Și senatorii au fost de acord cu trimiterea lui Fritz la plimbare...

Legea care îl poate trimite acasă pe Dominic Fritz a intrat la vot în sesiune extraordinară la Senat. Plenul reunit miercuri a votat varianta actualizată a Legii ANI, L 464/2026, ca urmare a angajamentelor „asumate în cadrul PNRR, Componenta privind buna guvernanță, respectiv îndeplinirea Jalonului 431 – Adoptarea și intrarea în vigoare a legislației consolidate privind integritatea”.

Legea a fost adoptată cu 104 voturi pentru şi 8 împotrivă, 7 abţineri şi 2 care nu au votat și va ajunge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.

Camera Deputaților a dat luni undă verde noului proiect al legii ANI

Comisia juridică din Camera Deputaților a dat luni undă verde noului proiect al legii integrității, cu amendamentul PSD care ar urma să îl lase fără mandatul de primar al Timișoarei pe liderul USR, Dominic Fritz. PSD si AUR ar fi avut un acord tacit privind susținerea reciprocă a unor amendamente.

Proiectul legii integrității, jalon de 770 de milioane de euro în PNR, a trecut de votul Camerei Deputaților cu amendamentele PSD și AUR. 184 de deputați au votat pentru, doi au fost contra, 16 s-au abținut, iar 68 nu au votat. Legea ANI a fost adoptată miercuri de Senat – cameră decizională.

Cu voturile AUR, UPR și SOS, PSD a trecut luni în Comisia juridică a Camerei Deputaților un amendament la legea reformei ANI ce prevede că persoanele găsite definitiv în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese își pierd automat funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii – chiar dacă abaterea a fost constatată înainte de intrarea în vigoare a legii.

„Persoanelor față de care care, până la data intrării în vigoare a prezentei, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflictul de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculate de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respective a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitate publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, se arată în amendamentul introdus de PSD la Legea ANI.

Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat că 122 de persoane se află „sub interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului/funcției, aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate”.

Conform ANI, 47 dintre acestea continuă să ocupe funcții pentru care completează declarații de avere și interese. Într-o astfel de situație se află și primarul USR al Timișoarei, Dominic Fritz, despre care Înalta Curte a stabilit, în iunie 2026, printr-o decizie definitivă, că este în conflict de interese.

C.L.

ANI: Avere nejustificată a primarului Cătălin Cherecheș

  Agenția Națională de Integritate a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 2.741.026,318 lei între averea dobândită și veniturile realizate de către CHERECHEȘ CĂTĂLIN, Primar al municipiului Baia Mare, Județul Maramureș, în perioada 26 iunie 2012 – 31 decembrie 2017.

         Având în vedere cele de mai sus, Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Cluj, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate în perioada exercitării funcției de către CHERECHEȘ CĂTĂLIN.

 De asemenea, întrucât în declarațiile de avere din data de 17 iulie 2017 (rectificată) și din data de 15 iunie 2018,  persoana evaluată a declarat informații neconforme cu realitatea, în speță un împrumut de 500.000 euro acordat în nume personal (în anul 2016), Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare, în vederea verificării indiciilor privind săvârșirea infracțiunii de „fals în declarații” în formă continuată, prevăzută de art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu aplicarea art. 35, alin. (1) din același act normativ.

  Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, drepturile de care beneficiază (de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris), precum și despre existența diferențelor semnificative.CHERECHEȘ CĂTĂLIN nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere în acest sens. Precizăm că Agenția a transmis în atenția persoanei evaluate șase solicitări de a prezenta date sau informații relevante.

 Agenția Națională de Integritate își exercită atribuțiile cu respectarea principiilor legalității, confidențialității, imparțialității, independenței operaționale, celerității, bunei administrări, precum și al dreptului la apărare.

                                                                            MaraMedia

DECIZIE – Șefa pesedistelor din Satulung, declarată incompatibilă cu funcția de consilier local

 INCOMPATIBILITATE. Angela Șter (PSD), consilier local din Satulung și membră în structura de conducere a Organizației de Femei Social-Democrate Maramureș, a fost declarată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) în stare de incompatibilitate.

Conform inspectorilor ANI, Șter (aleasă în 2013 în structura de conducere județeană a femeilor social-democrate) a fost în incompatibilitate timp de trei ani și jumătate, în perioada 1 noiembrie 2012 – 14 aprilie 2016, când a deţinut şi exercitat simultan funcţia de consilier local şi calitatea de angajat a Serviciului Public de Alimentare cu Apă al Comunei Satulung din subordinea Primăriei.

Raportul ANI consemnează că Șter a încălcat dispoziţiile art. 88, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 161/2003, conform căreia “funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu exercitarea (…) calităţi de angajat calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă (n.red., cazul lui Șter) în aparatul propriu al consiliului local respectiv”.

2mnews

Cei 675 de aleși pe care legile lui Florin Iordache îi curăță de incompatibilități și conflicte de interese

 de ALEX COSTACHE

Proiectul celebrului Florin Iordache de la PSD zis “Altă întrebare” de modificare a legii ANI ar putea avea efecte devastatoare asupra cazuisticii ANI, avertizează agenţia într-un răspuns pentru România Curată. Practic, toate cazurile ANI – acolo unde nu s-a ajuns deja la sentinţe definitive sau la aplicarea de sancţiuni – ar putea fi anulate. E vorba de 675 de cazuri de parlamentari, primari, preşedinţi de consilii judeţene şi consilieri.

Printre ei şi ministrul Transporturilor în Guvernul Tudose, Felix Stroe, găsit incompatibil pe când era consilier local la Constanţa. În martie 2015, Agenţia Naţională de Integritate l-a declarat pe Stroe în incompatibilitate deoarece a deţinut simultan funcţia de consilier local şi pe cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al RAJA SA, regia locală de apă. Stroe a atacat în instanţă raportul ANI şi a câştigat la Curtea de Apel Constanţa, însă decizia nu este definitivă. Recursul se judecă la Înalta Curte. Vezi aici ultimele referinţe privind acest proces.

Printre potenţialii beneficiari ai schimărilor legislative se numără parlamentarii Şerban Mihăilescu, Liviu Harbuz, Steluţa Cătăniciu, Marin Anton, Hubert Thuma, Anghel Stanciu, Iulian Iancu, Ion Călin, Ion Mociolacă, Emanoil Savin, Cornel Resmeriţă şi foştii parlamentari William Brânză, Petru Călian, Mihăiţă Calimente, Cătălin Croitoru, Relu Fenechiu, Mircia Giurgiu, Laurenţiu Nistor, Daniel Oajdea sau Mădălin Voicu. 

Printre foştii preşedinţi de consilii judeţene care ar putea să scape ca urmare a amendamentelor Iordache se numără Ion Călinoiu de la Gorj, Gheorghe Bunea Stancu de la Brăila şi Ioan Moloţ de la Hunedoara. Printre zecile de primari sau foşti primari care ar putea să beneficieze de anularea interdicţiilor sunt fostul edil din Galaţi, Marius Stan şi fostul viceprimar, actual edil în Constanţa, Decebal Făgădău.

Zeci de consilieri locali ar putea beneficia şi ei de amendamentele lui Iordache. Printre ei şi Vasile Ouatu, fost viceprimar şi consilier local la Piatra Neamţ, fratele colonelului Ioan Ouatu de la celebra Doi ş-un sfert (actuala DIPI, serviciul secret al Internelor), implicat într-un scandal la începutul anilor 2000 cu Ovidiu Grecea, fostul şef al Corpului de Control al premierului Adrian Năstase.

Iată, pe larg, cum s-a ajuns la această situaţie explozivă pentru ANI.

Ce schimări au adoptat deputaţii

Proiectul Iordache de modificare a legii ANI – mai exact a legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate – intră săptămâna aceasta în dezbaterea Senatului, care e cameră decizională. Proiectul a fost adoptat luni, 11 decembrie, de Camera Deputaţilor şi modifică articolul 25 al legii 176/2010. În plus, introduce un articol nou, 25 indice 1.

Iată cum arată forma actuală art. 25 legea 176/2010:

“(2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.”

Şi cum arată forma propusă a art. 25 176/2010:

“(2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori stare de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destiturii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate.

Dacă persoana a ocupat o funcţie elibigilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate.”

După articolul 25 se introduce un nou articol, articolul 25 indice 1, cu următorul cuprins:

“Art. 25 indice 1. – Interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art. 25 pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept.”

Efectele acestor amendamente

Potrivit ANI, cele doua modificări aruncă în aer tot ce a făcut agenţia de la înfiinţare până acum. Într-un răspuns pentru România Curată, ANI explică care sunt efectele celor două articole noi:

“Propunerea legislativă va avea efect diminuarea până la eliminare a sancţiunilor ce decurg din încălcarea regimului conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor în aşa fel încât:

1. persoana în cauză să poată ocupa aceeaşi funcţie care a generat starea de incompatibilitate ori conflictul de interese, precum şi orice altă funcţie, aceasta fiind posibil prin încetarea interdicţiilor, fiind încălcat astfel principiul neretroactivităţii deciziilor Curţii Constituţionale şi ale legii civile;

2. destituirea să poate să fie realizată numai din demnitatea publică în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate.

3. posibilitatea de rotire în funcţiile publice a persoanelor care au încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor sau conflictului de interese, contrar dispoziţiilor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 418/2014”, se arată în răspunsul ANI.

Agenţia explică prin 3 exemple efectele celor două modificări:

“Exemplul 1:

O persoană, care a încălcat regimul conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor în exercitarea calităţii de consilier judeţean sau ministru şi care la momentul rămânerii definitive a raportului de evaluare nu mai deţine o funcţie publică, ar putea candida pentru un mandat de parlamentar sau primar pentru că în această situaţie nu ar mai exista nicio interdicţie.

Consilierul judetean X se afla în stare de incompatibilitate în perioada 1 ianuarie – 30 martie 2018. La data de 1 aprilie 2018, ANI se autosesizează si demarează procedura de evaluare. Patru luni mai târziu, la 1 iulie 2018, ANI finalizează raportul de evaluare. În termenul prevazut de lege de 15 zile, persoana X atacă la instanţă raportul ANI. Dosarul parcurge toate fazele procesuale într-un termen (mediu) de 18 de luni, astfel încât starea de incompatibilitate rămâne definitivă conform unei decizii a instanţei de judecată undeva spre sfârşitul lunii ianuarie 2020.

Conform legii, pe lânga sancţiunea disciplinară de revocare a mandatului se aplică şi perioada de interdicţie de 3 ani, ceea ce presupune că persoana X nu mai poate ocupa nicio altă funcţie publică în intervalul ianuarie 2020 – ianuarie 2023. Doar că, în ipoteza în care persoana X doreşte să candideze la alegerile pentru funcţia de primar sau parlament, o poate face întrucât acea interdicţie operează doar pentru funcţia de consilier judeţean.

Exemplul 2:

O persoană care a încălcat regimul incompatibilităţilor în exercitarea calităţii de primar şi, până la finalizarea procesului de pe rolul instanţei de judecată, finalizează mandatul de primar şi, între timp, devine parlamentar, nu va mai opera încetarea de drept, înainte de termen, a mandatului de parlamentar pentru motiv de incompatibilitate deoarece textul propus limitează încetarea mandatului exclusiv pentru funcţia din care a fost săvârşită fapta de incompatibilitate.

Primarul Y se afla în stare de incompatibilitate în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2018. La data de 1 august 2018, ANI se autosesizează şi demarează procedura de evaluare. Patru luni mai târziu, la 1 noiembrie 2018, ANI finalizează raportul de evaluare. În termenul prevazut de lege de 15 zile, persoana Y atacă la instanţă raportul ANI. Dosarul parcurge toate fazele procesuale într-un termen (mediu) de 18 de luni, astfel încât starea de incompatibilitate rămâne definitivă conform unei decizii a instanţei de judecată undeva spre sfârşitul lunii mai 2020.

În ipoteza în care anterior acestei date, persoana Y ar obţine un mandat de parlamentar / ministru, mandatul acesteia nu ar mai putea fi revocat întrucât Y nu mai ocupă funcţia în care a fost gasit incompatibil.

Exemplul 3:

Un primar care a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor poate ocupa oricare altă funcţie sau demnitate publică dacă de la încetarea mandatului de primar ca urmare a alegerilor şi până la rămânerea definitivă a raportului de evaluare au trecut mai mult de 3 ani, situaţie care se întâlneşte frecvent în practică în cazul rapoartelor contestate în instanţă.

Primarul Z se afla în stare de incompatibilitate în perioada 1 ianuarie – 30 mai 2020. La data de 15 iunie 2020, Z obţine un nou mandat de primar (2020-2024). În data de 1 octombrie 2020, ANI este sesizată cu privire la o potenţiala stare de incompatibilitate şi demarează procedura de evaluare. Şase luni mai târziu, la data de 1 martie 2021, ANI finalizează dosarul, iar persoana X atacă în termenul prevăzut de lege de 15 zile raportul la instanţă. Dosarul parcurge toate fazele procesuale într-un termen de 30 de luni (maximal) astfel încât starea de incompatibilitate rămâne definitivă conform unei decizii a instanţei de judecată la 15 septembrie 2023.

Întrucât de la data încetării mandatului de primar ca urmare a alegerilor (15 iunie 2020) şi până la rămânerea definitivă a deciziei instanţei (15 septembrie 2023) au trecut mai mult de 3 ani, Z poate ocupa în continuare funcţia de primar”, sunt situaţiile exemplificate de ANI în răspunul pentru România Curată.

Explicaţiile ANI. De ce sunt neconstituţionale modificările propuse.

“Prin proiectul de act normativ, se propune:

– ca interdicţiile aplicate parlamentarilor pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de A.N.I. să înceteze de drept. În acest fel sunt lipsite de efecte actele emise de Agenţia Naţională de Integritate şi hotărârile definitive şi irevocabile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, situaţie care echivalează cu aplicarea retroactivă a unor texte legale, aspect care contravine prevederilor constituţionale.

– ca o persoană cu privire la care s-a constatat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate în exercitarea unei funcţii eligibile să nu mai poată ocupa aceeaşi funcţie în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate, putând astfel ocupa orice altă funcţie publică, fiind generat fenomentul de rotire în funcţiile publice

– ca în situaţia în care persoana respectivă a ocupat o funcţie eligibilă, să nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate.

– este înlăturată interdicţia prevăzută de art. 25 din Legea nr. 176/2010 pentru persoanele care la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică.

Toată lumea scapă. Cine sunt potenţialii beneficiari

“Modificările preconizate prin adoptarea amendamentelor la Legea nr. 176/2010 pot afecta aplicarea sancţiunilor în toate cazurile finalizate de ANI şi anume cele nedefinitive (aflate pe rolul instanţelor ori în termenul legal de contestare ori suspendate), cât şi cele definitive şi irevocabile câştigate şi pentru care nu au fost aplicate încă sancţiuni disciplinare.

Cu referire la funcţiile elective, precizăm faptul că modificarea legislativă poate afecta aplicarea sancţiunilor într-un număr de 675 de dosare privind parlamentari şi aleşi locali (foşti sau actuali), astfel:

– 597 cazuri nedefinitive (aflate pe rolul instanţelor ori în termenul legal de contestare ori suspendate)

– 78 cazuri definitive şi irevocabile câştigate şi pentru care nu au fost aplicate încă sancţiuni disciplinare.

Astfel, cu referire la cazurile sus-menţionate:

597 de cazuri de incompatibilitate şi conflict de interese administrativ privind parlamentari şi aleşi locali se află pe rolul instanţelor de judecată, sunt suspendate, se află în termenul legal de contestare a raportului de evaluare al ANI sau în termenul legal de recurare a deciziei instanţei de fond, după cum urmează:

398 cazuri de incompatibilitate (13 parlamentari, 2 preşedinţi şi vicepreşedinti consilii judeţene, 156 primari, 133 viceprimari, 8 consilieri judeţeni, 85 consilieri locali şi 1 consilier general)

199 cazuri de conflict de interese administrativ (24 parlamentari, 2 preşedinţi şi vicepreşedinti consilii judeţene, 80 primari, 20 viceprimari, 3 consilieri judeţeni, 70 consilieri locali)

Pentru 78 de cazuri de incompatibilitate şi conflict de interese administrativ privind parlamentari şi aleşi locali, definitiv şi irevocabil câştigate de ANI, urmează a fi aplicate sancţiunile disciplinare, astfel:

56 cazuri de incompatibilitate (2 parlamentari, 14 primari, 21 viceprimari, 4 consilieri judeţeni şi 15 consilieri locali)

22 cazuri de conflict de interese administrativ (3 parlamentari, 5 primari, 3 viceprimari, 1 consilier judeţean şi 10 consilieri locali)”, se arată în răspunsul ANI.

Iată listele cu potenţialii beneficiari ai amendamentelor Iordache. E vorba de parlamentarii şi aleşii locali care au pe rolul instanţelor de judecată, în diferite stadii, dosare privind existenţa unor situaţii de incompatibilitate sau conflict de interese, precum şi cei ale căror dosare au rămas definitive, pentru care încă nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare.

[Descărcați de aici răspunsul ANI care include lista completă a incompatibilităților]

Topul ţarilor lumii la speranţa de viaţa (ani)

.......................Medie  / Barbat / Femeie  
1    Monaco    89.68    85.74    93.77
2    Macau (China)    84.43    81.47    87.54
3    Japonia    83.91    80.57    87.43
4    Singapore    83.75    81.47    86.20
5    San Marino    83.07    80.55    85.81
6    Andorra    82,50    80.40    84.74
7    Guernsey (Marea Britanie)    82.24    79.57    85,04
8    Hong Kong (China)    82.12    79.39    85.05
9    Australia    81.90    79.48    84.45
10    Italia    81.86    79.24    84.63
11    Liechtenstein    81.50    79.37    84.19
12    Canada    81.48    78.89    84.21
13    Jersey (Marea Britanie)    81.47    79.05    84.04
14    Franţa    81.46    78.35    84.73
15    Spania    81.27    78.26    84.47
16    Suedia    81.18    78.86    83.63
17    Elveţia    81.17    78.34    84.16
18    Israel    81.07    78.88    83.36
19    Islanda    81    78.81    83.29
20    Anguilla (UK)    80.98    78.42    83.63
21    Olanda    80.91    78.84    83.08
22    Bermude (UK)    80.82    77.60    84.10
23    Insulele Cayman (Marea Britanie)    80.80    78.12    83.51
24    Isle of Man (Marea Britanie)    80.76    79.17    82.47
25    Noua Zeelanda     80.71    78.70     82.81
26    Irlanda     80.32    78.07     82,69
27    Norvegia    80.32    77.65    83.14
28    Germania    80.19    77.93    82.58
29    Iordania    80.18    78.82    81.61
30    Marea Britanie    80,17    78.05    82.4
31    Grecia    80.05    77.48    82.79
32    Saint Pierre şi Miquelon (Franţa)    80    77,72    82.41
33    Austria    79.91    77    82.97
34    Insulele Feroe (Danemarca)    79.85    77.37    82,5
35    Malta    79.85    77.57    82.26
36    Uniunea Europeana    79.76    76.91    82.76
37    Luxemburg    79.75    76.50    83.21
38    Belgia    79.65    76.49    82.95
39    Insulele Virgine  (SUA)    79.47    76.43    82,69
40    Finlanda    79.41    75.94    83.02
41    Coreea de Sud    79.30    76,12    82.70
42     Insulele Turques / Caïques (UK)    79.26    76,53    82.12
43     Insulele Wallis / Futuna    79.12    76.14    82.26
44    Puerto Rico (Statele Unite)    79.07    75.47    82.84
45    Bosnia şi Herţegovina    78.96    75.42    82,77
46    Ins. Sfanta Elena, Ascension şi Tristan da Cunha (Marea Britanie)    78.91    75.98    81.98
47     Gibraltar    78.83    75.99    81.87
48     Danemarca    78.78    76.39    81.31
49    Portugalia    78.70    75.45    82.16
50    Statele Unite    78.49    76.05    81.05
51    Taiwan    78.48     75.66    81.53
52    Bahrain    78.29    76.16    80.48
53    Chile    78,10    75.08    81,25
54    Qatar    78.09    76.11    80,12
55    Cipru    78    75.21    80.92
56    Panama    77.96    75.18    80.86
57    Insulele Virgine Britanice (Marea Britanie)    77.95    76.73    79.24
58    Costa Rica    77.89    75.26    80.65
59    Cuba    77.87    75.61    80.27
60    Libia    77.80    75.50    80.27
61    Albania    77.59    74,99    80.49
62    Slovenia    77.48    73,83    81,36
63    Republica Dominicana    77.44    75.28    79.69
64    Republica Ceha    77.38    74.11    80.83
65     Georgia    77.32    73.99    81
66     Kuweit    77.28    76.09    78.51
67    Insulele Mariane de Nord (SUA)    77.27    74.62    80.07
68    Argentina    77.14    73.90    80.54
69    St Lucia    77.04    74.34    79.88
70    Noua Caledonie    76.94    72.88    81.2
71    Emiratele Arabe Unite    76.71    74,12    79.42
72    Mexic    76.66    73.84    79.63
73    Uruguay    76.41    73.27     79.66
74     Paraguay    76.40    73.78    79.14
75    Polinezia franceza    76.39    74.18    78.71
76    Brunei    76.37    74.09     78,75
77    Polonia    76.25    72.31    80,43
78    Dominique    76.18    73.23    79.29
79    Maroc    76.11    73.04    79.32
80    Slovacia    76,03    72.14    80,12
81    Croaţia    75.99    72.38    79.80
82    Sri Lanka    75.94    72.43    79.59
83    Ecuador    75.94    73    79.04
84    Aruba (Olanda)    75.93    72.89    79.04
85    Antigua / Barbuda    75.69    73.66    77.83
86    Lituania    75.55    70.72    80.66
87    Tonga    75.38    73.98    76.83
88    Macedonia    75.36    72.82    78,10
89    Tunisia    75.24    73,20    77.42
90    West Bank    75.24    73.17    77.42
91    Liban    75.23    73.67     76.88
92    Ungaria    75.02    71.27    78.98
93    Insulele Cook    74.92    72.13    77.86
94    Siria    74.92    72.53    77,45
95    China    74.84    72.82    77.11
96    Sfantul Kitts şi Nevis    74.84    72.46    77.26
97    Columbia    74.79    71.55    78.23
98    Algeria    74,73    72.99    76.57
99    Maurice    74.71    71.25    78.35
100    Maldive    74,69    72.44    77.05
.........
110    România    74,45
.........
217    Afganistan     49.72    48.45    51,05
218    Swaziland     49.42    49.77    49.06
219    Africa de Sud    49.41    50.34    48.45
220    Guineea-Bissau    49,11    47.16    51.11
221    Ciad    48.69    47,61    49.82

COMUNICAT - PREFECTURA MARAMUREŞ

      MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL MARAMUREŞ

COMUNICAT

            Prin adresa nr. 9824/G/II/04.03.2016 Agenția Națională de Integritate a comunicat Instituției Prefectului Județul Maramureș raportul de evaluare privind constatarea stării de incompatibilitate a domnului Ţiudic Pavel-primarul comunei Repedea-  prin încălcarea prevederilor art.87 ali.1 lit.d din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

            Raportul de evaluare a fost supus cenzurii instanţei de judecată, prin Sentinţa civilă nr. 894/18.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti în dosar nr. 6390/2/2013, se respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de domnul Ţiudic Pavel împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate, sentinţă rămasă definitivă prin Decizia civilă nr.277/09.02.2016  a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

            Având în vedere comunicarea Agenției Naționale de Integritate, la data de 15 martie 2016 s-a emis Ordinul Prefectului nr.107/2016 privind constatarea încetării de drept a mandatului de primar al comunei Repedea, a domnului Ţiudic Pavel.  

Str. Gheorghe Şincai nr. 46, RO- 430311 Baia Mare, tel. 0262 215001,2,3;  fax 0262 213241

www.prefecturamaramures.ro

e-mail: prefect@prefecturamaramures.ro

Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, reţinut pentru abuz în serviciu, legat de retrocedări ilegale

Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate,Horia Georgescu, a fost reţinut, luni, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu, legat de retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate, el fiind scos din sediul DNA încătuşat şi urcat într-o maşină cu care va fi dus în Arestul Poliţiei Capitalei. La ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Georgescu avea mâinile încătuşate la spate.

Întrebat dacă a luat bani pentru retrocedarea unor imobile la un preţ supraevaluat, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate(ANI) a răspuns: "Niciodată".

În urma audierilor de luni, procurorii au decis să emită o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele lui Horia Georgescu, el urmând să fie prezentat instanţei cu propunere de arestare pentru 30 de zile.

Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate a fost dus la DNA luni dimineaţă, cu mandat de aducere, într-un dosar deschis în urma unei sesizări a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) privind retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate.

La scurt timp după Georgescu, la DNA a fost adus cu mandat şi deputatul PNL Theodor Cătălin Nicolescu, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că foştii membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din ANRP în perioada 2009-2011, dar şi evaluatori şi beneficiari ai unor retrocedări vizate în noul dosar deschis de Direcţia Naţională Anticorupţie urmează să fie audiaţi. Potrivit surselor citate, în acest dosar se fac cercetări pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în raport cu cei care au fost membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din cadrul ANRP.

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, susţin sursele citate.

Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

În aceste condiţii, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie să facă cercetări, în vederea stabilirii şi recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri.

Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Pe de altă parte, Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea de Conturi pentru modul în care au fost soluţionate, de-a lungul timpului, în 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatându-se că au fost soluţionate cu prioritate cazui tratate drept "excepţionale" de paranoia sau lombosciatică. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele să fie tratate drept excepţionale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresivă, atacuri de panică, hemoroizi şi adenom al prostatei, persecuţie pe motive etnice.

"Nu depune acte doveditoare, dar susţine că are 82 de ani, siferă de HTA şi necesită 3 intervenţii chirurgicale costisitoare; declară (conform actelor l dosar) că are 93 de ani şi că trăieşte în America doar din ajutor social; are vârsta de 60 de ani, certificat luptător la Revoluţie", sunt alte motive invocate.

Concluziile rezultă dintr-un raport al Corpului de Control al premierului, în care se arată că, în perioada 2008-2011, numărul dosarelor de despăgubire soluţionate prioritar de către ANRP, prin invocarea acestor cazuri excepţionale, a fost mult mai mare faţă de cel al dosarelor soluţionate în ordinea înregistrării, excepţia fiind transformată în regulă.

De acordarea despăgubirilor pentru dosare considerate excepţionale au fost şi cesionari de drepturi, cu sume cuprinse între 30,5 milioane lei şi 108,9 milioane lei.

Inspectorii guvernamentali remarcă faptul că noţiunea de "cazuri excepţionale, temeinic motivate" nu a fost definită de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar anumite cereri au fost încadrate în această categorie fără criterii transparente şi verificabile, fiind create condiţii pentru ca decizia să fie una subiectivă.

Conform datelor, în 2008-2011 au fost soluţionate 8.136 dosare, dintre care 1.407 conform numărului de înregistrare, iar 2.269 cu prioritate pe motiv de cazuri excepţionale. Dintre cele rezolvate cu prioritate, 131 au fost soluţionate în favoarea cesionarilor.

ANRP a prezentat inspectorilor şi o listă cu 63 de cazuri în care cererea de soluţionare cu prioritate a dosarului a fost aprobată pentru titularul dreptului de proprietate, dar, la momentul soluţionării dosarului prin emiterea deciziei de către Comisie, drepturile la măsuri reparatorii erau cesionate integral sau parţial.

Inspectorii au mai notat că evaluatorii nu au fost desemnaţi aleatoriu, conform legii, dosarele le-au fost repartizate acestora fără respectarea criteriului legat de aria geografică, iar unele dosare au fost redistribuite tot către evaluatori care, anterior, nu îşi îndepliniseră obligaţiile contractuale. În unele situaţii, evaluările au fost efectuate prin utilizarea datelor de comparaţie din anunţurile de vânzare publicate în ziare, şi nu pe baza unor date privind tranzacţii certe.

Pentru serviciile de evaluare, ANRP a plătit, în 2008-2011, 1,3 milioane euro pentru 6.473 de rapoarte.

Au fost însă consemnate şi 94 de dosare cu diferenţe valorice între rapoartele de evaluare şi cele de reevaluare a aceloraşi imobile, cu o diferenţă de minimum 20% sub valoarea iniţială în urma reevaluării, deşi aceste reevaluări au fost raportate la aceeaşi dată de referinţă ca rapoartele întocmite iniţial, iar cel puţin una dintre metodele de analiză este similară.

În raportul de control este indicată şi o listă de 78 dosare cu cele mai mari despăgubiri, cuprinse între 29,7 milioane de lei şi 466,7 milioane de lei.

La începutul lunii martie, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, a declarat agenţiei MEDIAFAX că i-a înaintat premierului Victor Ponta un memoriu în care reclamă că instituţia este obligată la amenzi pentru neplata în termen a titlurilor de despăgubire, însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi.

El arăta că membrii din conducerea ANRP sunt vizaţi de cereri de amendare în peste 150 de procese şi riscă să plătească cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despăgubire, fără să aibă însă vreo vinovăţie, ci doar pentru că legislaţia este neclară, fiind astfel într-o situaţie ridicolă.

Demisia nu a fost acceptată de premierul Victor Ponta, care a cerut o verificare a situaţiei.

Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, este preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.

În perioada 15 august 1993 - 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Braşov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigaţii financiare în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat - preşedinte la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiţiei (iulie 2007 - noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului - detaşat cu atribuţii de secretar general la Agenţia Naţională de Integritate.

Începând din noiembrie 2008 şi până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.

                                                                         de Otilia Ciocan

În loc de editorial - Ruşii nu au nici DNA, nici ANI, nici DIICOT, dar au un ...imperial bun simţ!

Ruşii nu au nici DNA, nici ANI, nici DIICOT, nici alte mii de instituţii şi organisme care să lupte cu corupţia, aşa cum are România.

În schimb ruşii îl au pe Raşid Gumarovici Nurgaliev , general-colonel, ministrul Poliţiei şi al Afacerilor Interne, fost KGB-ist.

Recent, din ordinul lui Nurgaliev, toţi cei 1,4 milioane de poliţişti ruşi în frunte cu cei 340 de generali au trecut prin Comisia Specială de Reatestare Profesională care i-au verificat şi la măsele şi la portofele. Cu alte cuvinte, le-au fost controlate cunoştinţele profesionale, dar şi averile. Poliţistul care nu a fost în măsură să-şi justifice averea a rămas fără ea, considerându-se că a fost furată, iar el a luat drumul coloniilor de muncă de pe lângă Cercul Polar. Scurt.

Printre cei respinşi la examenul de reatestare pe posturi s-au aflat şi 21 de generali ruşi de poliţie.

În cele din urmă, din 1,4 milioane de poliţişti ruşi, au mai rămas 800000 ( opt sute de mii). “Puţini, dar buni!” a remarcat mulţumit ministrul Nurgaliev.

Comisiile de reexaminare au descoperit poliţişti ruşi posesori de cinci sau şase case, posesori de magazine, restaurante sau chiar hoteluri. Unii dintre ei erau chiar patroni de mici bănci.

Rashid Nurgaliev, un general extrem de respectat şi iubit de ruşi, cunoscut pentru sobrietatea şi viaţa lui austeră, a examinat listele cu respectivii ofiţeri şi a întrebat mirat: “Dar pentru ce mai stau ăştia aici în Poliţie dacă ei sunt milionari? Cine-i ţinea pe aceşti indivizi în funcţii? Şi ce rezultate aveau aceşti veritabili oligarhi ca simpli sergenţi de poliţie? Probabil că aveau nişte rezultate fenomenale şi erau dedicaţi cu trup şi suflet muncii de poliţie dacă, putrezi de bogaţi fiind, ei patrulau noaptea pe străzi ca să prindă hoţii! Vreau să văd rezultatele muncii lor!”

Ministrul Nurgaliev nu a avut ce vedea, pentru că rezultatele cu pricina nu existau. Ca atare au zburat din posturi şi cei care îi toleraseră în funcţii pe primii.

Nu ar fi rău ca exemplul ruşilor să fie preluat urgent şi de Ministerul Român de Interne, dar şi de alte ministere din România.

Există sute de mii de funcţionari români de stat (mai ales la primării şi prefecturi), de poliţişti şi militari români, de directori ai unor companii de stat, de funcţionari prin diferite ministere care dacă ar fi luaţi acum la un control serios nu şi-ar putea justifica nici măcar zece la sută din averile pe care le deţin.

Există poliţişti, jandarmi, militari şi funcţionari români care posedă la ţară adevărate moşii. Mai mult decât atât, unii au proprietăţi prin străinătate, deţin case şi hoteluri sau pensiuni. Au contractate împrumuturi la bănci de milioane de euro. Mulţi dintre ei au acţiuni la diferite companii. Practic sunt multimilionari. Singura spaimă reală cu care se confruntă aceşti poliţişti şi funcţionari este, în mod paradoxal, spaima de a nu fi daţi afară din “serviciul la stat”.

Deşi România a revenit la capitalismul chiaburesc de acum o sută de ani de care este foarte mândră, noii moşieri şi chiaburi ai României nu se găsesc pe haturile şi ogoarele ţării ci prin birourile MAI sau prin inspectoratele Poliţiei şi ale Jandarmeriei.

 O mafie de nivel naţional s-a format şi în sistemul militar de pensii.

O simplă privire aruncată asupra listelor de pensii militare arată diferenţe scandaloase şi absconse. Militari cu acelaşi grad primesc pensii extreme (unul de o 150 de euro, altul de 4000 de euro) sub pretextul că unul dintre ei a ieşit la pensie cu câţiva ani mai devreme decât celălalt sau că unul a avut “munci de răspundere” în timp ce altul nu a avut aşa ceva. Aşa se face că în România de azi există plutonieri cu pensii de două sau de trei ori mai mari decât ale unui colonel.

Dar mai presus decât toate acestea stă neputinţa Justiţiei române de a lua măsuri contra celor care s-au îmbogăţit prin furt şi şantaj.

Presa a făcut mare tam-tam în legătură cu cazul ministrului Dan Ioan Popescu căruia i s-a pus sechestru pe bunurile deţinute a căror provenienţă nu a putut fi justificată (circa un milion de euro).

Totuşi, respectivul nu a păţit nimic. Iar în România există sute de mii de proprietari care nu pot justifica în nici un fel vilele, terenurile, conturile de milioane de euro pe care le deţin sau lăzile burduşite cu sute de kilograme de aur cu care posesorii nemaiştiind ce să facă îşi poleiesc maşinile cu el. De ce nu verifică statul român aceste averi?!

Nu le verifică pentru că România nu este interesată !

Si nici nu are deocamdată un Nurgaliev ...

Câţi ani trebuie să muncească un român, un maghiar sau un francez pentru a-şi cumpăra un apartament de 50 de metri pătraţi în capitală

Dacă un român ar reuşi să-şi pună deoparte tot salariul, fără să cheltuiască nimic din el, după 13 ani ar putea să-şi achiziţioneze un apartament de 50 de metri pătraţi situat în Bucureşti. Luând în considerare faptul că salariul mediu net în România este de 320 de euro, asta înseamnă că la finalul celor 13 ani cumpărătorul nostru ar putea deţine aproape 50.000 de euro, cât costă un apartament de două camere în Bucureşti.

Din acest punct de vedere, comparaţia cu celelalte ţări europene dă rezultate spectaculoase.

Românii trebuie să muncească de circa trei ori mai mult decât ungurii pentru a-şi putea cumpăra un apartament în centrul capitalei, dar reuşesc să îi devanseze în top pe bulgari, slovaci şi polonezi, europeni care trebuie să pună de-o parte banii câştigaţi pe o perioadă mult mai mare de timp pentru a-şi putea permite o locuinţă.

De asemenea, cehii şi francezii trebuie să-şi economisească banii pentru a achiziţiona un apartament amplasat într-un imobil dintr-o zonă rezidenţială centrală pe o perioadă cu 16 ani, respectiv cu 13 ani mai extinsă decât în cazul românilor.

Ziarul Gândul a realizat o analiză la zi a sectorului imobiliar rezidenţial şi a determinat perioada în care o persoană trebuie să-şi economisească întreg salariul câştigat lunar pentru a-şi putea permite să cumpere un apartament situat într-una dintre principalele capitale europene.

În realizarea analizei gândul au fost utilizate cele mai recente date ale biroului de statistică al UE (Eurostat) pentru determinarea câştigului salarial mediu net al angajaţilor din 15 state europene (România, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Spania, Marea Britanie şi Irlanda) şi cele mai noi oferte de vânzare publicate pe site-urile principalelor agenţii imobiliare şi portaluri specializate în domeniu din ţările menţionate mai sus.

Pe baza datelor colectate, gândul a realizat estimări ale preţului mediu de vânzare pe metru pătrat, respectiv suma necesară pentru achiziţionarea apartamentelor vechi cu o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi amplasate în imobile din Bucureşti, Sofia, Atena, Budapesta, Bratislava, Praga, Berlin, Amsterdam, Bruxelles, Luxemburg, Paris, Madrid, Londra şi Dublin.

Câţi ani trebuie să-şi economisească un român veniurile pentru a cumpăra un apartament în Capitală

Deşi Bucureştiul poate fi considerat una dintre cele mai ieftine capitale europene, un român trebuie să îşi pună deoparte veniturile mai bine de 13 ani pentru a-şi putea permite un apartament aici, dacă luăm în considerare salariul mediu net lunar pe care îl poate câştiga un angajat, de 320 de euro, şi o locuinţă cu o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi.

Aşteptarea lui este cu trei ani mai mică decât cea a unui bulgar, care îşi poate cumpăra, din salariul său net lunar de 213 euro, un apartament similar într-un imobil amplasat în Mladost, unul dintre cele mai moderne cartiere din Sofia, abia după 16 ani.

Faţă de români, vecinii unguri de pot lăuda cu preţurile mici de vânzare ale locuinţelor din Budapesta, cea mai ieftină capitală europeană, dar şi cu faptul că ei trebuie să-şi economisească salariul net obţinut lunar timp de doar 4 ani pentru a-şi putea achiziţiona un apartament cu o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi situat într-o clădire dintr-o zonă centrală.

Cum vor evolua preţurile apartamentelor vechi din România până la finalul anului 2013

Costul unui apartament vechi cu o suprafaţă de 50 de metri pătraţi ajunge în Bucureşti la ora actuală la circa 50.300 de euro, în timp ce câştigurile anuale nete ale unui angajat român sunt de doar 3.836 de euro.

Preţurile de tranzacţionare ale locuinţelor vechi au scăzut însă în primele şase luni ale anului 2013 cu aproximativ 2% - 3%. Cu toate acestea, există o diferenţă între preţurile de listare şi cele de tranzacţionare ale locuinţelor, fiecare evoluând în mod diferit.

"Deşi tendinţa a fost în continuare de scădere, ultimele 18 luni au arătat semne de stabilizare. Un procent de 3% - 5% poate fi considerat nesemnificativ la nivelul unui an întreg ţinând cont că o negociere poate să scadă preţul pe loc, nu după o aşteptare de un an, cu un procent mai ridicat", au declarat pentru gândul reprezentanţii companiei Coldwell Banker care oferă servicii de evaluare, de administrare a proprietăţilor şi de consultanţă în domeniul imobiliar.

 "Estimăm că piaţa rezidenţială va avea în 2013 o evoluţie similară cu cea înregistrată în 2012", ne-au mai explicat aceştia, adăugând că rămâne de văzut ce impact va avea asupra pieţei imobiliare trecerea programului Prima Casă în garanţii oferite exclusiv în lei.

"Este dificil de realizat o estimare ţinând cont de multitudinea de factori care trebuie luaţi în calcul, de la gradul de îndatorare al celor care au accesat până acum un credit în euro prin Prima Casă până la reacţia instituţiilor financiare la scăderile succesive de dobândă monetară realizate de Banca Centrală", susţin cei de la Coldwell Banker.

"Considerăm că nu se va ajunge în niciun caz la un blocaj pe piaţă, caracterizat printr-o scădere semnificativă a numărului de tranzacţii sau o scădere a preţurilor similară cu cea din 2009, însă există premisă pentru o scădere a preţurilor, într-un ritm însă mai redus decât în perioada 2008 - 2011", au concluzionat reprezentanţii companiei.

Topul europenilor care trebuie să aştepte cel mai puţin pentru a-şi cumpăra o locuinţă

Belgienii se pot considera, alături de unguri, cei mai norocoşi europeni, ei fiind nevoiţi să-şi pună deoparte veniturile timp de 3,83 ani, respectiv 4,16 ani, pentru a-şi permite să cumpere un apartament în Bruxelles sau în Budapesta.

 Un angajat belgian obţine lunar un salariu mediu net de 2.426 euro, potrivit datelor Eurostat, cu 195 de euro mai mare decât preţul mediu pe metru pătrat al unei locuinţe scoase la vânzare în Bruxelles (2.231 euro/mp).

Astfel, pentru a cumpăra un apartament cu o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi într-una dintre capitalele Uniunii Europene acesta trebuie să economisească circa 111.500 euro.

Suma este cu aproape 88.000 de euro mai mare decât cea de vânzare a unui apartament similar într-unul dintre cartierele centrale ale Budapestei.

Avantajul locuitorilor Ungariei, aflaţi pe locul al doilea în topul europenilor care trebuie să aştepte cel mai puţin pentru a-şi permite o locuinţă în capitală, este acela că ei câştigă un salariu mediu net lunar egal cu preţul mediu de vânzare pe metru pătrat al unui apartament (472 de euro/ mp).

Ultimul loc al podiumului este ocupat de germani care îşi pot permite să achiziţioneze un apartament în cartierul untracentral Mitte, aflat de-a lungul râului Spree, în puţin peste 5 ani.

 Ei sunt urmaţi în top de către irlandezi, greci şi luxemburghezi care sunt nevoiţi să îşi economisească veniturile sub 10 ani pentru a-şi permite o locuinţă de 50 de metri pătraţi în centrul Dublinului, al Atenei, respectiv al Luxemburgului.

Cehii, francezii şi polonezii trebuie muncească mai bine de 20 de ani pentru a-şi permite o locuinţă

La polul opus al clasamentului se găsesc cehii, francezii şi polonezii care trebuie să aştepte peste 20 de ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament în centrul oraşelor Praga, Paris şi Varşovia, acestea având un preţ mediu de vânzare de 233.900 euro, respectiv 609.250 euro şi 111.500 euro.

Un ceh obţine anual din partea angajatorului venituri nete de 8.003 euro, deci 667 de euro lunar. Suma este de şapte ori mai mică decât valoarea de vânzare pe metru pătrat a unei locuinţe în centrul capitalei, în districtele 1, 2 sau 3.

Astfel, în cazul în care acesta nu ar cheltui niciun ban, abia în 29 de ani şi-ar permite o locuinţă aici. Un francez care vrea să locuiască în Paris trebuie să aştepte peste 26 de ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament de 50 de metri pătraţi, având în vedere faptul că veniturile sale nete anuale ajung la 22.604 euro, iar metrul pătrat se vinde în "Oraşul luminilor" cu 12.185 de euro.

 Polonezii, care obţin în medie un salariu net lunar de 452 de euro pot economisi suma necesară pentru achiziţionarea unui apartament similar în cartierul central al Varşoviei - Śródmieście în puţin peste 20 de ani.

Topul celor mai ieftine capitale europene

Budapesta poate fi considerată, potrivit estimărilor gândul realizate pe baza ofertelor publicate pe site-urile agenţiilor şi portalurilor imobiliare locale, una dintre cele mai ieftine capitale europene.

Aici, preţul mediu de vânzare al locuinţelor este de circa 472 de euro pe metru pătrat, de două ori mai redus decât în Bucureşti şi de aproape 26 de ori mai mic decât cel din Paris.

 Pe locul al doilea în top se află capitala Bulgariei - Sofia, unde metrul pătrat se vinde cu circa 828 de euro, aceasta fiind urmată de capitala României - Bucureşti, unde preţul de vânzare al locuinţelor vechi este de 1.006 euro pe metru pătrat.

Preţuri sub 3.000 de euro pe metru pătrat se înregistrează şi în Atena, Varşovia, Bruxelles, Bratislava şi Dublin.

Topul celor mai scumpe capitale europene

"Oraşul luminilor" se află în fruntea clasamentului celor mai scumpe capitale europene atunci când vine vorba despre preţurile de vânzare ale apartamentelor vechi.

În centrul Parisului locuinţele sunt scoase la vânzare de către proprietari cu circa 12.185 de euro pe metru pătrat, potrivit estimărilor gândul.

 Suma este cu peste 4.000 de euro mai mare decât cea înregistrată în capitala Marii Britanii, londonezii scoţându-şi la vânzare locuinţele cu 8.011 euro pe metru pătrat.

Următoarele locuri ale clasamentului sunt ocupate de Amsterdam (5.643 euro/mp), Luxemburg (5.155 euro/mp), Praga (4.678 euro/mp), Madrid (4.095 euro/mp) şi Berlin (3.017 euro/mp).

                                                                         Scris de Corina VÂRLAN

http://www.gandul.info/financiar/cati-ani-trebuie-sa-munceasca-un-roman-un-ungur-sau-un-francez-pentru-a-si-cumpara-un-apartament-de-50-de-metri-patrati-in-capitala-11263047

Educaţie. Guvernul a abrogat mai multe prevederi privind regimul incompatibilităţii

Guvernul a abrogat mai multe prevederi din Legea educatiei care reglementau normele de incompatibilitate si interziceau, printre altele, persoanelor cu functii de conducere in cadrul unui partid sa exercite si functia de rector, constrangerile respective fiind abrogate prin ordonanta de urgenta. Ordonanta de urgenta a fost aprobata in sedinta de marti a Guvernului, la initiativa ministrului de resort, Ecaterina Andronescu.

Astfel, a fost abrogat articolul care stabilea ca, dupa implinirea varstei de pensionare, ocuparea oricarei functii de conducere in universitatile de stat, particulare si confesionale este interzisa, cu exceptia mandatelor in exercitiu. Articolul abrogat mai prevedea ca persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului si ca functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducere in cadrul unui partid politic, pe perioada exercitarii mandatului. Tot articolul abrogat permitea cumularea functiilor de conducere sau de demnitate publica doar cu functiile didactice si/sau de cercetare.

A fost introdusa in schimb o prevedere care stabileste doar ca, in cazul exercitarii "unei functii de membru al Guvernului sau de secretar de stat", rectorul are obligatia de a se suspenda din functie pe perioada execitarii demnitatii.

De asemenea, o alta prevedere abrogata este cea care stabilea ca in invatamantul superior de stat, particular si confesional se interzice ocuparea oricarei functii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universitatii, dupa pensionare si ca mandatele celor care detin functii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universitatii, inceteaza de drept in cazul persoanelor care au implinit varsta de pensionare, exceptate fiind functiile de membru al consiliului de administratie al universitatilor particulare.

O alta prevedere abrogata stabilea ca acele cadre didactice si de cercetare care conduc doctorate se pensioneaza la implinirea varstei de 65 de ani si pot conduce doctoratele in desfasurare la data pensionarii pana la implinirea varstei de 70 de ani, iar dupa implinirea varstei de 65 de ani pot conduce noi studenti-doctoranzi numai in regim de cotutela impreuna cu un cadru didactic si de cercetare care nu implineste varsta de pensionare pe toata durata desfasurarii doctoratului respectiv.

Alta prevedere abrogata este cea care impunea ca printre conditiile pentru ocuparea functiei didactice de profesor universitar sa fie si detinerea atestatului de abilitare.

Miercuri, premierul Victor Ponta a anuntat structura si componenta viitorului Cabinet, la Ministerul Educatiei fiind propus rectorul SNSPA, Remus Pricopie, fost consilier al Ecaterinei Andronescu.

In vara anului trecut, Agentia Nationala de Integritate a sustinut ca rectorul UPB Ecaterina Andronescu, rectorul UMF Carol Davila Florian Popa, rectorul Universitatii Politehnica din Timisoara, Nicolae Robu si rectorul UMF Victor Babes, Stefan Dragulescu, sunt in incompatibilitate intrucat pe langa aceste functii ei sunt si parlamentari.

In ceea ce o priveste pe Ecaterina Andronescu, inspectorii de integritate au constatat ca din 2004 aceasta este rector la Universitatea Politehnica Bucuresti (UPB), din 19 decembrie 2008 senator, exercitand si functia de vicepresedinte al Partidului Social Democrat.

In urma evaluarilor, s-a constatat ca Florian Popa este din 2004 este rector la UMF Carol Davila din Bucuresti, iar 19 decembrie 2008 este deputat. In ceea ce-l priveste pe Nicolae Robu, ANI spune ca din 2008 este rector al Universitatii Politehnica din Timisoara iar din 19 decembrie 2008 este si senator, fiind si presedinte al PNL Timis. Referitor la Ștefan Iosif Dragulescu, ANI spune ca din 2008, acesta este rector la UMF Victor Babes din Timisoara, iar din 19 decembrie 2008 este deputat.

Astfel, ANI sustine ca au fost identificate elemente in sensul incalcarii regimului juridic al incompatibilitatilor, deoarece, conform art. 215, alin. (3) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011: "persoanele care ocupa o ... demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului", iar, potrivit art. 215, alin. (4) din acelasi act normativ "functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducere in cadrul unui partid politic pe perioada exercitarii mandatului".

Persoana fata de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor legii mentionate, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani. In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate, interdictia de 3 ani opereaza, potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv, a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unei stari de incompatibilitate.

Articolul invocat atunci de ANI este unul dintre cele abrogate marti de Guvern. Preluare Mediafax

                                                                   Cristian LAURENŢIU

A.N.I.și dovezile

Am asistat, cu stupoare, la declaraţiile inconştiente ale preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, prin care susţine că miniştrii ochiţi de ANI, printre care mă număr şi eu, ştiau de 2, 3 săptămâni de acuzaţiile ce le-au fost aduse.

Rog public să facă dovada acestor afirmaţii, deoarece eu am aflat decizia dumnealor în ceea ce mă priveşte abia vineri, 9 noiembrie, exact în ziua începerii campaniei electorale, de pe site-ul Agenţiei şi din presă, nicidecum în termenul şi în condiţiile prevăzute de lege.

                                                          de LIVIU MARIAN POP