de Gheorghe Pârja
De obicei, istoria este făcută de oameni tineri. Ei
au romantismul necesar și pofta de a schimba lumea. Unul dintre tinerii, de
atunci, care a trăit intens perioada premergătoare Marii Uniri, a fost și
maramureșeanul Ilie Lazăr. Născut la Giulești, pe Valea Marei, Ilie Lazăr a
fost unul dintre protagoniștii marelui eveniment. Astăzi, 12 decembrie, se
împlinesc 130 de ani de la venirea pe lume a celui care a fost cel mai tânăr
unionist. Se cuvine să dăruiesc cititorilor un fapt care a devenit istorie.
Fierberea Europei l-a găsit pe Ilie de Giulești înrolat în armata
austro-ungară. Era prin septembrie 1918, când și-a pus în gând să dezerteze.
Regimentul 319, din care făcea parte, era în Galiția. Compania de bănățeni,
condusă de sublocotenentul Ilie Lazăr, a dezertat, îndreptându-se spre
Cernăuți.
Aici se întâlnește cu profesorul Sextil Pușcariu,
căruia îi cere ajutorul până va veni armata română. Profesorul era o
personalitate a Bucovinei, fiind șef de catedră și decan al Facultății de
Filosofie din Cernăuți. A inițiat și condus ziarul „Glasul Bucovinei”,
participând activ la Unirea Bucovinei cu România. Sublocotenentul îi spune
profesorului: „Sunt Ilie Lazăr, de fel din Maramureș, soldații mei sunt în
schimb bănățeni. Am dezertat de la unitatea noastră din Ucraina, cu gândul de a
ne preda undeva armatei române. Sunt fericit, domnule profesor, dacă vă pot sta
la dispoziție.”
Maramureșeanul s-a făcut repede remarcat. Instalează
peste tot, la Tribunal, la Poliție, la Jandarmerie, români în locul străinilor.
Primul steag românesc, pe turnul Primăriei din Cernăuți, îl înfige, după 144 de
ani, sublocotenentul Ilie Lazăr și soldatul Nicoară. Entuziasmul românilor din
oraș, la vederea tricolorului fluturând pe Primărie, a fost mare. El, Ilie
Lazăr, îl primește pe generalul Zadic, comandantul Diviziei VII române, care a
intrat în Cernăuți. L-a condus la Casa Națională, unde îl așteptau toți
intelectualii bucovineni. Cum generalul era mic de statură, Ilie Lazăr, fiind
un bărbat ca bradul, l-a urcat pe general pe umeri și l-a dus prin mulțime, în
bătaia florilor. Așa, tânărul maramureșean a fost participant activ la
preluarea imperiului.
Întors în Maramureș, la 27 noiembrie 1918, studentul
Ilie Lazăr este ales de Cercul electoral al plasei Ocna Șugatag, delegat la
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. A fost cel mai tânăr semnatar al
Actului Marii Uniri. Spune în Memorii că din Giulești la Baia Mare a fost dus cu
căruța vecinului Ion Pârja. Un neam de-al meu, că rădăcina paternă a mea este
din Giulești. Bunicul meu era Pătru lui Andrei, de lângă biserică. Și așa am
prins o prețuire sporită pentru Ilie Lazăr. De atunci și până la stingerea din
viață (1976) a rămas un luptător pentru neamul românesc, fiindu-i devotat fără
rezerve lui Iuliu Maniu.
Dar istoria roșie s-a răzbunat și pe cel care a
făcut România Mare. Închisorile prin care a fost purtat și umilit, de la
Sighet, la Galați, de la Râmnicu Sărat, Jilava și Periprava, din 1947 până în
1964, nu i-au înfrânt dârzenia, nu i-au umbrit tinerețea sufletească de pe
vremea când, alături de frații bucovineni, au preluat imperiul, iar el cu
soldatul Nicoară au înălțat tricolorul românesc pe Primăria din Cernăuți. Așadar,
istoria o fac de obicei tinerii. Povestea o știu de la doamna Lia
Lazăr-Gherasim, fiica marelui patriot maramureșean, spusă într-o zi cu soare pe
prispa casei părintești din Giulești. Am repovestit-o acum când se împlinesc
130 de ani de la nașterea lui Ilie Lazăr, omul care a făcut istorie aleasă. Și
a suferit pentru ea.
P. S. Astăzi, 12 decembrie, orele 14, în Sala
„Academician Alexandru Surdu”, din Giulești, are loc Simpozionul „Dr. Ilie
Lazăr, destinul exemplar al unui model pentru generațiile viitoare”. Vor
susține comunicări: PS Vasile Bizău, Episcopul Greco-Catolic al Maramureșului,
Ana Blandiana, fondator al Memorialului Sighet, istoricul Thierry Wolton
(Franța), conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, dr. Teodor Ardelean,
directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, dr. Ioan Gogotă,
bibliotecar-metodist, cercetătorii Niculina Moica, preot Cristian Barz,
Virgiliu Țarău, Cosmin Budeancă, Andreea Dobeș, Antonie Popescu, Valentin Orga.
Moderator: Livia Ardelean, consilier superior, Arhivele Naționale Cluj-Napoca.
Organizatori: Laurențiu Batin, primarul comunei, și Ion-Andrei Gherasim, nepot
direct al lui Ilie Lazăr.
Felicitări, domnule primar!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu