Voi strivi între pleoape
Anotimpuri ce-au fost,
Desfrunzindu-ți poemul
Înflorit fără rost!
Ochii mei au strigat
Ce-a rămas nerostit,
Hașurând schimnicia
Unui dor viscolit...
Mi-a fost frig și în vise
Printre umbre în dungi,
N-ai știut și mi-ai dat
Doar tăcerile lungi...
Azi, în golul absenței
Stă un verb fofilat,
Mi-a fugit din scrisoare...
Ce păcat! Ce păcat!
Pictură- Alessandro Granata
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu