Ansamblul folcloric al Școlii Gimnaziale Mireșu Mare a fost prezent la Festivalul în aer liber „Danțu’ la șură” Măriuș

De Ziua Internațională a Copilului, în a doua zi de Rusalii, a avut loc una dintre cele mai îndrăgite manifestări dedicate păstrării tradițiilor autentice din Zona Codrului, cea de-a XVI-a ediție a festivalului folcloric „Danțu’ la șură”, organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, cu sprijinul Consiliul Județean Satu Mare, în parteneriat cu Muzeul Județean Satu Mare, Primăria și Consiliul Local Valea Vinului, precum și Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” Măriuș.

Evenimentul s-a desfășurat la Muzeul în Aer Liber Măriuș, aparținând comunei Valea Vinului și a avut parte de-o adevărată incursiune în universul satului tradițional codrenesc, cu un taraf autentic al Ansamblului Folcloric „Cununița”, coordonat de Emanuel Silaghi și protagoniști de la copii de câțiva anișori până la dansatori trecuți de vârsta de 70 de ani. Am remarcat frumusețea și autenticitatea costumelor populare, fie că vorbim de cele din zona „Codru” Satu Mare dar și pe cele din Maramureș prin reprezentanții - Școala Gimnaziale Mireșu Mare, director prof. Raul Vasile Dorca (prezent la datorie), director adjunct prof. Monica Zah, instructor cunoscuta solistă Leontina Dorca, fiică a satului Remeți pe Someș.

După oficierea Sfintei Liturghii de la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” din Măriuș, a urmat parada ansamblurilor folclorice prezente iar în fruntea alaiului s-a aflat părintele stareț Gherontie Nergheș, un sobor de preoți, oficialități județene (vicepreședinte Cătălin Marian Filip) și locale. Evenimentul a fost moderat de către Robert Laszlo, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.

„Danțu’ la șură reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase și autentice obiceiuri din Zona Codrului. În trecut, tinerii satelor se întâlneau în cele mai încăpătoare șuri pentru joc și socializare, iar aceste întâlniri deveneau prilej de prietenii și povești care durau o viață întreagă. Dansurile codrenești impresionează prin complexitatea și energia lor, dar și prin rolul aparte al fetelor în timpul jocului popular. Specificul coregrafic, varietatea ritmurilor bătute pe cizme și elementele spectaculoase executate de feciori sunt considerate trăsături definitorii ale folclorului din această zonă etnografică” ne-a transmis doamna Leontina Dorca și Carmen Maria Sas, gazde primitoare, care la final le-au oferit dănțăușilor „moșocoarne”cu brânză dulce  și cozonac.

Au fost și câteva ropote de ploaie dar asta nu i-au alungat pe participanți din curtea Muzeului în Aer Liber, dimpotrivă i-au făcut pe băieți și bărbați să bată pe picior cu mai mare înverșunare!

Și de data aceasta, prin atmosfera sa aparte, prin autenticitatea obiceiurilor prezentate, „Danțu’ la șură” continuă să fie una dintre cele mai importante manifestări culturale dedicate păstrării spiritului satului românesc din Țara Codrului! Felicitări!

Text și foto GDL

LEONTINA DORCA

Din Remeți pe Someș, comuna Mireșu Mare, județul Maramureș

Invitată specială la TV ca artist coregraf, culegător și cercetător al folclorului românesc și nu în ultimul rând conducătoarea și inițiatoarea grupului „Cununița” din Satu Mare, Leontina Dorca a fost sărbătorită în cadrul emisiunii „Tezaur folcloric” condus de regretata Marioara Morărescu.

Voi prezenta câteva momente  ale acestui spectacol televizat.

Pe un fundal cu ștergare maramureșene, ulcioare, măsuțe tradiționale s-a organizat magistral întâlnirea cu folclorul:

„Suntem neam de ominie

Am rămas pe văi și munți

Nemișcați ca niște stânci.

Avem drag de străbuni

Noi suntem viță străbună

Români în țara română.

Oriunde-n lume ne-am duce

Ne-alinăm cu limba dulce.

Limba dulce strămoșească

Limba noastră românească!”

Alături de dansatori și cântăreți  a fost invitată și dna. Carmen Maria Sas-prietena Leontinei Dorca – cea care a susținut-o în proiectele sale artistice. Au mai fost invitate multe persoane și ansambluri artistice care au ținut să aducă laude și mulțumiri  pentru cei ce i-au instruit. Din prestația artistică a lor:

„Bine-i fetei până-i fată

De-ar mânca la trei zile o dată

Măritată, încă-i bine

Dar nu hie după cine.

Că oricât ar hi de bine

Tot nu-i ca în sat la tine.

Cine se mărită-n sat

Numai portu-i neuitat 

Măritatu nu-i tocmeală

Ce cumperi, să vinzi iară!”

O emisiune excepțională care  ne amintește că un bun manager al tradițiilor locale strămoșești nu se dă uitării, se păstrează în lada de zestre a Maramureșului codrean și chiorean prin acești oameni promotori și iubitori de folclor ca personalitatea Leontinei Dorca sau folcloriștii Bilțiu Pamfil și Maria Pamfil din Baia Mare.

Leontina Dorca, fiică a satului Remeți pe Someș, comuna Mireșu Mare a instruit numeroase ansambluri de dansuri și a dat speranțe noilor interpreți de muzică populară. A început cu cei din satul natal Remeți pe Someș descoperind glasul  Lucicăi Dorca și a instruit o echipă de dansuri codrenești  care a participat la concursuri locale, la alcătuirea și evoluția ansamblului de dansuri am dat și noi cei de la școală o mână de ajutor, pe atunci se ținea seama și de activitatea social-artistică a cadrelor didactice.

În sat la Remeți pe Someș trăiește mama Leontinei Dorca, cea care prin măiestria ei de croitoreasă a brodat și a cusut costumele dansatorilor de pe sate și de la Ansamblul folcloric „Cununița”din Satu Mare condus de Leontina Dorca.

Coregraf și culegător de folclor poetic autentic, specific zonei codrului maramureșean, Leontina Dorca cântă prin vocea copiilor în studio:

„La marginea satului

Cântă un pui al cucului

Cântă de rău și de bine

Și își strigă al său nume.

Eu îs tânăr, nu știu ce zice

Da-mi place glasul lui dulce

Și am prins a-l îngâna

Am început a cânta.

Poate așa ni-i rândulit

La oameni buni să le cânt.

Eu oi cânta și la cei răi

Pân-oi face buni din ei.

Lume dragă, vreau să-ți cânt

Cât oi fi pe acest pământ

Să te veselești cu mine

Și să dai răul pă bine.”

Sau: „Dragu mi-i danțul/ Că se joacă în tot locul/ Joacă tineri și bătrâni/ Cum îi la noi la români/ Drag mi-i danțul la șură/ Unde-i lume și strânsură/ Fete și feciori laolaltă/ Bătrânii din sat să-i vadă!/ Ardeleana pe sub mână/ Cum juca mama bătrână/ De jucat aș ști să joc/ Dar nu știu cum să mă-ntorc/ Să se vadă colțișorii/ Să se uite toți feciorii!”

Sau: „Ține Domne, neamul meu

Și pe mine lângă el.

Ceatără cu patru strune

Și eu te horesc la lume.”

„Satul meu grădină dulce/ Eu din tine nu m-aș duce/ Eu în tine m-am născut/ Și am învățat să cânt!/ Măicuța când m-o făcut/ Mi-o pus flori în așternut/ Și mi-o pus și busuioc/ Să am pă lume noroc/ Mi-o lăsat cu legământ/ Cât oi trăi să tot cânt./ Să-mi cânt dorul inimii/ Să știe tăți oaminii/ Că tăți din satul meu/ Sunt la inimă mereu/ Că nici unde nu-i mai bine/ Decât în satul tău, la tine!”

La această emisiune televizată promotoarea culturii Satu Mare – Leontina Dorca a fost premiată de către Asociația Națională de Folclor și pentru educarea prin cântece populare a tinerei generații, a primit Ordinul Mediu Cultural Satu Mare-având peste 50 de ani de activitate în domeniu, Diploma de Excelență pentru toată activitatea oferită de Direcția Județeană pentru Cultură – dovezi ale recunoașterii autorităților pentru munca artistică desfășurată în folosul comunității. 

Închei cu versurile unui cântec singular în zona codrului: „La margine de pârău/ Mă vorbesc două de rău/ Unde două se-ntâlnesc/ Numai de mine vorbesc/ Ciudă li-i la două, tri/ Că de-ar putea, m-ar otrăvi/ Port șorț și pindileu/ Cum e portu-n satul meu”.

Prin activitatea unor asemenea oameni satul românesc nu moare!

Prof. OLIMPIA MUREȘAN, UZPR, Ulmeni, MM

Leontina Dorca, va fi prezentă la concertul ,,65Aniversar’’

 

Avem bucuria de a vă anunța că îndrăgita artistă, Leontina Dorca, va fi prezentă la concertul ,,65Aniversar’’. Născută la 12 aprilie 1953 in localitatea Remeți pe Someș, comuna Mireșu Mare, județul Maramureș într-o zonă folclorică deosebită Zona Codrului pe care a slujit-o mereu și o slujește și astăzi.

A absolvit cursurile primare în satul natal și în comuna Mireșu Mare, mai apoi a urmat cursurile Liceului Mihai Eminescu din Satu Mare, desăvârșindu-și studiile specializându-se în Artele spectacolului (Coregrafie) la UNATC București.

În perioada 1973-2012 a inființat numeroase formații de dansuri și Ansambluri folclorice in județul Satu Mare: Ansamblul folcloric al copiilor la Casa Pionierilor din Satu Mare, Formația de dansuri populare la Liceul Mihai Eminescu din Satu Mare, Formația de dansuri a Liceului Ioan Slavici din Satu Mare, la Școlile Generale: Octavian Goga și Nr 14 din Satu Mare. Ansamblul folcloric CODRULEȚUL al Casei de Cultură Tășnad, Ansamblul folcloric DOR al Casei de Cultură din orașul Carei, in anul 1982 a inființat Ansamblul folcloric CUNUNIȚA care activează de atunci și până în prezent ca etalon pentru folclorul din județul Satu Mare iar din 2002 și ansamblul CUNUNIȚA NĂZDRĂVANĂ cu care a ajuns la performanțe unice în țară și nu numai.

O aşteptăm cu mare drag!

Ing. Ioan MĂTIEȘ, primarul comunei Mireșu Mare

Fiică a satului Remeți pe Someș și cetățean de onoare al comunei Mireșu Mare la Tezaur Folcloric

 

Miercuri, 26 octombrie, a fost un eveniment memorabil găzduit de Casa de Cultură din Satu Mare.  Ansamblurile Cununița și Cununița Năzdrăvană au susținut un concert, difuzat de către TVR 1 în cadrul celebrei emisiuni Tezaur Folcloric.

 Ansamblurile Cununița și Cununița Năzdrăvană au fost înființate acum 40 de ani și, respectiv, 20 de ani, de Leontina Dorca, cetățean de onoare al comunei Mireşu Mare şi fiică a satului Remeţi pe Someş.

 Ing.  Ioan Mătieș, primarul comunei Mireșu Mare a luat cuvântul pe scenă și a spus despre Leontina Dorca: „Este doamna de fier care a lăsat un arsenal folcloric inegalabil”.

Sursa: MaraMedia

 

Festivalul Folclorului Codrenesc “Oţeloaia” ediția a LXV- a, 2022

 

Duminică 21 august 2022, de la ora 12,00 la “Oţeloaia” – comuna Homoroade, va avea loc cea de-a LXV-a (a 65-a) ediţie a Festivalului Folclorului Codrenesc, eveniment organizat de către  Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, cu sprijinul Consiliului Judeţean Satu Mare, în colaborare cu Instituţia Prefectului Judeţului Satu Mare, Primăria şi Consiliul Local Homoroade şi Pensiunea “Popasul Codrenilor”.

În program: Valeria şi Traian Ilea; Nicolae şi Nicuşor Mureşan; Leontina Dorca; Maria Carmen Sas; Malvina Madar Iederan; Ana Holdiş Pop; Maria Petca Poptean; Marian Buzilă; Bianca Angela Cionca; Ionela Bumb; Lavinia Pop; Bogdan Bota; Adelin Turi; Darius Câmpean; Iulian Goste; Sara Nistor; Paula Cornea; Karina Molnar; Ansamblul Folcloric al Judeţului „Doruri Sătmărene”; Ansamblul Folcloric „Cununiţa Năzdrăvană”; Grupul Folcloric „Homoroade”; Dănţăuşii din Soconzel şi Cuţa; Ansamblul Folcloric “Flori de Codru”; Ansamblul Folcloric „Codruleţul”; Ansamblul Folcloric “CetateaCodrului”; Ansamblul Folcloric „Florile Tărnii”.

Informație furnizată de către Leontina DORCA.

                                                                                                                 GDL

Conferința națională LUMEA CA`N CODRU - prima zi

 

În zilele de 28 și 29 mai, 2022 s-au desfășurat lucrările Conferinței naționale LUMEA CA`N CODRU,

în orașul Ardud, jud. Satu Mare.

Organizatori: Universitatea Tehnică din Cluj‐Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare,

Facultatea de Litere, Domeniul Studii Culturale, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Primăria orașului Ardud, Casa de Cultură "Dr. Augustin Mircea" Ardud.

Parteneri: Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Muzeul Județean Satu Mare, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș, Muzeul Județean de Istorie și Artă, Zalău, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Ordinul Arhitecților din România – Filiala Nord-Vest, Asociația ROST, Fundația Etnofolclorică „Cununița” Satu Mare.

Conferința și-a propus și credem că a și reușit o abordare modernă, inter și transdisciplinară, a unor teme care să permită redescoperirea Zonei Codrului,valorificând materiale și culegeri de teren și de arhivă, în scopul actualizării unor valori tradiționale materiale și spirituale, capabile să dezvăluie relația noastră cu reperele identitare. Conferința a reunit specialiști în domeniile etnologie, antropologie, muzeologie, teologie, filosofie, istorie, geografie arheologie, studenți, masteranzi și doctoranzi, din județele Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Conferința a avut o secțiune specială POVEȘTI DIN CODRU, unde au participat performeri culturali, meșteri din localitățile: Soconzel, Bicaz, Cehal, Craidorolț, Băsești, Chilia.

În cea de-a doua zi, s-au desfășurat o serie de excursii tematice în Craidorolț, Baba Novac și Soconzel, unde au avut loc întâlniri cu membrii comunităților.

Proiectul își propune să ducă mai departe proiectul unor profesori precum Ion Cuceu, Dumitru Pop, Ioan Chiș Șter, Viorel Rogoz, Traian Rus și alții de a se realiza: un corpus de texte aparținând Zonei Codrului, în mai multe tomuri; o bibliografie completă a zonei, incluzând toate studiile, monografiile publicate de-a lungul timpului; o revenire în teren, pe urmele înaintașilor pentru a vedea ce se mai păstrează etc.

De asemenea, ne propunem încurajarea deschiderii unor case eco-muzeu în diferite localități din cele trei județe, pentru conservarea memoriei culturale in situ. Se vor organiza întâlniri periodice, care vor permite dialogul specialiștilor cu meșteri, colecționari, performeri culturali etc. , în încercarea de recuperare a elementelor cu specific codrenesc.

În toate acestea urmează a se implica specialiști din: Facultăți cu profil umanist, Muzee, Centre de conservarea și promovarea culturii tradiționale, Asociații culturale; dar și membrii comunităților.

Mulțumiri speciale domnului profesor universitar dr. Ion Cuceu, care a susținut în deschiderea conferinței prelegerea "Zona Codrului și locul său în etnografia românească" și care ne-a indicat câteva din prioritățile unui astfel de proiect de mare complexitate, oferindu-ne sprijinul domniei sale în activitățile viitoare.

Mulțumiri speciale și gazdelor noastre, domnul primar Ovidiu Marius Duma și doamnei directoare a Casei de Cultură dr. Augustin Mircea din Ardud, Simina Pop, domnului Dod Daniel, pentru modul în care s-au implicat în buna desfășurare a lucrărilor conferinței.

Autor: dr. Delia SUIOGAN

+76

Fotografia zilei - Daniel Leş şi Leontina Dorca la Mireşu Mare

Invitat special la Festivalul "Florile Someşului" Ansamblul folcloric „CUNUNIŢA“ Satu Mare

În urmă cu 25 de ani, la Satu Mare se puneau bazele Ansamblului folcloric „Cununiţa“. Ideea înfiinţării i-a aparţinut doamnei Leotina Dorca, cea care se confundă astăzi cu numele şi existenţa acestuia.

Născută cu cântecul pe buze şi cu dansul pe tălpile picioarelor, acest OM şi-a strâns în jur tineri mângâiaţi pe creştet de aceeaşi frumoasă nebunie – aceea a iubirii faţă de cultura populară.

Cu voinţă şi putere de muncă, Leontina Dorca a reuşit să impună în timp un repertoriu specific zonei Codrului şi nu numai. Maestru coregraf, dar şi interpretă a cântecului popular codrenesc, Leontina Dorca este sufletul acestui colectiv. Descoperă tineri talentaţi, făcându-i conştienţi că aplauzele şi dragostea publicului nu se câştigă uşor, dar atunci când le-ai câştigat este şi mai greu să le păstrezi pentru că ele obligă mult.

Formaţia orchestrală mereu împrospătată cu tineri instrumentişti a fost condusă de-a lungul unui sfert de veac de violoniştii Ionică Hainal şi Cosmin Petruţ. Elementul de forţă şi culoare al Ansamblului folcloric „Cununiţa“ sunt soliştii Leontina Dorca, Nicolae Mureşan, Maria Carmen Sas, Marcela Todea, Lucia Pop Borlean, Lucia Sabău, Malvina Madar Iederan, Dana Maria Huja, Rodica Presan, Delia Paul, Viorel Sacasti, Sabin Danciu, Florin Lauran, Alina Sichet, Nicolae Mureşan junior, Sergiu Matosan, Dana Pteancu Matoşan.

După debutul fulminant al Ansamblului „Cununiţa“ în emisiunea Tezaur folcloric a Televiziunii Române realizată de doamna Marioara Murărescu în anul 1982, a urmat marea consacrare. Ea a fost atestată de aprecierile specialiştilor în festivaluri şi concursuri în care artiştii sătmăreni s-au remarcat prin originalitatea şi autenticitatea repertoriului adus în scenă.

Cromatica şi frumuseţea costumelor populare, virtuozitatea şi temperamentul dansatorilor, ritmul şi acurateţea interpretării au adus de la sine invitaţii de participare la manifestări şi festivaluri folclorice din ţară, dar mai ales din străinătate.

După 25 de ani de trudă, de succese dar şi privaţiuni, ansamblul folcloric „Cununiţa“ îmbogăţeşte folclorul sătmărean prin valori care-i conferă o autenticitate aparte în peisajul artistic. Stau mărturie înregistrările audio şi video, filmele documentare, spectacolele de mare şi profundă rezonanţă spirituală din ţară dar şi din străinătate (Ungaria, R. Moldova, Ucraina, Germania, Franţa, Olanda, Belgia, Cehia, Slovacia, Canada, SUA, Israel etc.).

Ansamblul „Cununiţa“ a pus în valoare splendida zestre folclorică din zona Codrului, devenind astfel emblema acestui colţ de ţară. Muzica şi dansul din această zonă sunt unice. Elementele coregrafice de mare spectaculozitate cuceresc publicul.

Dansul codreanului este grav, porneşte monoton, lent, feciorii lovindu-şi călcâiele din când în când (făcând „ponturi“), ca dintr-o dată să tâşnească într-un ciudat dor de înălţime, până când ating cu călcâiele grinda, culminând cu „întorsul peste cap“ şi „steagul“ (lumânarea).

Despre înfiinţarea acestuia a vorbit minunat solista Maria Carmen Maria SAS în revista "Lumea satului" 

Leontina Dorca - o viaţă închinată cântecului şi jocului popular

A venit pe lume într-o zi de Duminica Tomii, prima Duminică după Paşti, în localitatea Remeţi pe Someş, un sat din judeţul Maramureş, „cel mai frumos loc din lume“, după cum spune cu ochii sclipind de bucurie. S-a născut cu har de la Dumnezeu, cu cântecul pe buze şi cu dansul pe tălpile picioarelor, cu suflet generos şi multă lumină în gând şi a reuşit să ridice folclorul codrenesc sub cupola strălucitoare a curcubeului.

Atât ca interpretă, cât şi în calitate de coregraf reuşeşte să încânte sufletul, îndeplinindu-şi misiunea de a susţine folclorul adevărat, comoara cea mai de preţ a neamului românesc.

A început prin a cânta şi a juca în satul natal, unde l-a avut ca îndrumător pe domnul Nichita Vasile, despre care vorbeşte numai la superlativ. Destinul a adus-o în judeţul Satu Mare, unde şi-a dedicat întreaga viaţa cântecului şi jocului popular din acest colţ de ţară şi nu numai. S-a perfecţionat în permanenţă în domeniul coregrafiei, ajungând astăzi să fie licenţiată în artele spectacolului (coregrafie), iar rezultatele obţinute de-a lungul vremii o dovedesc.

A înfiinţat primul ansamblu folcloric codrenesc Codruleţul din Taşnad, iar astăzi se identifică cu ansamblul folcloric Cununiţa din Satu Mare, care împlineşte în acest an 29 de ani de activitate. A ştiut să-şi adune în jur tineri mângâiaţi pe creştet de iubirea faţă de cultura tradiţională, de folclor, în mod deosebit. Cu dăruire, cu mult suflet, cu reuşite, dar şi cu privaţiuni a ajuns să încununeze folclorul sătmărean cu diadema împlinirii superlative.

Vorbeşte cu patimă despre anii copilăriei, despre felul în care a învăţat ponturile (bătăile pe picior) pe care le făceau feciorii la hora satului.

Întrebată care este prioritatea pentru ea, cântecul sau jocul, mărturiseşte că nu le poate despărţi, nu pot exista unul fără altul.  Cu aceeaşi dăruire cântă un cântec de dor sau joacă ponturile din dansul codrenesc. „Dacă n-aş cânta şi n-aş juca, mi-aş pierde sufletul“, ne spune emoţionată Leontina.

A făcut un crez din a transmite tinerilor dragostea pentru cântecul şi jocul popular, dovadă stând generaţiile de copii şi tineri care alcătuiesc astăzi ansamblul folcloric CUNUNIŢA. Are şi un ansamblu de copii, Cununiţa Năzdrăvană.

Durerea cea mai mare a Leontinei Dorca este pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor din satele noastre, fenomen valabil în toată ţara, căruia nu ne putem opune, dar putem salva valorile neamului înregistrând cântecele şi jocurile noastre, realizând filme folclorice şi documentare, capitol la care se consideră împlinită. Cea mai mare realizare pentru judeţul Satu Mare este filmul „Zestrea Românilor în Ţara Codrului“ cu 7 episoade şi „Zestrea Românilor în Ţara Oaşului“, tot cu 7 episoade, realizate împreună cu Televiziunea Română, precum şi înregistrările audio şi video pe care le-a realizat cu ansamblul folcloric Cununiţa de-a lungul anilor.

A dus solia acestui colţ de ţară atât pe plan naţional, cât şi internaţional, în toată Europa, Israel, USA şi Canada. Urmărindu-i destinul şi văzându-i mulţumirea pentru împliniri, ajungi să te-ntrebi ce-ai făcut pe lumea asta

                                                    Carmen SAS

                            REVISTA LUMEA SATULUI NR.5, 1-15 MARTIE 2011

PODOABE ŞI OBICEIURI POPULARE ROMÂNEŞTI

  Maramureşul acest „ colţ de Rai pe Pământ, în inima Munţilor Rodnei” reprezintă un nesecat izvor de artă populară, iar podoabele şi obiceiurile au însoţit viaţa omului maramureşean aproape de la începuturile  existenţei sale după cum spunea şi Georgeta Stoica „ podoabele şi bijuteriile, ca ornamente ale trupului au apărut şi au fost purtate înaintea veşmintelor”.

            „Dictionarul de Artă Populară Românească” consideră podoabele populare „ piese care au ocupat totdeuna un loc aparte printre obiectele vieţii cotidiene, făcând parte din ansamblul vestimentar”, iar Janeta Ciocan susţine că „ pentru ţăranul român podoaba nu a fost un accesoriu adăugat portului , ci ea era parte componentă a ansamblului vestimentar”. Pornind de la această afirmaţie, Janeta Ciocan propune o clasificare a podoabelor împărţindu-le astfel :

1.         „ Podoabe ale capului „ – care aveau multiple semnificaţii în cadrul comunităţii săteşti. Fetele î-şi împleteau părul în două codiţe prinzându-şi în păr panglici şi flori naturale,

femeile purtau năframă, bărbaţii iarna purtau „ căciula rotilată „ , în celelalte anotimpuri clop.

2.         „ Podoabele folosite în ceremoniile nunţilor „.

Însoţitoarele miresei aveau părul pieptănat în cozi lăsate pe spate în care îşi prindeau

panglici colorate şi flori ( Ţara Lăpuşului ), fetele chemătoare din Ţara Chioarului îşi pieptănau părul în cozi „ bobârnoc „ sau „ salsău „. Miresele purtau peste tot „ cununa „ care simbolizează puritatea. Mirele purta clop, în Ţara Chioarului clopului i se punea o pană de păun şi „ bobârnoc „.       Mirele din Ţara Codrului îşi punea la pălărie zgărzi din mărgele.

3.         „ Podoabele folosite în cadrul obiceiurilor populare şi pentru cadouri.

Accesoriul principal de nuntă a fost steagul care simboliza un „ apel către cer, el creează 

legătura  între sus şi jos, între cer şi pământesc „ .

            Obiectele populare care se făceau cadou au fost : furca de tors, maiul, durgalăul, batiste.

4.         „ Podoabe pentru gât şi piept „ .

Una dintre cele mai importante podoabe pentru gât a fost zgarda confecţionată din mărgele

colorate realizată cu motive geometrice pe fond negru.

5.         „ Podoabe pentru brâu”

Brâurile numite „ bete” sau „ frâmbghii „ au fost purtate atât de bărbaţi, cât şi de femei. Acestea sunt ţesături înguste foarte lungi realizate din lână şi se înfăşurau în jurul taliei. În Ţara Chioarului „frâmghiile „ sunt detaşate de şorţ şi se termină cu ciucuri. În Ţara

Maramureşului şi Ţara Lăpuşului se purta betele în zile de sărbătoare.

            „ Chimirul „ – reprezintă una dintre cele mai importante podoasbe folosite de bărbaţi şi este confecţionat  din piele.

6.         „ Piese de port anexe cu rol de podoabă „

Traista – confecţionată din lână cu ornamente ca ale covorului purtată de bărbaţi în Ţara

 Maramureşului.

            Mânecările realizate din lână sau pânză brodată cu cruciuliţe folosite de bărbaţi.

            Dată fiind frumuseţea , originalitatea şi bogăţia podoabelor şi obiceiurilor populare maramureşene mi-am propus , începând cu acest an şcolar, în cadrul activităţilor opţionale, studierea folclorului maramureşean deoarece numai cunoscând portul , podoabele , datinile şi obiceiurile copiii pot învăţa să preţuiască folclorul maramureşean şi astfel „ trecutul „ poate „ prinde viaţă „

Vergel la Mireşu Mare

    Ca în fiecare an din ultimii trei, la Mireşu Mare, de Sfântul Ioan, are loc un obicei vechi numit „Vergel” , obicei reînviat la iniţiativa şi prin grija domnului ing. Ioan Mătieş (foto). Şi în acest an mirişenii, remeţenii, lucăcenii, tulgheşenii, dăniştenii, iedăranii sunt aşteptaţi în număr mare la această sărbătoare a Ionilor. Prezentarea manifestării va fi făcută de către cunoscuta realizatoare de emisiuni folclorice, Amalia Chioran.

       Cel mai mult de lucru au avut şi în acest început de an 2013 gospodinele în bucătărie deoarece la Vergel nu se merge cu mâna goală, ci cu o coşarcă frumos gătită şi plină cu bunătăţi. Un juriu ad-hoc numit va da note şi va desemna cea mai frumoasă coşarcă. Perechea sau familia care va câştiga va avea onoarea să danseze primii la Vergel, un joc din Ţara Chioarului bineînţeles! Muzica tocmită de acelaşi Ioan Mătieş e formată din artişti unul şi unul, iar vedeta serii va fi cunoscuta interpretă de muzică populară Leontina Dorca!

     Cum coşercile pline cu bunătăţi tradiţionale vor trebui golite, va urma jocul şi voia bună până dimineaţă, când oamenii obosiţi dar satisfăcuţi de ceea ce li s-a întâmplat, se vor întoarce acasă să aibă grijă de gospodărie.

                                                                                          Gelu DRAGOŞ

A.S. Mireşu Mare a câştigat Cupa Astral, ediţia I, la fotbal

 Duminică, 3 iunie 2012, de Rusalii, după Sfânta slujbă, a avut loc pe terenul de fotbal din centrul comunei Mireşu Mare (cu un gazon excelent!) în organizarea  domnului ing. Ioan Mătieş, candidat PDL la Primăria Mireşu Mare, -  „Cupa Astral” la fotbal. La competiţia organizată şi sponsorizată de către administratorul firmei „Entopat”la care şi-au adus aportul Claudiu Borota şi Daniel Marincaş, s-au înscris 5 echipe. După partide viu disputate, cu orgolii locale, ambiţii între sate, între anumiţi jucători, clasamentul arată astfel: Locul 1 (şi câştigătoarea cupei), echipa A.S. Mireşu Mare I; 2. Stăruinţa Lucăceşti; 3. Someşul Remeţi pe Someş; 4. Legumicultorul Dăneştii Chioarului; 4. A.S. Mireşu Mare II.

    După aceste partide antrenante, dl. Mătieş a oferit câte o porţie de „guiaş cu carne de vită” sportivilor şi o felie din cel mai bun cozonac al brutăriei sale, iar pentru cele câteva sute de spectatori prezente, le-a oferit un program de muzică populară. Au interpretat printre alţii: Leontina Dorca, Năstăcuţa Iuga, Maria Carmen Sas, Dana Maria Huja, Andrei Dragoş, Amalia Chioran, Vasile Goci, Andreea Moldovan, Mariana Banc, mai multe ansambluri folclorice printre care şi cel din Şomcuta Mare condus de dl. Iulian Mărieş, ş.a

  Printre invitaţii de seamă ai evenimentului i-am zărit pe dl. deputat Nicolae Bud, dl. Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine, dl. Ioan Stegeran, primarul comunei Fărcaşa, artistul Daniel Leş din Baia Sprie cu rădăcini în Tulghieş.

  A fost o duminică după-masă plăcută, iar aplauzele unei săli pline-ochi ne spune că dl. ing. Ioan Mătieş a fost inspirat când s-a gândit să organizeze o astfel de manifestare cultural-sportivă de Pogorârea Sfântului Duh. Tinerii au nevoie de mai multă mişcare şi să socializeze între ei, să mai iasă la aer curat, să lase televizorul şi calculatorul să se odihnească!

                                           Cristian LAURENŢIU