O investigaţie Al Jazeera
demască sclavia modernă din Marea Britanie şi exploatarea românilor prin muncă
şi sex
O echipă de jurnalişti
de investigaţie de la Al
Jazeera a lucrat sub acoperire pentru a arăta amploarea reală
a sclaviei moderne în suburbiile din Marea Britanie. Jurnaliştii au demascat
proxeneţi români care obligă tinere românce să se prostitueze pe străzile
Londrei, dar şi condiţiile opresive de muncă dintr-o spălătorie auto, cu
angajaţi români, folosită de dealeri autorizaţi ai giganţilor Volvo şi Kia.
Investigaţia Al Jazeera a scos la iveală că mari companii din Marea Britanie au
fost incapabile să combată sclavia modernă în lanţurile lor de distribuţie. O
filmare secretă făcută cu o cameră ascunsă de românul Claudiu, angajat la o
spălătorie auto din Kent, sud-estul Angliei, arată condiţiile mizere în care
lucrează angajaţii de aici, cei mai mulţi dintre ei, români. Din filmare reiese
că patronul spălătoriei auto „USA Hand Car Wash“, Avion Elezi – un albanez de
35 de ani, îşi plăteşte personalul cu 40 de lire sterline pe zi pentru mai mult
de 12 ore de muncă – ceea ce reprezintă jumătate din salariul minim legal din
Marea Britanie (6,70 lire pe oră). Mai mult, spălătoria cu pricina este
contractată de dealerii autorizaţi Lipscomb Volvo în Canterbury
şi Maidstone , şi de Kia Harbour Garage din
Whitstable. Reporterii Al Jazeera au
colaborat cu Claudiu, un român care a muncit cinci luni în spălătorie, pentru a
demasca abuzurile şi exploatarea care au loc aici. Din imagini se vede locul în
care dorm angajaţii spălătoriei – nişte containere în care plouă, chiuveta nu
este funcţională, iar ferestrele sunt acoperite cu mucegai. Aici se odihnesc
şase oameni, după mai bine de 12 ore de muncă la foc continuu. Cel puţin un
angajat a susţinut că patronul le ia documentele ca să-i împiedice să plece,
iar alţii au povestit cum le-au fost blocate salariile pentru că ar fi primit
amenzi de 600 sau chiar 800 de lire, în urma unor pagube minore pe care le-ar
fi provocat maşinilor clienţilor.
Angajaţii acuză că le este teamă de patronul albanez, că sunt
persecutaţi psihic şi, din frică, sărăcie sau disperare, nu au unde să plece,
astfel acceptă condiţiile asupritoare de muncă. „Când am venit în Anglia , aveam 78 de kilograme, acum, dacă mai am 65. M-am
distrus la mâini de la soluţii. Iar psihic nu e bine deloc, toţi ţipă. Nu le-am
spus a lor mei în ce condiţii stau aici, însă tot timpul o să mă gândesc la
asta“, a declarat Claudiu pentru Al Jazeera.
Când reporterul s-a întors la spălătorie pentru a-l confrunta pe patron,
acesta a negat toate acuzaţiile care i-au fost imputate. „Nu fac eu aşa ceva,
nu exploatez pe nimeni!“ susţinea albanezul în faţa jurnalistului Al Jazeera.
Elezi a refuzat însă să lase camerele de filmat în „cutiile“ în care locuiau
muncitorii. Bărbatul a adăugat: „Nu vreau decât să pun o pâine pe masă şi să am
grijă de familia mea“. Demersul Al Jazeera vine şi în contextul în care Marea
Britanie a adoptat, în 2015, Legea sclaviei moderne care, printre altele, cere
firmelor să ia măsuri pentru a se asigura că furnizorii lor nu recurg la
personal care munceşte în condiţii de sclavie. Potrivit Ministerului de Interne
britanic, aproximativ 13.000 de victime ale sclaviei se aflau în 2013 în Marea
Britanie, majoritatea provenind din România, Albania, Nigeria, Vietnam şi chiar
Marea Britanie. O lege introdusă în aceasă lună obligă toate companiile cu o
cifră de afaceri mai mare de 51,7 milioane de dolari să-şi publice o declaraţie
anti-sclavie înainte de finalul anului financiar. Guvernul britanic speră că
astfel companiile vor lua atitudine cu privire la combaterea sclaviei moderne,
prin transparenţă şi printr-o competiţie echitabilă. Kevin Hyland, comisar independent împotriva
sclaviei, spune, pentru Al Jazeera, că noile legi înseamnă că ignorarea nu mai
poate fi un pretext. „Anul trecut a existat o creştere semnificativă a
numărului de persoane exploatate prin muncă. Ne-am dat seama că un procent
uriaş din aceştia lucrează în afaceri legale. Astfel, economia legală şi cea
ilegală devin una şi aceeaşi, în anumite privinţe, pentru că, de fapt,
companiile şi oamenii nu-şi dau seama... că ei folosesc... sclavi moderni în
lanţurile lor de furnizori“, a mai declarat Kevin Hyland.
După investigaţia celor de la Al Jazeera , reacţiile
companiilor Volvo şi Kia din Marea Britanie, precum şi ale dealearilor
autorizaţi nu au oferite răspunsuri clare. Cu toţii au declarat că orice
furnizor trebuie să se supună codului de conduită a companiei mamă. Kia Harbour
Garage a declarat că se arată „şocaţi şi îngrijoraţi“ de acuzaţiile aduse de Al
Jazeera şi au decis să înceapă o investigaţie internă. Această parte a
investigaţiei se concentrează pe proxeneţii români şi victimele acestora –
tinere românce care au fost seduse prin metoda „loverboy“ şi traficate în afara
ţării sau care au fost, pur şi simplu, păcălite că pleacă într-o vacanţă în
străinătate sau la un job într-o ţară care le poate oferi mai multe
perspective. Prostituţia este printre primele forme de sclavie şi, în acelaşi
timp, cel mai uşor de exploatat. „Am
dat o femeie o noapte întreagă (pentru maşina asta – n.r.)“ (Robert, peşte în
Londra) Investigaţia Al Jazeera, la care a contribuit şi jurnalistul român Radu
Ciorniciuc de la
Casa Jurnalistului , spune povestea unui fost proxenet,
Ştefan. Cel care iniţial voia să fie artist rapper, dar a ajuns peşte pe
străzile Londrei. „Aveam 17 ani când am început chestia asta, aveam o formaţie
de rap şi două dansatoare”. La un moment dat cineva i-a propus să-şi exploateze
fetele din trupă, iar el a acceptat. Aşa a ajuns proxenet timp de patru ani.
După ce a fost prins pentru fraudă cu bancomatele, bărbatul a stat doi ani la
închisoare, iar acum are un job decent în Londra, spun jurnaliştii de la Al Jazeera. Ştefan a fost de acord să filmeze cu
camera ascunsă întâlnirea de afaceri pe care a avut-o cu un alt proxenet român
din capitala Insulei. Robert are patru femei şi se mândreşte că le trimite să
lucreze în fiecare noapte, în timp ce el stă acasă. „Am trei femei, din patru,
care lucrează de un an jumate pentru mine cu nici o zi liberă în tot timpul ăsta“,
îi povesteşte el lui Ştefan. Spune că le controlează viaţa, dar rareori
foloseşte violenţa fizică. De cele mai multe ori reuşeşte să le terorizeze din
cuvinte: „De ce să le dau eu o palmă ,
când pot să le enervez şi să le distrug psihic. Pentru ele trebuie să devină o
muncă obişnuită treaba asta“, spune el de la volanul unei maşini scumpe pe care
nici n-a trebuit să o plătească. „Am dat o femeie pentru o noapte
întreagă“. Povestea Anei: Ana avea
doar 16 ani când a fost forţată să se prostitueze. Provine dintr-o familie
săracă, din vestul României. Iubitul ei de atunci, care era un bărbat italian,
i-a spus că o ia cu el într-o vacanţă de vis, dar odată ajunşi acolo, bărbatul
a obligat-o să-şi ofere „serviciile sexuale” contra unor sume de bani. A fost începutul
celor 11 ani de sclavie sexuală. Proxenetul o bătea, fratele lui o bătea,
clienţii o băteau, „Doamna cea rea“ (matroana) o bătea. Ana a trăit un calvar
timp de 11 ani. „Îmi aduceau câte 30 de bărbaţi odată şi trebuia să fac tot ce
voiau ei“. Iar „Doamna cea rea“ – o femeie de doar 27 de ani – era cea care
ţinea toţi banii. Ana abia dacă primea mâncare şi apă, cât să
supravieţuiască. „Mă gândeam că nu
merită să fiu controlată de ei, că ar fi fost mai bine să mă sinucid.“.
Proxeneţii Anei au supus-o la violenţe psihice şi fizice ani de-a rândul. Fata
a fost traficată în Austria ,
Spania şi apoi a ajuns în Marea Britanie. Poliţia a salvat-o pe Ana dintr-un
hotel din vestul Londrei, în martie 2014, însă asta nu a însemnat sfârşitul
chinurilor ei. S-a întors în România, dar proxeneţii au urmărit-o, au prins-o
şi au adus-o înapoi în Marea Britanie. Ana a fost dusă în Leeds ,
în nordul Angliei. A fost închisă într-un hotel şi forţată încă o dată să se
prostitueze. Ce tragic !
Investigaţia Al
Jazeera cuprinde patru părţi: introducere în ce înseamnă capcana sclaviei
moderne – cazul spălătoriei auto „USA Hand Wash Car“, sclavii drogurilor din
Marea Britanie – o incursiune într-o fermă de cannabis într-o suburbie din
estul Londrei, sclavele sexuale – cu focus pe proxeneţii români şi victimele
lor – şi ultima parte: cum sunt traficate victimele în Marea Britanie.
Iulia ROŞU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu