140 de ani de la naşterea istoricului şi militantului unionist bucovinean, Ion I. Nistor

“Astăzi, când din puterile contractante dela 1775, Austria s’a prăbuşit sub sarcina păcatelor şi crimelor sale seculare, noi, urmaşii băştinaşilor acestei ţări, ajunşi stăpâni deplini asupra hotărârilor noastre, declarăm actul de cesiune dela 1775 nul şi neavenit şi hotărâm realipirea Ţării Bucovinei la Moldova, din trupul căreia fusese ruptă.
Hotărârea noastră trebuie să fie fermă şi nestrămutată, fiindcă timp de 144 de ani Austria s’a folosit de toate mijloacele pentru a ne desfiinţa ca neam, bătându-şi joc de drepturile noastre inalienabile asupra acestei frumoase şi binecuvântate ţări. Ea a nesocotit continuu drepturile limbii noastre, a pus piedică în desvoltarea noastră culturală şi s’a folosit de avutul nostru pentru scopurile sale şi împotriva intereselor noastre cele mai vitale.
Toţi, câţi simţeau româneşte în Bucovina, erau prigoniţi şi urgisiţi. Pentru afirmarea vieţii naţionale româneşti nu era loc în hotarele Bucovinei. Oamenii cei mai de seamă ai ţării erau siliţi să-şi părăsească vetrele, pentru a putea trăi şi simţi ca Români. Pe moşiile fondului bisericesc s’au adus colonişti străini, în vreme ce băştinaşii români erau siliţi să emigreze din Bucovina. În timpul războiului mondial, regimul austriac a recurs la cele mai detestabile mijloace pentru a ne distruge. De altfel în vara anului 1917 Austria renunţase ea însăşi la drepturile ei asupra Bucovinei, obligându-se printr’un tratat secret austro-ucrainean, denunţat lumii de “Kölnische Zeitung”, s-o unească cu Galiţia Orientală într’o provincie autonomă a Republicii Populare Ucrainene. La 8 februarie 1918 cancelarul Czernin, semnând tratatul de pace de la Brest-Litowsk, primi, în schimbul cesiunei Bucovinei, un milion de puduri de grâu p
entru hrana populaţiei înfometate a Vienei. Dar noi, ca şi înaintaşii noştri din 1775, protestăm sus şi tare în faţa lumii contra acestui târg ruşinos pe socoteala patriei noastre bucovinene. Ca urmaşi ai arcaşilor moldoveni, luptători pentru apărarea moşiei strămoşeşti şi păstrători ai vechilor sale tradiţiuni istorice şi culturale, noi cerem cu hotărâre reîntoarcerea necondiţionată la sânul Patriei-Mame, România. Pătruns de aceste sentimente, declar în numele membrilor Consiliului Naţional Român, că votăm moţiunea pentru Unire, propusă de domnul preşedinte.”

UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA
ION I. NISTOR
EDITURA “BUCOVINA” – I. E. TOROUŢIU
BUCUREŞTI, 1940

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1876.08.4+-+1962.11.11+-+Ion+I.+Nistor

Ion I. Nistor (n. 4/17 august 1876, Bivolărie, Vicovu de Sus, districtul Rădăuţi - d. 11 noiembrie 1962, Bucureşti) a fost un istoric şi militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de laCernăuţi, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”. Profesor la Universităţile dinViena şi Cernăuţi, rector al Universităţii din Cernăuţi, profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române (1911), director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaş al Partidului Naţional Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al lucrărilor publice, al muncii şi, în final, al cultelor şi artelor.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Nistor


Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni