Cum se calculează rezultatele alegerilor locale?

 La nivel naţional se profilează – sau, mai precis, se anticipează – victoria PNL. Cum se cuantifică rezultatele la alegerile locale? Cum se stabilesc ierarhiile politice luând în calcul rezultatele finale ale alegerilor din 27 septembrie? Indiferent de metodă, alegerile locale pregătesc electoratul pentru alegerile parlamentare. În acelaşi timp, partidele îşi pregătesc platforma electorală pentru următoarea confruntare care va decide viitorul guvern.

Rezultatele alegerilor locale se interpretează diferit la nivel local şi la nivel naţional. La nivelul unui judeţ se numără în primul rând primăriile câştigate de fiecare partid. La nivel naţional se numără voturile obţinute de fiecare partid într-un judeţ pentru că ele reflectă cele mai sigure rezultate care pot fi obţinute la parlamentare.

Atât la nivel judeţean cât şi naţional contează enorm obţinerea funcţiei de preşedinte al consiliului judeţean şi de primar al reşedinţei de judeţ. Harta politică se haşurează după culorile preşedinţilor de consilii judeţene.

Numărul de voturi obţinut pe listele de consilieri judeţeni sunt, de asemenea, luate în considerare ca voturi politice. Aceste voturi teoretic se transferă spre parlamentarii fiecărui partid. Nu toate. Pentru că prezenţa la alegerile parlamentare este de regulă mai mică decât la alegerile locale.

Ce importanţă au voturile pentru consiliile locale? În funcţie de acestea, se formează majorităţi locale şi se aleg viceprimarii. Ele dau forţă unui primar. Un primar fără o majoritate sigură în consiliul local nu-şi poate pune în practică proiectele. Exact ca la parlament când guvernul nu are majoritate.

Scopul deciziei de alegere a primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene dintr-un singur tur a vizat conservarea primarilor şi preşedinţilor actuali ai PSD şi UDMR. Guvernul Orban şi-a asumat proiectul de lege care modifică modul de alegere. Având majoritatea în parlament, PSD-ALDE, Pro România şi UDMR s-au opus şi iniţiind o moţiune de cenzură guvernul Orban a căzut şi astfel propunerea PNL de alegere a primarilor în două tururi nu s-a adoptat.

Nu doar PSD şi UDMR au avut de câştigat, ci şi PNL. Adică au avut de câştigat doar partidele care aveau primari în funcţie. Pro România şi ALDE au avut de pierdut, dar pentru Ponta şi Tăriceanu nu a contat acest lucru, punând mai presus de interesele aleşilor lor locale căderea guvernului.

Ce vor număra aceste partide după 27 septembrie? Pentru Pro România, PMP şi ALDE, partide apărute prin divizare, contează să treacă pragul electoral la nivelul fiecărui judeţ. Totalitatea voturilor din întreaga ţară la consiliile judeţene vor arăta dacă partidele lui Ponta, Tăriceanu şi Băsescu vor intra în viitorul parlament. Pentru aceste formaţiuni politice rupte de doi foşti premieri şi un fost preşedinte din PSD, PNL şi PDL, contează în mai mică măsură numărul de primari obţinuţi la alegerile din 27 septembrie şi mai mult numărul de voturi.

În schimb PNL şi PSD vor concura la numărul de primării câştigate şi, desigur, de preşedinţi de consilii judeţene. Aceste rezultate vor marca diferenţa dintre ele.

PNL va avea o mare dificultate în măsurarea rezultatelor în circumscripţiile în care au avut candidaţi comuni cu USR-PLUS. Cine îşi va aroga meritul de a fi câştigat primăria generală a Capitalei? Desigur, dacă Nicuşor Dan nu pierde în faţa Gabrielei Firea. Presupunând că Nicuşor Dan câştigă primăria generală a Bucureştiului este de aşteptat ca USR-PLUS să câştige Bucureştiul şi la alegerile parlamentare.

Preferând să câştige mai multe voturi decât funcţii, USR-PLUS şi PNL nu s-au străduit să realizeze alianţe electorale la aceste alegeri. Se ştie însă că sunt condamnate să guverneze împreună după alegerile parlamentare. În aceeaşi situaţie sunt UDMR şi PMP.

Adversare la locale, partidele de dreapta, PNL, USR-PLUS, UDMR şi PMP vor fi adversare şi la alegerile parlamentare. După cum ştie toată lumea, preşedintele Klaus Iohannis a hotărât să nu desemneze în nicio situaţie un premier din PSD. Cel mai probabil îl va desemna tot pe Ludovic Orban cu formarea unui nou guvern.

Când se cunoaşte viitoarea configuraţie a guvernului înainte de alegerile parlamentare, acest lucru conferă acestor partide un avantaj electoral şi înaintea alegerilor locale. Alegătorii tind să voteze cu candidaţii partidelor care vor face parte din viitorul guvern. Aşadar, rezultatele alegerilor locale sunt influenţate de anticipata victorie la alegerile parlamentare a partidelor care vor accede la guvernare.

PNL este în cea mai bună poziţie, nu atât pentru ceea ce este acum partidul, ci pentru că îl are de partea lui pe preşedintele României.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Duruș (USR): Anularea alegerilor în două tururi prin trecerea moțiunii este un atentat la democrație

Guvernul Orban a fost demis azi cu 261 de voturi. Prin trecerea moțiunii, asumarea răspunderii pentru două tururi de scrutin pentru primari nu intră în vigoare. În acest moment, președintele României trebuie să nominalizeze un premier, dintre propunerile avansate de partidele politice. 

Deputatul USR Maramureș, Vlad Emanuel Duruș, a votat împotriva moțiunii. „Un rezultat care arată nevoia unei resetări a forțelor politice din Parlament. Un partid fără susținere populară, și s-a văzut în ultimele două scrutinuri, a dat jos un Guvern, doar pentru că în Parlament are majoritatea. Votul de azi a demonstrat de ce USR a deschis dicuția despre anticipate încă din noiembrie. Nu poți să fii în Parlament la mâna unui PSD, care a arătat cât este de nociv pentru țară. România are nevoie azi de alegeri în două tururi pentru primari. Este nevoie și de o majoritate care să aibă girul poporului. În acest moment, orice Guvern ar veni este demis la prima adiere, pentru că asistăm la migrări din stânga în dreapta cum nu s-a mai văzut în ultimii 30 de ani. PNL, PSD, ProRomânia fac schimb de parlamentari la foc automat”.

 Biroul de presă, Cabinet parlamentar Deputat Vlad Emanuel Duruș

Comunicat de presă BEJ Maramureş

 În baza art. 58 alin. 8 litera a din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, Biroul Electoral Județean Maramureș a organizat, în data de 26 mai 2017, tragerea la sorți pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot a partidelor parlamentare.

Astfel, ordinea stabilită este:

1.     PSD

2.     ALDE

3.     PNL

4.     PMP

Candidații independenți vor fi menționați pe buletinele de vot în ordinea înregistrării candidaturilor.

Președinte,

Judecător LIGIA RAMONA MIHAELA SIMON

de ce nu cred in teoria fraudei

M-a întrebat cineva, citind ce-am scris aici,  ”bine, bine, tu crezi că tot scandalul cu frauda e doar o strategie de manipulare, dar de ce excluzi total posibilitatea să fi fost mânărite voturile?” Și, deși mi-am propus să nu mai scriu nimic despre aceste alegeri, conștient de faptul că niciodată logica nu va bate parti-pris-urile emoționale, încerc un răspuns. Pentru că, om rațional fiind și fără orbiri umorale, înainte de a intenta un proces cuiva, mă asigur că ”infracțiunea” putea fi, în mod real, comisă de cel acuzat, în condițiile existente la momentul faptei.

Deci, să plecăm de la o realitate pe care o ignoră partizanii teoriei. Spre deosebire de alegerile anterioare, acum s-au scanat buletinele, având în timp real o situație a numărului votanților. Prin urmare, n-au mai putut vota morți și nici nu s-au mai putut ”completa” tabelele cu oameni care nu au fost, în realitate, la urne. Așadar, orice fraudă trebuia să se producă ”în interiorul” numărului de buletine de vot ștampilate până la închiderea secției, număr deja cunoscut STS-ului, prin sistemul electronic de verificare a identității alegătorilor. Prin urmare, nu prea merge varianta A, pentru că nu se puteau adăuga, pur și simplu, alte buletine, ștampilate convenabil ”hoților”.

Nu merge nici varianta B, în care, pe măsură ce erau verificate buletinele de către comisie, erau înlocuite cele favorabile unui candidat cu cele ștampilate în căsuța altuia. Pentru că ce te faci cu buletinele ”în plus”, cele ale candidatului nedorit, care au fost înlocuite? Nu le poți arunca, pentru că nu mai ies la numărătoare atunci când le aduni pe cele valabil exprimate, anulate și nule. Nu le poți declara nule, punând încă o ștampilă, pentru că vor ieși, cu totul, mai multe buletine băgate în urne decât alegători verificați electronic.

Mai rămâne varianta C, în care un număr mare de buletine favorabile doamnei Clotilde (minim 1717) au fost anulate, prin ștampilarea multiplă după închiderea secției. Presupunem, prin absurd, că așa s-a-ntâmplat. Pentru o astfel de operațiune ar fi fost nevoie de o conspirație monstruoasă între PSD-PNL-ALDE-PMP-PRU și ce alte partide or mai fi avut reprezentanți în secțiile respective. Care să fie pusă la punct cu mult înainte de ziua alegerilor. Adică din perioada în care sondajul IRES îi atribuia Clotildei 12% din intențiile de vot! Și să fie la nivelul întregului sector 1, pentru că nu se putea ști dinainte din ce secții o vor șterge la concert oamenii USB-ului, ca să lase calea liberă ticăloșilor să pună ștampile într-o veselie pe buletinele candidatului indezirabil. Ceea ce induce ideea că și aceștia din urmă erau, de fapt, oameni ai complotului. Totul pentru a oferi primăria sectorului 1 candidatului PSD!

Deci, din două una: ori a existat o conjurație extinsă, perfect articulată, pe care n-a trădat-o nimeni, deși se știe că din doi români care știu un secret, unul îl va dezvălui la primul colț de stradă, ori n-a furat nimeni voturile. Pentru că eu n-am fost niciodată fanul poveștilor despre tunelurile giganților din Carpați, mă opresc la a doua variantă.

PS. Între timp, BEC a lămurit și gogorița cu cele 250.000 de buletine ”rătăcite” prin tabele. Dar, desigur, nu este exclus ca și BEC-ul să fie parte a conspirației!

                                                                                         RADU HERJEU

Editorialul lui Gelu DRAGOŞ

Alegerile locale între absenteism, dezamăgire şi entuziasm moderat

Desfăşurate după reguli noi, alegerile locale ne-au arătat o posibilă structură din toamnă a Parlamentului României. Mă gândesc că partidele vor modifica „pe ici, pe acolo, în punctele esenţiale” Legea alegerilor parlamentare, ţinând cont de restricţiile de la cele din 5 iunie.
În Maramureş, în fapt, la fel ca în toată România, PSD-ul şi-a luat partea de tort cea mai mare: la Consiliul Judeţean: PSD a obţinut 66.717 voturi, PNL a obţinut 43.365 de voturi, Coaliţia pentru Baia Mare (lider Cătălin Cherecheş) a obţinut 26.217 voturi, PMP 16.305 voturi, PER 11.282, UDMR 10.282 voturi, ALDE 4.542; pentru consiliile locale: PSD 58.178 voturi, PNL 42.151 voturi, Coaliţia pentru Baia Mare 20.229 voturi, PMP 16.238 voturi, UDMR 370 voturi, PER 8.403 voturi, UNPR 7.194 voturi, ALDE 6.804 voturi, candidat independent 5.646 voturi, Alianţa Electorală PSD+UNPR 4.732 voturi, PRM 2.671 voturi; primar: PSD 65.815 voturi, PNL 47.494 voturi, Coaliţia pentru Baia Mare 32.111 voturi, PMP 17.847 voturi, candidat independent 7.153 voturi, Alianţa Electorală PSD+UNPR 5.570 voturi, UNPR 5.155 voturi, ALDE 5.091 voturi, PER 2.187 voturi, M10 1.942 voturi, PND 1876 voturi şi UDMR 1.130 voturi.
Constatările ar fi că PSD-ul a obţinut rezultate foarte bune, apoi că primari destoinici, ca Ioan Stegeran sau Lucian Morar, indiferent de culoarea lor politică, au câştigat detaşat. Surprizele ar fi că generalul Vasile Zete a pierdut la Cicîrlău, sau destoinicul Nelu Vasile Şovre a păţit-o la Cerneşti, mai mult datorită conflictului existent între Ciocotiş şi celelalte sate aparţinând comunei! De remarcat faptul că la Asuaju de Sus primarul Vasile Boitor a candidat singur şi, culmea, a mai câştigat un mandat ! Lăsând gluma la o parte, să amintim faptul că a fost extrem de puţină lume din cei care aveau dreptul la vot, iar primii care au absentat au fost tinerii! Dar aşa a fost întotdeauna după 1990! Uităm prea repede jertfa tinerilor din sângerosul şi controversatul decembrie 1989.
Indiferent de ce a fost, câştigătorii primăriilor, ai consiliilor locale şi ai celui judeţean au datoria să-şi înceapă mandatul în slujba cetăţenilor şi a comunităţilor din care provin. Cel puţin la Mireşu Mare, ing. Ioan Mătieş aşa a promis şi, cum îl ştim om de cuvânt, aşa credem că va fi. Oricum, aşteptările sunt mari! Un cuvânt de mulţumire şi fostului primar Virgil Prună, care, cu discreţie și profesionalism a condus în două mandate comuna mea şi are multiple realizări, care se pot vedea şi din avion.
Şi totuşi, este nevoie de transparenţă, de atragere de fonduri europene, de creare de locuri de muncă, de infrastructură, de aplecare spre nevoile stringente ale comunităţii, de respectarea celor care au pus ştampila în 5 iunie, de Duminica Orbului. Despre Baia Mare, o să facem vorbire cu proxima ocazie, că-i mult de vorbit!

                                                         

Comunicat de presă - senator Marius Sorin BOTA

06.06.2016

  Victoria PSD în Maramureş ne îndeamnă la responsabilitate

Senatorul Marius Sorin Bota salută victoria PSD în Maramureş şi îi felicită pe candidaţii partidului pentru victorie şi pentru o campanie electorală curată şi onestă.

„Pot să declar că PSD a făcut o treabă bună la aceste alegeri locale în Maramureş, mai ales prin câştigarea alegerilor în Ţara Lăpuşului la Cupseni, unde după atâta timp Primăria redevine „roșie”, chiar dacă orașul încă mai așteaptă alegerile din toamnă. De asemenea, la Primăria Cicârlău am câştigat o bătălie importantă împotriva „Generalului” PDL-PNL. Desigur că, per ansamblu, se putea şi mai bine, însă prin muncă în folosul cetăţeanului şi prin proiecte care să aducă bunăstarea în rândul cetăţenilor, la viitoarele alegeri vom putea să ne mândrim cu rezultate şi mai bune.

Aceste rezultate ne îndeamnă la responsabilitate. Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu sprijinul comunității vreau ca în următorii 4 ani toate proiectele propuse de candidaţii noştri să fie duse la îndeplinire”, a declarat senatorul PSD.

         

         

                                         Cabinetul senatorulu

ALEGERI LOCALE 2016 - Date parţiale. Voturile obţinute în Baia Mare şi Maramureş

Până astăzi, 6 iunie, ora 5,40 a.m., Biroul Electoral Județean Maramureș a centralizat voturile exprimate la alegerile locale în municipiul Baia Mare, cu excepția a două secții de votare (65 și 80).

În ceea ce privește voturile exprimate la nivelul municipiului Baia Mare pentru funcția de primar, avem următoarea situație:

• Cătălin Cherecheș – Coaliția pentru Baia Mare – 31.337 voturi – 70,14%

•Gabriela Mărieș – Leș – ALDE – 881 voturi – 1,97%

•Călin Herțeg – M10 – 1.275 voturi – 2,85%

•Iustin Talpoș – PMP – 2.866 voturi - 6,41%

• Ioan Ardelean – PND – 656 voturi – 1,4%

• Cristian Niculescu-Țâgârlaș – PNL – 4.354 voturi – 9,74%

• Florin Tătaru – PSD – 3.306 voturi – 7,40%

Total voturi exprimate valabile pentru funcția de primar al municipiului Baia Mare – 44.675.

Pentru Consiliul Local Baia Mare au fost exprimate 44.363 voturi valabile.

• Coaliția pentru Baia Mare – 19.797 voturi – 44,62%

• ALDE – 835 voturi – 1,88%

• PER – 2.671 voturi – 6,02%

• M10 – 892 voturi – 1,15%

• Partidul Maramureșenilor – 802 voturi – 1,80%

• PMP – 2.675 voturi – 6,02%

• PND – 392 voturi – 0,08%

• PNL – 5.010 voturi – 11,29%

• PRM – 577 voturi – 1,30%

• PSD – 6.119 voturi – 13,79%

• UDMR – 4.120 voturi – 9,28%

• Candidat independent – Ciurdaș Cadmiel Beniamin – 473 voturi – 1,06%

Pentru Consiliul Județean, în secțiile de votare din Baia Mare s-au exprimat 44.812 voturi valabile.

• Coaliția pentru Baia Mare – 18.932 voturi – 42,24%

• ALDE – 921 voturi – 2,05%

• PER – 3.709 voturi – 8,27%

• M10 – 939 voturi – 2,09%

• Partidul Maramureșenilor – 981 voturi – 2,18%

• PMP – 2.561 voturi – 5,71%

• PND – 441 voturi – 0,98%

• PNL – 4.831 voturi – 10,78%

• PRM – 561 voturi – 1,25%

• PSD – 6.770 voturi – 15,10%

• UDMR – 4.166 voturi – 9,29%

La nivelul întregului județ Maramureș, au fost exprimate, pentru Consiliul Județean, un număr de 187.461 voturi valabile. Pentru toate consiliile locale au fost exprimate în județ 191.755 voturi valabile. Pentru alegerea primarilor, în tot județul au fost exprimate 193.615 voturi valabile.

Preluare http://www.infomm.ro/ro/detalii/alegeri-locale-2016-datele-partiale-voturile-obtinute-in-baia-mare-si-maramures#sthash.oxDHEEzD.dpuf

ALEGERI LOCALE 2016

Primele date parţiale privind alegerile locale din 2016 au fost anunţate luni de Biroul Electoral Central. Mediafax vă prezintă situaţia votului la nivel naţional şi în Bucureşti.

PSD a obţinut 43,96% din voturile pentru Primăria Capitalei, USB 29,15%, PNL 10,93%, PMP 6,40%, ALDE 2,94%, după numărarea a 507 secţii din cele 1252, în vreme ce pentru CGMB procentele centralizate sunt: PSD 41,51%, USB 24,27%, PNL 12,86%, PMP 6,92%, ALDE 6,15%.

BEC, rezultate parţiale la nivel naţional: PSD 37,5%, PNL 32,2%, ALDE 5,47%, UDMR 4,35%

UPDATE: PSD a obţinut, potrivit rezultatelor parţiale furnizate de BEC, cele mai multe mandate de ales local la alegerile de duminică, câştigând aproape o mie de primării, pe locul secund situându-se PNL, cu peste 600 mandate de primar.

PSD a obţinut la nivel naţional 977 de mandate de primar, PNL - 631, UDMR - 119, ALDE - 37, candidaţi independenţi - 23. UNPR a câştigat 11 primării, PMP - 9 primării, Alianţa Electorală PSD+UNPR - câte 8, Partidul Civic Maghiar - 6, Forumul Democrat al Germanilor, PNŢCD, PSRO, câte 2.

Câte un mandat de primar au obţinut Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Partidul Ialomiţenilor, Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România, PRU, Alianţa Electorală ALDE - PSD pentru Budeşti, Sînmihaiu de Cîmpie şi pentru Romuli, Alianţa elctorală social liberală PSD +ALDE Bran, Alianţa Social Liberală PSD+ALDE.

La consiliile local PSD a câştigat 9.436 de mandate, PNL - 7.375, iar UDMR - 1.323 mandate.

Pe următoarele locuri se regăsesc ALDE - 1.278 mandate, PMP - 686, UNPR - 575 şi PSRO - 163. De asemenea, au mai intrat în consiliile locale 154 de candidaţi independenţi.

BEC, rezultate parţiale pe Bucureşti: PSD 42,79%, USB 29,7%, PNL 11,21

BEC, rezultate parţiale la nivel naţional: PSD 42,9%, PNL 34,32%, ALDE 5,46%, UDMR 4,57%,

 La votul pentru Primăria Generală PSD a obţinut 42,79%, USB 29,7%, PNL 11,21, potrivit datelor parţiale anunţate de BEC pentru 14, 53% din secţiile de votare.

La votul pentru CGMB ierarhia este urmãtoarea: PSD 39,81%, USB 24,95%, PNL 13,23%, PMP 7,2%, ALDE 6,46%, PDS 2,99%, PER 2,02%, PRU 1,94%, PNŢCD 0,97% şi UDMR 0,39%.

Au fost numărate voturile din 182 secţii de votare din totalul de 1252, respectiv 14,53%.

Rezultatele parţiale, la nivel naţional, pentru primării arată că PSD a obţinut 42,9%, PNL 34,32%, ALDE 5,46%, UDMR 4,57% şi PMP 3,26%, potrivit BEC, care a centralizat 57, 68% din secţii.

La nivel naţional sunt centralizate procesele verbale din 1.130 de circumcripţii locale, din totalul de 3.186, reprezentând 35,46%.

În Capitală, din totalul de 1.252 de secţii au fost centralizate procesele verbale din 95 de secţii, adică 7,58%.

BEC, rezultate parţiale la nivel naţional: PSD, 44, 52%, PNL 34,6%, ALDE, 4,92%, UDMR 4,87%

La nivelul naţional, pe votul pentru primării, PSD a obţinut 44,52%, PNL 34,6%, ALDE, 4,92%, UDMR 4,87%, PMP, 3.04%, iar la consilii judeţene PSD a câştigat 39,15%, PNL 32,79%, ALDE 5,6%, UDMR 5,24% şi PMP 4,03%, potrivit rezultatelor parţiale anunţate de BEC.

Datele anunţate luni de Biroul Electoral Central la nivel naţional reprezintă rezultate parţiale după numărarea a 35% din secţiile de votare.

Prezenţa la vot, la nivel naţional, a fost de 57,32%.

La nivel naţional sunt centralizate procesele verbale din 1.130 de circumcripţii locale, din totalul de 3.186, reprezentând 35,46%. PRELUARE MEDIAFAX

Primele demisii de la PNL, în urma rezultatelor alegerilor locale. Predoiu şi-a depus mandatul

Fostul candidat al PNL pentru Sectorul 2, Dan Cristian Popescu, a anunţat luni că demisionează din funcţia de prim-vicepreşedinte de de la filiala PNL Sector 2. De asemenea, potrivit unor surse liberale, Cătălin Predoiu şi-a depus mandatul de preşedinte al PNL Bucureşti.
Potrivit unor surse liberale, liderul PNL Bucureşti, Cătălin Predoiu, şi-a depus mandatul în faţa conducerii PNL, aşa cum anunţase încă de duminică seară. Nu a fost făcut un anunţ oficial, aşteptându-se rezultatele finale ale votului din 5 iunie.  „Doresc să-i informez, pe suporterii mei şi pe ceilalţi. Dacă mâine dimineaţă, când se termină numărătoarea, se confirmă rezultatele, îmi depun mandatul  de preşedinte al filialei PNL Bucureşti. O fac cu fruntea sus, dar cu regret în suflet“, a declarat Cătălin Predoiu după aflarea rezultatelor exit-poll-urilor care îl dau, toate, pe locul III, după Gabriela Firea şi Nicuşor Dan. În după-amiaza zilei de luni, Predoiu şi-a aunţat oficial demisia, prin inetrmediul paginii personale de Facebook. „„Am depus mandatul de preşedinte al filialei PNL Bucureşti. Mulţumesc încă o dată tuturor celor care m-au sprijinit cu gând­ul sau cu fapta, tuturor celor care mi-au­ acordat votul. Îi asigur că nu le-aş fi risipit speranţele şi încrederea“, a afirmat fostul candidat al PNL.   Liderii PNL Vasile Blaga şi Alina Gorghiu se află în acest moment la sediul din Modrogan 22, unde se centralizează şi se face numărătoarea paralelă a voturilor, la nivel naţional.  Dan Cristian Popescu, liberalul care a încercat  să  câştige  primăria Sectorului 2 la  aceste  alegeri locale,  şi-a anunţat demisia din funcţiile politice deţinute la nivelul organizaţiei de  sector.   „Le mulţumesc membrilor de partid oneşti, sutelor de voluntari cât şi celor aproximativ 25.000 de cetăţeni ai sectorului 2 care mi-au acordat încrederea la alegerile de ieri! Îmi cer scuze celor pe care i-am dezamăgit pentru că nu am putut să fac mai mult, dar îi asigur că, într-o formă sau alta, voi continua lupta pentru transparenţă şi anti corupţie şi blaturi în sectorul 2! Demisionez din funcţia de prim-vicepreşedinte al filialei PNL Sector 2“, a scris deputatul PNL pe Facebook.

Fotografia zilei - Spre secţia de votare...

Videoconferință pe tema organizării alegerilor locale

Vineri, 3 iunie, ora 14, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, se va desfășura videoconferința ministrului afacerilor interne, domnul Petre Tobă, cu prefecții județelor și prefectul municipiului București, având ca temă organizarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2016. La această activitate vor fi prezenți și membrii Comisiei Tehnice Centrale pentru coordonarea activităților de organizare a alegerilor locale. La Instituția Prefectului – Județul Maramureș (Palatul Administrativ, sala mare) vor participa prefectul, subprefectul și membrii comisiei tehnice județene. Sunteți invitați să participați și dumneavoastră, reprezentanții presei.

                                                            Anca Goja,

                                                      Secretar Cancelarie

Alegeri locale. Comunicat de presă BEJ Maramureş

La nivelul Consiliului Județean Maramureș, ordinea finală a partidelor pe buletinele de vot, stabilită în urma tragerii la sorți, este următoarea: 

1.     Partidul Național Liberal

2.     Partidul Social Democrat

3.     Alianța Electorală “Coaliția pentru Baia Mare”

4.     Partidul Alianța Liberalilor și Democraților

5.     Uniunea Democrată Maghiară din România

6.     Partidul Ecologist Român

7.     Partidul Mișcarea Populară

8.     Partidul Maramureșenilor

9.     Partidul România Mare

10. Partidul Național Democrat

11. Partidul M10

Pentru funcția de primar și cea de consilier local, ordinea finală pe buletinele de vot a partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului, respectiv alianțelor electorale care conțin cel puțin un partid politic ori o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale parlamentare va fi următoarea:

1.     Partidul Național Liberal

2.     Partidul Social Democrat

3.     Uniunea Națională pentru Progresul României

4.     Partidul Alianța Liberalilor și Democraților

5.     Uniunea Democrată Maghiară din România

          În conformitate cu prevederile art. 58, alin. (9),  din Legea nr. 115/2015, la nivelul Circumscripției județene Maramureș și la nivelul Biroului Circumscripției Municipale Baia Mare, poziția UNPR va fi ocupată de către ALIANȚA „COALIȚIA PENTRU BAIA MARE”, iar la nivelul municipiului Sighetu Marmației poziția PSD va fi ocupată de către „ALIANȚA PSD+UNPR” SIGHET.

Biroul Electoral Județean Maramureș

          

Instituția Prefectului – Județul Maramureș își îndeplinește sarcinile privind organizarea alegerilor locale conform calendarului electoralv

Joi, 5 mai, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, s-a desfășurat videoconferința ministrului afacerilor interne, Petre Tobă, cu prefecții județelor și prefectul municipiului București, având ca temă organizarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2016. La această activitate au fost prezenți și membrii Comisiei Tehnice Centrale pentru coordonarea activităților de organizare a alegerilor locale. La Instituția Prefectului – Județul Maramureș au participat prefectul Sebastian Mihai Lupuț, subprefectul Alexandru Bondrea, membrii comisiei tehnice județene pentru coordonarea activităților de organizare a alegerilor locale, precum și reprezentanți ai mass-media.

Videoconferința s-a desfășurat în preziua începerii campaniei electorale. Ca element de noutate al acestui proces electoral a fost menționat sistemul informatic realizat de Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale, extrem de util pentru semnalarea în timp real a intențiilor de vot multiplu. Se vor efectua trei testări ale sistemului, în condiții cât mai apropiate de condițiile de desfășurare a alegerilor. Prima testare va avea loc în data de 22 mai. Vor exista, la nivel național, 18.616 secții de votare. Toate secțiile de votare din România vor fi dotate cu mijloace electronice. Se va vota doar în localitatea de domiciliu sau de reședință. Bugetul alocat organizării și desfășurării alegerilor, la nivel național, este de 350.663.000 lei. Se vor confecționa peste 93.000 de ștampile cu mențiunea VOTAT. A fost deja elaborat Planul general de măsuri privind asigurarea și menținerea ordini publice în perioada alegerilor. A fost elaborat, de asemenea, Ghidul legislativ privind alegerile locale. Aproximativ 50.000 de polițiști, jandarmi și pompieri vor fi angrenați în procesele de menținere a ordinii și liniștii publice.

În finalul videoconferinței, prefecții din toate județele au raportat stadiul la care se găsesc în privința pregătirii alegerilor locale din data de 5 iunie 2016. Prefectul de Maramureș, Sebastian Mihai Lupuț, a precizat că astăzi s-a comunicat necesarul de hârtie pentru tipărirea buletinelor de vot, care va fi asigurat din rezerva națională, și tot astăzi se va semna contractul pentru tipărirea buletinelor de vot. Toate celelalte activități se desfășoară conform calendarului aprobat prin Hotărârea nr. 52/2016, a mai spus prefectul.

Instituția Prefectului – Județul Maramureș

Primarii vor fi aleşi într-un singur tur !

 CCR a respins sesizarea jurnalistului „Adevărul“ Liviu Avram: „Bătălia nu e pierdută. Aştept cel de-al doilea dosar“.  Curtea Constituţională a respins, miercuri, sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind Legea alegerilor locale, ceea ce înseamnă că primarii vor fi aleşi într-un singur tur. Cu toate astea, jurnalistul Liviu Avram, autorul excepţiei, mai are încă un dosar, mai puţin vulnerabil decât cel judecat astăzi, care poate schimba soarta alegerilor locale. „Bătălia nu este pierdută“, a declarat Liviu Avram.  Mă aşteptam ca ipotezele luate de Curte să fie cea care s-a soldat cu decizia de astăzi. Dosarul judecat astăzi a avea o vulnerabilitate de care eram conştient, prin faptul că nu am putut ataca în mod egal ambele articole, cel referitor la numărul de semnături şi cel privind majoritatea cu care se aleg primarii şi am fost silit de rigorile legii să-l atac direct pe primul şi să solicit extinderea controlului asupra celui de-al doilea. Ori, Curtea poate extinde controlul doar dacă articolul cu care este sesizată direct este declarat neconstituţional. Cum Curtea a decis că exigenţa numărului de semnături este constituţională, deci a respins ca neîntemeiată critica mea şi nu s-a mai putut îndrepta şi asupra celuilalt articol. De aceea, a respins excepţia ca indamisibilă, nu ca neîntemeiată. Adică nu a judecat-o pe fond. Celălalt dosar pe care l-am deschis mi-a permis să atac ambele artiole cu forţă egală. Prin urmare, Curtea se va pronunţa pe ambele articole. Primul îl va declara neconstituţional pentru că asta a făcut şi astăzi, iar pe cel de-al doilea, cel cu numărul de tururi de scrutin îl va judeca pe fond şi va decide dacă critica mea este fondată. Aştept al doilea dosar. Curtea încă nu a stabilit un termen. Deci bătălia nu e pierdută, nu vă luaţi după toţi "specialiştii" care acum jubilează. 
 Curtea Constituţională a respins sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale, astfel că primarii vor fi aleşi într-un singur tur.  „E foarte important să văd ce anume au decis, dacă au respins ca inadmisibil sau ca neîntemeiat. Eu mai am un dosar cu un caz mai solid decât cea am avut azi. Nu am cum să comentez până nu aflu în amănunt ce au respins, cum şi de ce. Nu am ce să reproşez Curţii. Au fost perfect îndreptăţiţi legal în decizia pe care au luat-o“, a declarat Liviu Avram după pronunţarea Curţii.  
Curtea Constituţională a rămas în pronunţare pe sesizarea de neconstituţionalitate privind alegerea primarilor, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, precizând că judecătorii constituţionali vor lua o decizie în cursul acestei zile. Preşedintele CCR Augustin Zegrean: "Reprezentativitate înseamnă cel mai bun dintre cei care au participat la alegeri. Ei spus să nu se modifice legea electorală cu cel puţin un an inainte, dar asta nu ştiu dacă ar fi o schimbare care ar afecta alegerile. Comisia de la Veneţia spune că fiecare stat este liber să-şi aleagă sistemul de vot. Întrebat dacă recomandările Comisiei de la Veneţia sunt obligatorii, preşedintele CCR a răspuns: "Dumneavoastă ţineţi cont de recomandări sau de directive?" 
 Jurnalistul Liviu Avram a declarat, miercuri, înaintea şedinţei CCR, că actuala legislaţie nu permite ca cetăţenii să aibă primari reprezentativi şi că aşteaptă cu încredere decizia Curţii Constituţionale, care judecă miercuri legislaţia electorală, atât în privinţa alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, cât şi a numărului minim de semnături necesare candidaţilor la primării. ”Să aşteptăm cu încredere decizia Curţii. M-a motivat faptul că în decembrie anul trecut toate resursele politice fuseseră deja epuizate, de a corecta această lege. Mi s-a părut incorectă şi atunci am decis să apelez la singura resursă care mai era disponibilă, resursa juridică, apelul la Curtea Constituţională”, a spus Avram, la sosirea la sediul Curţii Constituţionale. El a mai spus că actuala legislaţie îi împiedică pe cetăţeni să aibă un primar reprezentativ, aşa cum prevede Constituţia.  ”Constituţia spune că organele alese prin care poporul îşi exercită suveranitatea trebuie să fie reprezentative. Eu asta supun atenţiei Curţii, măsura în care alegerile în această manieră generează sau nu primari reprezentativi”, a mai spus Liviu Avram.  El a subliniat că o proporţie mai mică de 50% este nereprezentativă, pentru că majoritatea se află la cei care nu au votat candidatul respectiv.  ”Mi se pare evident şi logic că doar majoritatea relativă, fără a fi compensată de alte instrumente sau instituţii care să asigure o decizie măcar  de 50%+1 din cei care votează, nu generează instituţii reprezentative. Acum patru ani această lege nu a ieşit în evidenţă atât de tare, carenţa acestui sistem, pentru că atunci era un partid uriaş, USL, care  a câştigat primari cu 40-60%, pe locul doi s-au clasat PDL cu 10-15% şi nu a părut atât de strident anomalia acestei legi. Nici eu nu m-am prins atunci cât de defect este acest sistem. Acum, când scena politică s-a echilibrat şi avem două forţe relativ egale, plus că au apărut  noi partide, votul se va disipa şi mai mult. Cu atât mai mult vom avea acum primari nereprezentativi”, a spus Liviu Avram. Jurnalistul Liviu Avram la CCR  Curtea Constituţională va dezbate azi sesizarea de neconstituţionalitate ridicată de jurnalistul Liviu Avram, redactor-şef adjunct al ziarului „Adevărului“, pe două articole din Legea alegerilor locale: unul legat de numărul de semnături necesar pentru depunerea unei candidaturi şi altul – cel mai important - care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. Cum a ajuns Liviu Avram, simplu jurnalist, să conteste cele două articole din Legea alegerilor locale, în condiţiile în care sesizarea Curţii este doar atributul Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei şi Avocatului Poporului? Mai întâi, Liviu Avram şi-a depus, deliberat, o candidatură-fantomă , cu doar trei semnături de susţinere, deşi legea cere 18.000 de semnături. După ce Biroul Electoral i-a respins candidatura cu trei semnături, Liviu Avram s-a dus în instanţă, iar acolo a cerut ca articolul care l-a obligat să strângă 18.000 de semnături să fie trimis la CCR. Judecătorul a acceptat. Cât priveşte articolul cu numărul de tururi, Liviu Avram nu l-a putut ataca direct, pentru că acesta nu poate fi contestat decât după ce trece primul tur, adică la atribuirea mandatelor. Aşa că jurnalistul a cerut extinderea controlului de constituţionalitate asupra acestuia. Instanţa i-a acceptat şi acest demers. Numai că această sesizare are o mare vulnerabilitate, dată de chiar Legea Curţii Constituţionale: judecătorii nu pot extinde controlul asupra altor articole decât dacă articolul atacat direct este declarat neconstituţional. Dacă însă e declarat constituţional, judecătorilor le e interzis să extindă controlul, chiar dacă sesizează elemente de neconstituţionalitate şi la alte articole. Pe scurt, articolul legat de numărul de tururi de scrutin este legat ombilical de cel care impune 18.000 de semnături pentru o candidatură. Astfel, magistraţii CCR trebuie să admită mai întâi că e neconstituţional să ceri 18.000 de semnături de susţinere, pentru ca apoi să analizeze şi articolul legat de numărul de tururi de scrutin. A doua sesizare e pe drum În afara acestui demers, instanţa i-a mai admis lui Liviu Avram o altă sesizare a celor două articole, de această dată pe calea contenciosului administrativ. Jurnalistul „Adevărul“ a dat în judecată Guvernul, căruia i-a cerut să anuleze HG privind calendarul electoral şi să repare legea alegerilor, iar în faţa judecătorului de la Curtea de Apel a ridicat excepţie de neconstituţionalitate direct şi pe articolul care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. Excepţia i-a fost acceptată miercurea trecută, numai că, până aseară, nu ajunsese de la Curtea de Apel la CCR. Totuşi, ar putea ajunge chiar în această dimineaţă. Această a doua sesizare este esenţială, pentru că atacă direct (fără a mai fi necesară extinderea controlului, ca în primul process) articolul referitor la alegerea primarilor. Aşadar, în cazul acestei de-a doua sesizări, cele două articole contestate nu mai sunt legate „ombilical“, ci ele pot fi judecate separat de magistraţii CCR. Dacă această sesizare ar ajunge pe masa CCR, şansele ca primarii să fie aleşi în două tururi cresc simţitor, pentru că însuşi judecătorul de la Curtea de Apel care a admis sesizarea CCR a apreciat că cele două articole, în forma lor actuală, au un puternic potenţial de neconstituţionalitate. „Declararea ca primar ales a candidatului care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate (un singur tur de scrtuin - n.r.) ar putea avea ca efect încălcarea criteriului reprezentativităţii“, a arătat judecătorul Raluca Cârjan. Exact ce susţine şi Liviu Avram: că primarii aleşi într-un singur tur, dacă nu întrunesc o majoritate de 50%+1 din voturile exprimate, nu sunt reprezentativi pentru comunitate, aşa cum cere Constituţia. Dacă CCR declară neconstituţional articolul cu alegerea primarilor într-un singur tur, înseamnă că am câştigat întreg războiul. Liviu Avram, jurnalist Adevărul

Citeşte mai mult: adev.ro/o6mtmw

Alegerile locale într-un singur tur de scrutin

Singura speranţă a liberalilor este ca Avocatul Poporului sa conteste la CCR organizarea alegerilor într-un singur tur. În replică, liberalii au precizat, într-un comunicat de presă remis realitatea.net, că au luat act de decizia Curții de Apel București şi au decis să folosească instrumentul recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție în termenul prevăzut de lege.

 Reamintim că PNL a desfăşurat mai mult demersuri astfel încât alegerile locale de anul acesta să se desfăşoare în două tururi,  şi nu într-un singur tur, cum s-a întâmplat din anul 2008 încoace.

Curtea de Apel București a stabilit pentru data de 11 aprilie primul termen al procesului în care PNL contestă Hotărârea de Guvern de organizare a alegerilor locale într-un singur tur de scrutin.

Cererea de chemare în judecată a fost depusă pe 9 martie, la Secția de contencios administrativ a Curții de Apel București.

Alina Gorghiu declara că, prin deschiderea acestui proces, PNL va putea invoca în instanță excepția neconstituționalității prevederilor alegerii primarilor într-un singur tur.

În opinia copreședintelui PNL, într-un singur tur de scrutin ar fi schimbați doar 15-17% dintre primarii actuali din România, în timp ce în două tururi proporția de înnoire ar putea fi de 70%.

Pe 3 aprilie, Alina Gorghiu afirma că încă speră în organizarea de alegeri locale în două tururi și preciza că, în câteva zile, Guvernul trebuie să trimită o întâmpinare la sesizarea PNL legată de scrutinul în două tururi către instanța de contencios.

"În momentul acesta e un singur tur. Eu încă mai sper că vor fi două tururi de alegeri. (...) În câteva zile, Guvernul trebuie să trimită întâmpinarea pe sesizarea noastră legată de alegeri în două tururi către instanța de contencios. Noi suntem deja pregătiți să depunem în foarte scurt timp întâmpinarea și se va da termen. Estimez că în maxim o săptămâna vom afla un termen în instanța de judecată, termen la care să putem invoca excepția neconstituționalității alegerilor într-un singur tur. Instanța va decide când va trimite dosarul la Curtea Constituțională, iar Curtea se va pronunța", declara atunci Alina Gorghiu.

Potrivit acesteia, și în cazul unei decizii cu câteva zile înainte de data alegerilor (5 iunie), acestea se pot amâna două săptămâni.

"Eu nu cred că timpul ar trebui să blocheze un demers care duce la ideea de democrație în România și la legitimitatea primarilor. E timp suficient. Și dacă se pronunță cu câteva zile înainte, avem tot timpul din lume să organizăm, peste două săptămâni, după data de 5 iunie, alegeri. (...) Încă toată lumea știe în acest moment de un tur de alegeri. Dar dacă vă uitați pe orice analiză sociologică făcută pe acest subiect (...), o să vedeți că apetența pentru două tururi de alegeri e foarte mare. A fost una dintre solicitările celor care au protestat anul trecut după Colectiv", a mai precizat Gorghiu.

                                                                                      Sursa: Realitatea.net

CÂT VOM PLĂTI DIN PROPRIUL BUZUNAR PENTRU CAMPANIA ELECTORALĂ A PARTIDELOR POLITICE

Singura condiție pentru ca formațiunile politice să-și poată deconta cheltuielile este pragul minim de 3%.

Campania electorală pentru alegerile locale 2016 se apropie cu pași repezi. Potrivit calendarului aprobat de Guvern, între 11 și 26 aprilie se vor depune candidaturile, iar pe 4 mai vor fi definitivate acestea, urmând ca în 6 să debuteze campania electorală. Pe 4 iunie aceasta se va încheia, pentru ca o zi mai târziu, pe 5 iunie 2016 să fim chemați la urne pentru a ne alege primarii, dar și consilierii locali și județeni.

Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale din iunie 2016, Guvernul a alocat de la bugetul de stat peste 350 de milioane de lei, adică aproape 80 de milioane de euro. Ceea ce poate nu știați este că, în plus față de această sumă, aproximativ 40 de milioane de euro va fi destinată publicității partidelor și formațiunilor politice care vor putea să-și deconteze cheltuielile făcute în campania electorală dacă reușesc să obțină minim 3% din sufragii. Măsura a fost luată, zice-se pentru a evita infuzia banilor negri în campaniile electorale ale partidelor. Astfel că politicienii s-au gândit că singura modalitate de a scăpa de suspiciunile ce au planat de fiecare dată asupra fondurilor pentru publicitatea electorală este de a asigura, transparent, banii de la bugetul de stat, astfel că mare parte din campania electorală va fi decontată din banii noștri. Sigur, au impus și unele plafoane maxime, dar cu toate acestea sumele primite de la buget sunt consistente.

După cum anunță ProTV, în maxim 30 de zile de la data alegerilor, mandatarii partidelor pot cere decontarea sumelor cheltuite printr-o cerere către Autoritatea Electorală Permanentă, însoțită de chitanțele și facturile doveditoare. În urma acestui demers, toți cei care au reușit să obțină minimum 3% din voturi, indiferent dacă au fost sau nu aleși, își vor primi înapoi banii cheltuiți. Din nefericire banii mulți se vor duce tot la cei ”mari”.

Potrivit legii, cea mai mare sumă o va primi un partid mare, parlamentar, care va putea deconta cheltuieli de aproximativ 7 milioane de euro, în timp ce puțin peste 150.000 de euro va putea primi un candidat la Primăria Generală a Municipiului București și consilierii aflați pe lista acestuia. Pentru primăriile de sector, legiuitorul a considerat că este suficientă suma de 35.200 de euro, în timp ce pentru consiliile județene, 42 la număr, pentru fiecare listă de candidați a fost alocată suma de 23.500 de euro. Sumele cele mai mici le vor fi decontate celor ce aspiră la fotoliile de primari ale celor 2.861 de comune din România, aceștia urmând să ”se aleagă” cu mai puțin de 1.500 de euro.

Cu toate că politicienii s-au gândit câți bani să fie alocați pentru campania electorală a candidaților, nimeni nu a prevăzut în Buget cei 40 de milioane de euro, astfel că, după cum notează ProTV, va fi necesară o rectificare bugetară și va fi foarte interesant de urmărit de unde va ”tăia” Guvernul Cioloș aceste fonduri, care urmează a fi virate în conturile partidelor și candidaților independenți la scurt timp după finalizarea alegerilor locale din iunie 2016.

                                                                                Oana Datcu

Instruirea primarilor şi secretarilor cu privire la alegerile locale din iunie 2016

  Astazi, 11 aprilie 2016, la Palatul Administrativ din Baia Mare,  a avut loc prima intalnire a prefectului Sebastian Mihai Luput cu secretarii unitatilor administrativ teritoriale din Maramures.

          Cu aceasta ocazie, prefectul judetului, i-a asigurat pe cei prezenti de tot spijinul lui in realizarea proiectelor pe care le au in desfasurare la nivelul unitatilor administrativ teritoriale. De asemenea, a punctat faptul ca gestionarea situatiilor de urgent la nivelul judetului va constitui o preocupare permanenta. In acest contex, reprezentantul guvernului in teritoriu, le-a reamintit primarilor si secretarilor de campania de salubrizare care se desfasoara in perioada 01.03.2016- 22.04.2016, mentionand zonele in care au fost semnalate probleme.

          Referitor la alegerilor locale din 5 iunie 2016, Sebastian Luput a tinut sa transmita un mesaj primarilor:” La nivelul judetului suntem in grafic cu realizarea actiunilor necesare bunei desfasurari si organizari a alegerilor, astfel cum prevede Hotararea de Guvern nr. 52/2016. Mesajul meu catre dumneavoastra este acela de a respecta, cu strictete, termenele stabilite de calendarul actiunilor, pentru a va indeplini sarcinile ce va revin, iar alegerilor locale din anul 2016 sa se desfasoare in mod corespunzator”.

          Primarilor si secretarilor le-au fost prezentate sarcinile ce le revin in vederea organizarii si desfasurarii in bune conditii a alegerilor locale.

Au mai participat Pop Rodica- sef serviciu al departamentului juridic din cadrul Institutiei Prefectului, Vasile Pop- director adjunct al Directiei Sanitar- Veterinare Maramures, colonel Marin Bancos- sef al Serviciului de Telecomunicatii Speciale Maramures, Aurica Todoran- consilier parlamentar  in cadrul Autoritatii Electorale Permanente, lt. col. Sorin Popescu- ofiter specialist in cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Maramures, arh. Stefan Paskucz- presedinte al Ordinului Arhitectilor Romania- filiala Nord- Vest si arh. Laura Zaharia.  

                          Institutia Prefectului- Judetul Maramures