Se afișează postările cu eticheta „Mărturii maramureșene”. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta „Mărturii maramureșene”. Afișați toate postările

luni, 16 noiembrie 2026

„Mărturii maramureșene”, nr. 28–29/2026. De la Cetatea Chioarului la poezia de azi

A apărut numărul dublu 28–29/2026 (Anul VIII), ediția de toamnă–iarnă, al revistei „Mărturii maramureșene”. În cele 143 de pagini ale sale, revista de cultură, tradiție și atitudine civică aduce împreună studii de istorie, cronici literare, poezie, evocări și articole despre viața comunităților. Publicația este editată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a Asociației Ars Vivat, iar această ediție apare cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local al orașului Ulmeni.

Am ales Cetatea Chioarului pentru copertă fiindcă ruinele ei pun o întrebare care străbate peste timp: ce păstrăm din patrimoniul primit și cum îl facem cunoscut celor care vin după noi? Studiile de istorie ne ajută să înțelegem ce merită păstrat, iar proiectele locale arată cum poate intra acest patrimoniu în viața comunității de azi.

Prof. Mircea Botiș și pr. Radu Botiș semnează studiul „Vasile Lucaciu și mișcarea memorandistă”, care urmărește rolul preotului în afirmarea drepturilor românilor din Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea. În aceeași zonă de interes, prof. Olimpia Mureșan scrie despre „Istoria reală a Ardealului”, iar Gheorghe Pârja readuce în atenție moștenirea Gojdu. Un material consacrat folcloristului Pamfil Bilțiu evocă munca de cercetare și de consemnare a tradițiilor maramureșene.

Cetatea Chioarului, motivul ales pentru copertă, revine în paginile revistei prin materialul care prezintă perspectiva prof. Dan V. Achim asupra valorificării turistice a cetății. Zenovia Zamfir propune un itinerar prin Maramureș în articolul „Cu oameni dragi prin Maramureșul drag”, iar Alexandru Ruja abordează relația dintre credință, istorie și viața bisericilor maramureșene.

Prof. Ana-Cristina Popescu scrie despre absență și libertate interioară în poezie. Radu Botiș se oprește asupra prozei lui Ioan Andreica, cunoscut cititorilor ca Nelu Andreica, iar Gelu Dragoș prezintă volumul „Pagini de conștiință. Ziariști și scriitori”, de Al. Florin Țene și semnează un articol despre meditația poetică în scrierile lui Radu Botiș. Prof. Olimpia Mureșan citește din perspectivă critică volumul „Taina poruncilor”, Angela Simionca urmărește destinul literar al lui Vasile Muste, între Maramureș și Spania, iar Lidia Vianu semnează un Semnal editorial.

Rubrica POESIS reunește versuri de Radu Botiș, Ileana Nemeș-Pop, Djamal Mahmoud, Valentina Moroșanu, Lucia Steffens, Nina Lavric, Lucia Virginia Pop, Vasile Bele, Marin Moscu și Ștefan Aurel Drăgan. Viața literară este consemnată și prin paginile dedicate celei de-a 53-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, premiilor Cărțile Anului 2026 și Concursului Național de Creație Literară „Fascinația Mării”. Remus B. Mineață scrie despre întâlnirile culturale de la Focșani și despre ecoul lor în țară și în comunitățile românești din străinătate.

Florica Bud îl evocă pe poetul Vasile Morar, iar Radu Botiș îi dedică lui Octavian Butuza un portret în rubrica Remember. Pr. Dan D. Gîrjoabă reconstituie destinul episcopului Emilian Birdaș, într-un articol care pune în lumină și împrejurările dificile ale unei epoci din istoria Bisericii. Prezentarea Parohiei Ortodoxe Chelința aduce în atenție viața unei comunități locale, iar articolul despre revista „Lumină Lină” urmărește felul în care o publicație românească din New York păstrează legătura dintre cultură, limbă și credință.

Subiectele de actualitate au, la rândul lor, un loc distinct. Camelia Gherheș analizează presiunea exercitată asupra copiilor atunci când îmbrăcămintea devine criteriu de acceptare în grup. Lucreția Berzintu semnează articolul „Inima, între medicină și stil de viață”.

Redacția consemnează proiectele de dezvoltare ale orașului Ulmeni, iar Grupa Chioar prezintă un proiect socio-educativ în care copiii exersează și cooperează în spiritul credinței.

 Georgiana Maria Botiș

duminică, 22 decembrie 2024

Cadou de Crăciun – Revista „Mărturii maramureșene”, nr. 20-21, an VI, 2024

Semnalăm cu bucurie apariţia nr. 20-21, an VI, 2024, a prestigioasei reviste trimestriale de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii maramureșene”, redactor-șef: Radu Botiș; redactor-șef adjunct: Andreia (Ghib) Botiș. Revista apare sub egida UZPR și Ars Vivat în condiții grafice deosebite, și este, după spusele fondatorului ei, preotul și scriitorul Radu Botiș „Un cadou de suflet cititorilor fideli, o invitație la lectură în zilele de sărbătoare prilejuite de Nașterea Mântuitorului nostru și venirea Anului Nou”.

Din CUPRINSUL revistei amintim câțiva autori:

Gelu Dragoș: Cui ne încredințăm sufletul? (EDITORIAL)

Radu Botiș: Omul creștin, etalon pentru societate în ansamblul ei

Cezarina Adamescu: Chip și spirit. Ochiul neadormit al milei fratele meu, Omul

Cleopatra Lorințiu: Ah, povestea…

Adrian Herescu: Adeverință de chiabur

Sara Mina: Despre vise

Ana Văcărașu: Între alb și negru, un evantai cromatic

Eugenia Mucea: Vlad, visul și ferma

Al. Florin Țene: „Cronici din Nord” de Gelu Dragoș, seismograf al evoluției literaturii contemporane       

Olimpia Mureșan: Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrăm, Sebeș, Alba – dec. 1961)

Traian Ursu: Monumente de arhitectură populară din zona Codru – județul Maramureș (I)

Andreia (Ghib) Botiș: Pomul neamului strămoșesc și Pomul vieții

Petru Ababii: Meditation

Teodor Meșină: Alex și Geo

Lucreția Berzintu: Interviu cu maestrul Ladislau Roth

Lilioara Macovei: Mâinile

Gelu Dragoș: Trei reviste culturale de mare valoare

Secțiunea POESIS:

Poezii semnate de: Radu Botiș, Nicolae Nistor, Virgil Diaconu, Adrian Donca, Georgiana Maria Botiș, Ioan Grigoraș, Gheorghe Ionel Boboacă, Marin Moscu.

Autori și articole de mare valoare mai amintim:

Violeta Sabina Lazar: Între strălucire și umbra adevărului

Carmena Felicia Băințan: Plâng cei care încă nu s-au născut

Ana Văcărașu: Între talpă și pământ, nemărginirea

Petru Ababii: Poezia Iosefinei Schirger ajustată fizico-metafizic

Florian Sălăjeanu: Oamenii de lângă noi – Sculptorul și pictorul Ioan Leș din Tulghieș

Adrian George Itoafă: Doamnele din garderoba mea

Aura Ungureanu: Viața ca un eveniment sau poate un… eseu

Zenovia Zamfir: Românii din diaspora găsesc în Biserică un colț de cer și pământ românesc

Gelu Dragoș: Poetul Flaviu Claudiu Mihali suspendat între cer și pământ

Viorel Câmpean: „Șișești – Maramureș. În vâltoarea istoriei”

Luminița Ardelean: Un mediu curat pentru o viață sănătoasă!!!

Angela Sabău: Bisericile dispărute din Maramureș

Dumitru Buțoi: „Oprește-mă la tine Maramureș! Oprește-mă în anotimp!”

Camelia Tocaci: Muzeul Țării Chioarului prinde contur

Și fiindcă se apropie Sfânta sărbătoare a Crăciunului și satele românești vor fi în Lumină și Bucurie iar pe ulițele lor vor răsuna glasuri de copii preamărind în colinzi Nașterea Pruncului Iisus, am să apelez la spusele preotului Radu Botiș în materialul numit „Omul creștin, etalon pentru societate în ansamblul ei”: „Un creștin autentic este chemat să trăiască în conformitate cu învățăturile lui Hristos. Acesta trebuie să fie un exemplu de integritate, respect și altruism. Într-o lume adesea marcată de individualism și materialism, omul creștin oferă un model de viață centrat pe valori spirituale și pe grija față de aproapele său. Prin exemplul personal, creștinul inspiră și influențează pozitiv comportamentul celorlalți membri ai comunității”. 

Așadar un îndemn la bunătate, empatie, rugăciune! Iar eu, de pe acest blog, vă îndemn să intrați în posesia acestui număr de excepție!

                                                                    Gelu DRAGOȘ, UZPR