duminică, 20 ianuarie 2013

Poveste de iarnă


   Într-o dimineaţă m-am trezit şi am observat că afară ningea cu fulgi mari. Am fugit repede la părinţi în dormitor şi le-am spus că afară a sosit iarna cu adevărat. Tatăl meu a plecat afară să cureţe zăpada din curte, iar eu repede am plecat cu sania la deal. Acolo erau mulţi copii care se bucurau, ca şi mine, de prima zăpadă serioasă din acest an.
        Bucuria noastră a fost mare. Unii dintre noi au propus să ne bulgărim, alţii să facem oameni de zăpadă, nu mai ştiam ce să facem de bucurie. Nu ne păsa că ne udăm pe haine, la picioare, că frigul începe să ne pătrundă sau că foamea ne trimite spre casele noastre. Eram prea bucuroşi!
         Totuşi, într-o vreme ne-am îndreptat spre case, cu gândul că şi după-amiază ne vom întâlni tot acolo la săniuş. M-am întâlnit cu tata, care a fost trimis după mine de mama, gândindu-se că o să-mi fie frig sau foame.
        Baba Iarna a venit la timp în satul meu, cu zăpadă bună pentru jocurile noastre. O iubim şi dorim să fim sănătoşi să ne bucurăm de ea în fiecare an.

                                                                                  Darius Pop
                                                                                  Clasa a IV-a
                                                                                  Şcoala Gimnazială Mireşu Mare
                                                                                  Coordonator prof. Gelu Dragoş 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu