“Istoria bisericii și a vieții
religioase a Românilor din Transilvania și Ungaria”
în
biblioteca poetului Octavian Goga de la Ciucea
Ștefan
Meteș (08.01.1997, Geomal, județul Alba – 30.06.1977, Cluj-Napoca), un
important istoric, arhivist și preot român, membru corespondent al Academiei
Române din anul 1919, s-a născut într-o
familie de țărani (Paraschiva și Dumitru).
A
urmat gimnaziul la Aiud și Sibiu, în 1909 finalizând “Școala superioară de comerț” din Brașov.
Între
anii 1909 și 1912, a urmat studii teologice la institutele din Arad, Sibiu și
Caransebeș, iar între 1912 și 1914 – a studiat istoria la Universitatea din București, avându-i ca profesori inclusiv pe marii istorici Nicolae
Iorga și Dimitrie Onciul.
În
perioada 1922 – 1947, a fost primul director al Arhivelor Statului din Cluj,
având un rol de pionierat în depistarea, colectarea și salvarea fondurilor
arhivistice din Transilvania.
A
activat ca deputat și ca subsecretar de stat în guvernul condus de Nicolae
Iorga, în perioada regimului comunist fiind persecutat politic și deținut în una
din cele mai temute închisori politice din țară – închisoarea de la Sighet (din orașul Sighetu Marmației, județul Maramureș).
Cercetările
sale științifice concentrându-se cu precădere pe istoria bisericească din
Transilvania, istorie socială și demografie, printre lucrările sale de
referință putem menționa: “Istoria
neamului românesc” (1922), “Păstori ardeleni în Principatele Române” (1925), “Istoria
Bisericii Românești din Transilvania”
(1935), “Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX” (1971).
Publicată
inițial, în perioada 1935–1936, la Editura Librăriei Arhidiecezane din Sibiu, operă
istorică de referință fundamentală “Istoria bisericii și a vieții religioase a Românilor din
Transilvania și Ungaria” analizează în profunzime evoluția spirituală,
instituțională și social-politică a populației românești majoritar ortodoxe din
regiunile specificate.
Deși
titlul formulei amintește inclusiv de celebra sinteză generală a lui Nicolae Iorga
(“Istoria bisericii românești și a vieții religioase a
românilor”), abordarea monografică strict
focusată pe regiunea intracarpatică îi aparține cu predilecție istoriografului Ștefan
Meteș.
Recunoscut
în istoriografia românească pentru documentarea riguroasă, studiul este
împărțit structural în două volume distincte:
a)
volumul I (publicat în 1935) –
tratează primele organizări bisericești, eforturile de supraviețuire a
ortodoxiei în fața prozelitismului catolic și calvin, dinamica ierarhiilor
locale (cum ar fi Mitropolia Bălgradului/Albei Iulia), oprindu-se exact în
pragul Actului Unirii cu Biserica Romei (crearea Bisericii Române Unite cu Roma
sau Greco-Catolice), semnat, la Alba Iulia, de către
38 de protopopi (în cadrul sinodului Bisericii Române Ortodoxe din Transilvania,
condus de mitropolitul Atanasie Anghel);
b)
volumul II (publicat în 1936) – descrie
mănăstirile românești din Transilvania și Ungaria, concentrându-se pe așezămintele
monahale (privite ca adevărate fortărețe de cultură, copiere de manuscrise și
conservare a identității etnolingvistice românești).
Conectând evenimentele din trecut cu dinamica relațiilor umane, lucrarea
oferă o imagine de ansamblu asupra societății din perioada analizată, axându-se
în special pe următoarele aspecte:
a) originea și vechimea creștinismului
la românii din bazinele Transilvan și Panonic;
b) structurile ierarhice
și relația Bisericii Române Ortodoxe din Ardeal cu autoritățile maghiare,
principii Transilvaniei și mitropoliile din Țara Românească și Moldova;
c) rolul
mănăstirilor românești din regiune în promovarea culturii, spiritualității și a
traducerii de carte românească;
d) statutul
social și juridic al preoțimii române în contextul legilor Transilvaniei
medievale și premoderne;
e) începuturile
unirii unei părți a românilor cu Biserica Romei, în contextul integrării
Transilvaniei, ca urmare a Tratatului de la Karlowitz (26.01.1699, Sremski
Karlovci, Serbia), tratat care a pus capăt războiului
austro-otoman, influențând direct spațiul românesc.
Continuându-ne misiunea de colecționare, cercetare, conservare și restaurare, comunicare și expunere a mărturiilor materiale și spirituale despre viața și activitatea poetului Octavian Goga, în scopul cunoașterii, educării și recreerii publicului vizitator, am inaugurat expoziția inedită de carte online “«Istoria bisericii și a vieții religioase a Românilor din Transilvania și Ungaria»” în biblioteca poetului Octavian Goga de la Ciucea”, oferindu-vă spre lectură și vizionare una dintre cele mai importante opere de sinteză istorică ale izvoditorului român Ștefan Meteș, lucrare ce examinează evoluția credinței, a instituțiilor ecleziastice și a identității culturale a comunităților românești din regiunile menționate.
Vă dorim lectură și vizionare plăcută!
Eduard BOBOC















Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu