Scăderea numărului de posturi la stat: o cifră înșelătoare. „Dezastrul moral” din Educație

Numărul posturilor ocupate în instituțiile publice a scăzut cu 64.006 între iunie 2025 și septembrie 2026, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Deși unii demnitari liberali din aripa „useristă” prezintă această cifră drept o dovadă a reformei aparatului de stat, o analiză detaliată arată că o mare parte din reducere provine din educație — un domeniu esențial care se confruntă, în același timp, cu tăieri bugetare drastice. În iunie 2025, când Ilie Bolojan a preluat conducerea Guvernului, în sectorul public erau ocupate 1.305.595 de posturi. În septembrie 2026, numărul acestora ajunsese la 1.241.589, potrivit unei analize publicate de ”Libertatea” pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Diferența este de 64.006 posturi. Dintre acestea, 48.481 provin din administrația centrală, iar 15.525 — din administrația locală. Pe hârtie, lucrurile par „frumoase”. În realitate, au fost concediați cei care nu fac parte din clientela de partid; profesioniștii cu salarii mici au plecat din cauza lui Bolojan și, de fapt, cei mai afectați au fost profesorii, care au părăsit sistemul.Nu poți rămâne ca profesor cu plata 23 lei pe oră, mult mai puțin decât primește o femeie de serviciu

Din totalul celor 64.006 de posturi eliminate, 48.481 aparțin administrației centrale, iar 15.525 — administrației locale. La prima vedere, reducerea din administrația centrală pare semnificativă. Însă, dacă scădem din cele 48.481 de posturi centrale cele 33.237 aferente cadrelor didactice, rezultă că aparatul administrativ central a scăzut, în realitate, cu aproximativ 15.244 de posturi — o reducere chiar mai mică decât cea înregistrată în administrația locală. Această clarificare schimbă fundamental percepția asupra reformei: reducerea „aparatului birocratic” central reprezintă, în mare parte, o diminuare a personalului din sistemul de învățământ, nu o optimizare masivă a structurilor administrative propriu-zise. Mai mult, tabloul devine îngrijorător dacă privim dincolo de cifre. La diminuarea numărului de posturi din educație se adaugă tăierile bugetare impuse prin rectificarea premierului Luca Niculescu. La prima rectificare bugetară, din octombrie 2026, Guvernul condus de Luca Niculescu a tăiat peste 386 de milioane de lei din bugetul total al Ministerului Educației și Cercetării. Această dublă lovitură — reducerea drastică a personalului și tăierea resurselor financiare alocate Educației — ne îndreaptă rapid spre ceea ce poate fi calificat drept un „dezastru moral”.

Scăderea numărului de posturi din educație, motivată prin majorarea normei didactice și limitarea posibilităților de plată cu ora, riscă să pună o presiune imensă asupra profesorilor rămași și să afecteze direct calitatea actului educațional. Când reformele bugetare se traduc prin erodarea sistematică a serviciilor esențiale pentru viitorul societății, eficiența administrativă devine un concept secundar în fața riscului de a compromite dreptul elevilor la educație. Cheltuielile de personal ale statului au ajuns la 122,14 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 4,54 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Deși oficialii prezintă aceste cifre drept un succes al reformelor, este imperativ să distingem între eliminarea exceselor din administrație și subminarea pilonilor fundamentali ai statului. Fără această distincție, cifrele prezentate public pot crea impresia unei reforme a aparatului central mult mai ample decât este în realitate, ascunzând, în același timp, costul social și moral al acestor măsuri. Realitatea este crudă în țara noastră: au plecat profesorii și profesioniștii din sistem. Au rămas politrucii și sinecuriștii. Nu s-a făcut nicio reformă, ci doar propagandă să se acopere clientela, slugarnică privilegiaților care ne conduc.

Banii s-au scurs către clientela de partid, către cei care cumulează funcții și către cei aflați în funcții de conducere, precum și către înarmare sau Ucraina. Asistăm la o politică de marketing marca Bolojan, care maschează dezastrul din economie, administrație și, mai ales, din educație, promovată de un om care și-a făcut cu mare greutate publică diploma de licență. România fără educație se îndreaptă spre dezastru și dezintegrare morală și politică. Deocamdată. Schimbarea este absolut necesară pentru a nu dispărea ca națiune. Fără educație, un popor se stinge repede și sigur. Poate asta se dorește de către privilegiații care ne conduc?

Ionuț Țene