Încep să se rărească rândurile...

Cătălin Predoiu și-a dat demisia din funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal, pe fondul scindării din interiorul formațiunii, generată de nominalizarea lui Adrian Veștea în funcția de premier desemnat.

Predoiu era unul dintre cei patru prim-vicepreședinți ai PNL, alături de Adrian Veștea, Ciprian Ciucu și Nicoleta Pauliuc.

Predoiu și-a arătat susținerea pentru Adrian Veștea, fiind unul dintre cei din conducerea liberalilor care ar fi mers pe varianta Guvernului Veștea.

Liberalul și-a depus demisia la Secretariatul partidului, fără a mai participa la ședința PNL, care a început astăzi, la ora 16,oo.

C.L.

Ăsta-i cel mai tare din istorie! E peste Brătianu și Tătărăscu!

Cătălin Predoiu a făcut parte până acum din opt guverne diferite ca ministru al Justiției, la care se adaugă multiple perioade ca ministru interimar, vicepremier, ministru de Interne sau premier interimar.

Acum a ajuns ministru în al nouălea cabinet, un record absolut în istoria României. Nu are nicio realizare notabilă în activitatea ministerială ori politică, în general, dar pare absolut indispensabil guvernărilor de orice fel.

Guverne în care a fost ministru al Justiției ori al Internelor:

1. Guvernul Tăriceanu II (februarie – noiembrie 2008)

2. Guvernul Boc I (decembrie 2008 – octombrie 2009)

3. Guvernul Boc II (decembrie 2009 – februarie 2012)

4. Guvernul Ungureanu (februarie – mai 2012)

5. Guvernul Orban (noiembrie 2019 – decembrie 2020)

6. Guvernul Ciucă (noiembrie 2021 – iunie 2023)

7-8. Guvernul Ciolacu 1 și 2 (iunie 2023 – mai 2025)

9. Guvernul Ilie Bolojan (iunie 2025-)

Ministru interimar al Justiției (octombrie 2009) – între Boc I și Boc II

Ministru interimar de Externe (octombrie – decembrie 2009)

Alte funcții executive:

Vicepremier și ministru al Afacerilor Interne în Guvernele Ciolacu I & II (decembrie 2024 – mai 2025)

Premier interimar de 3 ori:

iunie 2012 (după Emil Boc)

iunie 2023 (după Nicolae Ciucă)

mai 2025 (după Marcel Ciolacu)

După căderea guvernului MRU, în 2012, Cătălin Predoiu a vrut să rămână ministru și în guvernul Victor Ponta 1, conform dezvăluirilor publice făcute la acea vreme de Cristian Preda, arătându-se dispus, conform unor surse, să devină membru PSD.

În 2013, Traian Basescu a confirmat informația, afirmând că fostul ministru al justiției „a venit la mine să mă roage să vorbesc cu Ponta să-l numească ministru”. În replică, Predoiu a spus că în ziua căderii guvernului Ungureanu, premierul Ponta i-ar fi făcut verbal o ofertă pe care ar fi refuzat-o pe loc.

Cu nouă cabinete la activ, Predoiu ia aurul, în competiția cu toti politicienii români din istorie. Argintul îi revine lui Ion I.C. Brătianu, cu prezențe în 5 guverne ca premier și în unul ca ministru de externe, deși a mai deținut câteva portofolii ministeriale la Interne ori Externe, concomitent cu mandatele de premier, conform cutumelor vremii.

Liberalul Gheorghe Tătărăscu ocupă locul trei pe podium, cu cinci cabinete, de două ori prim-ministru, de trei ori ministru al afacerilor externe.

(inpolitics)

Nu o dublă erată așteptăm de la domnul ministru!

„O eroare de judecată bazată pe memorie”, așa își motivează Cătălin Predoiu declarațiile televizate potrivit cărora soțul fostei șefe a DIICOT a fost achitat, deși o decizie definitivă urmează să fie luată abia în februarie. Cât despre achitare, nici că poate să fie vorba, cel puțin deocamdată, pentru simplul motiv că, în primă instanță, persoana despre care este vorba, Dan Hosu, a fost condamnat la trei ani de  închisoare cu suspendare.

Foarte adevărat, la scurtă vreme după ce a lansat aceste ziceri, tot Cătălin Predoiu a revenit și a precizat că le aflase ,,din surse neoficiale’’, de aici provenind și eroarea. Justificare pe care am fi putut să o acceptăm și să închidem discuția dacă nu ar fi existat un anumit amănunt care ne împiedică să o facem. Amănunt care constă în faptul că emitentul acestei erori de judecată bazată pe memorie nu a comis-o, ca să zic așa,  pe persoană fizică, ci în calitate de ministru al justiției. Calitate în care a și fost invitat al emisiunii televizate. În acest fel explicându-se și valul de comentarii critice care au urmat și continuă să apară pe diverse canale de presă și ale mediei alternative. Comentarii care demonstrează că justificările pe care Cătălin Predoiu le-a etalat în textul apărut pe pagina ministerului pe care îl conduce nu au convins. Prin aceasta, motivându-se, poate, și faptul că domnia sa a considerat că este cazul să revină cu un text mai amplu și mai stufos din care, din păcate, nu au rezultat și argumente de natură să convingă opinia publică. Rămânând, de exemplu, fără răspuns serioasele semne de întrebare privind faptul că ministrul de justiție al unui stat de drept, stat membru al Uniunii Europene, lansează în mediul public „informații provenite din surse neoficiale” ,dar fără să le verifice autenticitatea.

 Dimpotrivă, prin ea însăși, maniera alambicată, mai corect spus:retoric-găunoasă, în care ministrul Cătălin Predoiu ține să își justifice afirmațiile false, ne trimite direct la felul în care se încearcă justificare unor incorecte decizii judecătorești. Decizii care-nu de puține ori- s-au soldat cu mari daune materiale și cu ireparabile daune morale, cu destine distruse. Nefericit bilanț la care trebuie, neapărat, să adăugăm și despăgubirile care au fost, sunt și, cu siguranță vor mai fi plătite din vistieria statului, după ce, la CEDO, au fost făcute praf și pulbere sentințe incorecte și nedrepte. Sentințe care au urmat unor cercetări superficiale a cazurilor sau, lucru mult mai urât, executării, de către procurori, ulterior de către judecători, a unor comenzi politice. Sentințe despre care, nu de puține ori, s-a dovedit, ulterior, că s-au bazat pe niște „informații primite din surse neoficiale”, care, nici ele, nu au fost verificate. Așa încât, pe bună dreptate, la un moment dat a fost intens discutată ca despăgubirile achitate celor pe nedrept condamnați să fie plătite de către autorii sentințelor. Subiect care,în conformitate cu bunele noastre năravuri, a ținut afișul câtăva vreme, după care a căzut într-o neagră uitare. Și acolo a rămas!

 Deloc întâmplător, cred, analogia pe care am întâlnit-o în multe comentarii între justificările cu care a venit ministrul Cătălin Predoiu și felul în care se încearcă a fi motivate multe, foarte multe erori judiciare, bazate sau nu pe memorie, se regăsește printre principalele cauze ale cotei scăzute a încrederii publice în justiție. Fenomen social îngrijorător căruia, prin modul în care s-a comportat în cazul de față, ministrul Cătălin Pedoiu îi oferă încă un serios motiv pentru a-și continua curba descendentă. Adevăr care se regăsește în mesajul care revine tot mai des în discuția despre acest subiect: „Dacă așa procedează ministrul de justiție atunci când este prins că spune lucruri neadevărate, atunci ce pretenții să mai avem de la cei aflați în subordinea sa?” Întrebare care, deși exprimă o generalizare pripită și nedreaptă, nu poate să fie ignorată atâta vreme cât revine cu o semnificativă  frecvență. Întrebare căreia, inevitabil, îi urmează întrebarea de baraj: „Ce autoritate morală mai are domnul(încă) ministru Cătălin Predoiu să ceară probitate, profesionism și bună credință din parte celor care reprezintă lumea justiției, atâta vreme cât domnia sa a comis o gravă eroare de judecată bazată numai pe memorie și pe informații neverificate, provenite din surse neoficiale?”

Iată, așadar, câteva dintre motivele pentru care singura concluzie cu care închei însemnările de față este că nu o erată sau două așteptam de la ministrul justiției, magistratul Cătălin Predoiu, ci o demisie de onoare! Cu atât mai mult cu cât domnia sa recunoaște că a fost vorba despre „o gafă de memorie”. Expresie care,inevitabil, trimite la dictonul clasic: „Aceasta nu este o crimă, este o gafă!”.

 

 Șerban Cionoff

(jurnalul.ro)

Primele demisii de la PNL, în urma rezultatelor alegerilor locale. Predoiu şi-a depus mandatul

Fostul candidat al PNL pentru Sectorul 2, Dan Cristian Popescu, a anunţat luni că demisionează din funcţia de prim-vicepreşedinte de de la filiala PNL Sector 2. De asemenea, potrivit unor surse liberale, Cătălin Predoiu şi-a depus mandatul de preşedinte al PNL Bucureşti.
Potrivit unor surse liberale, liderul PNL Bucureşti, Cătălin Predoiu, şi-a depus mandatul în faţa conducerii PNL, aşa cum anunţase încă de duminică seară. Nu a fost făcut un anunţ oficial, aşteptându-se rezultatele finale ale votului din 5 iunie.  „Doresc să-i informez, pe suporterii mei şi pe ceilalţi. Dacă mâine dimineaţă, când se termină numărătoarea, se confirmă rezultatele, îmi depun mandatul  de preşedinte al filialei PNL Bucureşti. O fac cu fruntea sus, dar cu regret în suflet“, a declarat Cătălin Predoiu după aflarea rezultatelor exit-poll-urilor care îl dau, toate, pe locul III, după Gabriela Firea şi Nicuşor Dan. În după-amiaza zilei de luni, Predoiu şi-a aunţat oficial demisia, prin inetrmediul paginii personale de Facebook. „„Am depus mandatul de preşedinte al filialei PNL Bucureşti. Mulţumesc încă o dată tuturor celor care m-au sprijinit cu gând­ul sau cu fapta, tuturor celor care mi-au­ acordat votul. Îi asigur că nu le-aş fi risipit speranţele şi încrederea“, a afirmat fostul candidat al PNL.   Liderii PNL Vasile Blaga şi Alina Gorghiu se află în acest moment la sediul din Modrogan 22, unde se centralizează şi se face numărătoarea paralelă a voturilor, la nivel naţional.  Dan Cristian Popescu, liberalul care a încercat  să  câştige  primăria Sectorului 2 la  aceste  alegeri locale,  şi-a anunţat demisia din funcţiile politice deţinute la nivelul organizaţiei de  sector.   „Le mulţumesc membrilor de partid oneşti, sutelor de voluntari cât şi celor aproximativ 25.000 de cetăţeni ai sectorului 2 care mi-au acordat încrederea la alegerile de ieri! Îmi cer scuze celor pe care i-am dezamăgit pentru că nu am putut să fac mai mult, dar îi asigur că, într-o formă sau alta, voi continua lupta pentru transparenţă şi anti corupţie şi blaturi în sectorul 2! Demisionez din funcţia de prim-vicepreşedinte al filialei PNL Sector 2“, a scris deputatul PNL pe Facebook.