Se afișează postările cu eticheta nr. 28–29/2026. De la Cetatea Chioarului la poezia de azi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta nr. 28–29/2026. De la Cetatea Chioarului la poezia de azi. Afișați toate postările

luni, 16 noiembrie 2026

„Mărturii maramureșene”, nr. 28–29/2026. De la Cetatea Chioarului la poezia de azi

A apărut numărul dublu 28–29/2026 (Anul VIII), ediția de toamnă–iarnă, al revistei „Mărturii maramureșene”. În cele 143 de pagini ale sale, revista de cultură, tradiție și atitudine civică aduce împreună studii de istorie, cronici literare, poezie, evocări și articole despre viața comunităților. Publicația este editată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a Asociației Ars Vivat, iar această ediție apare cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local al orașului Ulmeni.

Am ales Cetatea Chioarului pentru copertă fiindcă ruinele ei pun o întrebare care străbate peste timp: ce păstrăm din patrimoniul primit și cum îl facem cunoscut celor care vin după noi? Studiile de istorie ne ajută să înțelegem ce merită păstrat, iar proiectele locale arată cum poate intra acest patrimoniu în viața comunității de azi.

Prof. Mircea Botiș și pr. Radu Botiș semnează studiul „Vasile Lucaciu și mișcarea memorandistă”, care urmărește rolul preotului în afirmarea drepturilor românilor din Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea. În aceeași zonă de interes, prof. Olimpia Mureșan scrie despre „Istoria reală a Ardealului”, iar Gheorghe Pârja readuce în atenție moștenirea Gojdu. Un material consacrat folcloristului Pamfil Bilțiu evocă munca de cercetare și de consemnare a tradițiilor maramureșene.

Cetatea Chioarului, motivul ales pentru copertă, revine în paginile revistei prin materialul care prezintă perspectiva prof. Dan V. Achim asupra valorificării turistice a cetății. Zenovia Zamfir propune un itinerar prin Maramureș în articolul „Cu oameni dragi prin Maramureșul drag”, iar Alexandru Ruja abordează relația dintre credință, istorie și viața bisericilor maramureșene.

Prof. Ana-Cristina Popescu scrie despre absență și libertate interioară în poezie. Radu Botiș se oprește asupra prozei lui Ioan Andreica, cunoscut cititorilor ca Nelu Andreica, iar Gelu Dragoș prezintă volumul „Pagini de conștiință. Ziariști și scriitori”, de Al. Florin Țene și semnează un articol despre meditația poetică în scrierile lui Radu Botiș. Prof. Olimpia Mureșan citește din perspectivă critică volumul „Taina poruncilor”, Angela Simionca urmărește destinul literar al lui Vasile Muste, între Maramureș și Spania, iar Lidia Vianu semnează un Semnal editorial.

Rubrica POESIS reunește versuri de Radu Botiș, Ileana Nemeș-Pop, Djamal Mahmoud, Valentina Moroșanu, Lucia Steffens, Nina Lavric, Lucia Virginia Pop, Vasile Bele, Marin Moscu și Ștefan Aurel Drăgan. Viața literară este consemnată și prin paginile dedicate celei de-a 53-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, premiilor Cărțile Anului 2026 și Concursului Național de Creație Literară „Fascinația Mării”. Remus B. Mineață scrie despre întâlnirile culturale de la Focșani și despre ecoul lor în țară și în comunitățile românești din străinătate.

Florica Bud îl evocă pe poetul Vasile Morar, iar Radu Botiș îi dedică lui Octavian Butuza un portret în rubrica Remember. Pr. Dan D. Gîrjoabă reconstituie destinul episcopului Emilian Birdaș, într-un articol care pune în lumină și împrejurările dificile ale unei epoci din istoria Bisericii. Prezentarea Parohiei Ortodoxe Chelința aduce în atenție viața unei comunități locale, iar articolul despre revista „Lumină Lină” urmărește felul în care o publicație românească din New York păstrează legătura dintre cultură, limbă și credință.

Subiectele de actualitate au, la rândul lor, un loc distinct. Camelia Gherheș analizează presiunea exercitată asupra copiilor atunci când îmbrăcămintea devine criteriu de acceptare în grup. Lucreția Berzintu semnează articolul „Inima, între medicină și stil de viață”.

Redacția consemnează proiectele de dezvoltare ale orașului Ulmeni, iar Grupa Chioar prezintă un proiect socio-educativ în care copiii exersează și cooperează în spiritul credinței.

 Georgiana Maria Botiș