Concepția poporului român despre moarte

Unul dintre lucrurile despre care noi, românii, putem spune că avem ceva ce nu are nimeni este un cimitir, un cimitir deosebit, care prin nume ne sugerează că e altfel decât s-ar aștepta să fie o persoană din orice alt colț de pe pământ. Mai mult decât atât, acest cimitir se integrează într-un ansamblu de mărturii care oglindesc foarte bine concepția românului despre moarte.

Această lipsă a fricii de moarte o vedem încă de la daci, care își trimiteau drept soli la zeul lor, Zamolxe, cei mai puternici flăcăi, pe care îi aveau, aruncându-i și lăsându-i să cadă în săgețile ridicate. Aceștia nu se sustrăgeau sarcinii lor, ci erau, dimpotrivă, mândri de onoarea care li se făcea. Tot ei, dacii, erau mai greu de învins în lupte tocmai pentru că, nefiindu-le frică de moarte, luptau cu mai mult curaj decât alte popoare.

Vedem apoi această lipsă a fricii în balada Miorița, care reprezintă unul dintre miturile fundamentale ale poporului român, mitul transhumanței, pentru care mult timp poporul nostru a fost judecat ca un popor care se resemnează fără să lupte, care se supune destinului, nefiind înțeleasă adevărata motivație a gestului ciobănașului care, așa cum bine știm, deși este înștiințat de către mioara sa năzdrăvană de moartea care îi era pregătită, nu ia nici o măsură pentru a se salva.

Este adevărat că el se supune într-un fel destinului, dar gândul lui se îndreaptă spre modul în care ar putea să treacă în lumea sufletelor împăcat, împlinit, căsătorit. Moartea în sine nu este o tragedie, pare să ne spună ciobănașul, dar trebuie să ajung în cealaltă lume cu sufletul împăcat, căsătorit, pentru că altfel ar fi posibil ca sufletul să nu-și găsească odihna, iar asta ar fi o problemă. Din această cauză el își înfă­ți­șea­ză înmormântarea ca pe o nuntă și din această cauză în lumea satului continuă să fie încă făcute înmormântările celor tineri necăsătoriți sub forma unor nunți.

Avem apoi ca mărturie priveghiul morților în lumea satului, la care participă mai mulți familiari și consăteni, care au sarcina de a nu-l lăsa singur pe mort pentru trei zile și trei nopți, iar în acest timp ei joacă, lângă el, tot felul de jocuri, unele distractive.

Cimitirul Vesel de la Săpânța este deosebit ziceam, dar se integrează perfect în această concepție a românului care crede că moartea este de fapt doar o întoarcere a noastră într-o lume din care venim, o întoarcere spre origini. Viața este o paranteză mai lungă sau mai scurtă, iar moartea înseamnă reintegrarea noastră în elementele naturii din care provenim, idee foarte bine oglindită de altfel și de poezia lui Mihai Eminescu, Mai am un singur dor: “Mai am un singur dor/ În liniștea serii/ Să mă lăsați să mor/ La marginea mării./ Să-mi fie somnul lin / Și codrul aproape,/ Pe-ntinsele ape să am un cer senin./ Nu-mi trebuie flamuri,/ Nu voi sicriu bogat,/ Ci-mi împletiți un pat/ Din tinere ramuri.“, dar și de cadrul natural în care ciobanul mioritic își imaginează și cere să fie înmormântat: “Ca să mă îngroape/ Aice pe-aproape,/ În strunga cu oi,/ Să fiu tot cu voi;/ În dosul stânii,/ Să-mi aud cânii“.

Așadar, moartea nu are de ce să fie văzută ca o tragedie, pentru că ne întoarcem la natura mamă. E adevărat că persoanele dragi nouă nu le vom mai vedem, dar asta va fi doar pentru o vreme, pentru că mai devreme sau mai târziu toți o să ne întoarcem la ea, iar într-un sfârșit vom fi din nou toți împreună.

Nici morții nu sunt în satele maramureșene, dar și în alte sate din România, scoși în afara satului, la margine de sat, ci găsim cimitirul în centrul satului, lângă biserică, cei dragi având astfel posibilitatea să treacă pe la morminte de fiecare dată când merg la biserică și nu numai. Mai mult decât atât, morții fac parte din lumea satului, continuăm să ne raportăm la ei, nu au ieșit cu totul din lumea noastră și în unele momente legate de sărbătorile de peste an se crede că ei umblă liberi prin lumea celor vii (de exemplu, din joia dinaintea sărbătorii Paștelui și până la Rusalii).

În acest mod este așezat și Cimitirul Vesel din Maramureș, în centrul satului, lângă biserică. Nu are crucile în culori reci, așa cum vedem în alte părți ale lumii, ci în culori vii, care ar caracteriza mai degrabă lumea celor ce încă trăiesc. Pe cruci nu avem epitafe triste, ci imagini din viața celor morți și scurte poezii care glumesc în vreun fel pe seama vieții celor în­mor­mântați acolo, care prezintă într-un mod glumeț viața acestora.

Un exemplu de astfel de poezie ar fi: „Sub această cruce grea/ Zace biata soacra mea./Trei zile de mai trăia,/Zăceam eu și privea ea./Voi care treceți pe-aici/ Încercați să n-o treziți,/ Că acasă dacă vine/Iară-i cu gura pe mine./Da așa eu m-oi purta,/Că-napoi n-a înturna./Cei care citiți aici Ca mine să nu pățiți./Soacră bună vă găsiți,/Cu ea bine să trăiți.”, care reușește să redea eternul conflict dintre soacră și noră într-un mod simpatic și glumeț.

Foarte multe persoane din România, mai ales din lumea satului, atunci când vorbesc despre moarte, vorbesc în deplină seninătate, o așteaptă ca pe ceva firesc. Se îngrijesc doar ca înainte să vină să fi făcut cât mai multe fapte bune, să nu fi făcut rău nimănui, ca să poată pleca liniștiți, să fie împăcați cu toți cei pe care îi lasă în urmă.

Și unul dintre proverbele românești, sinteză a înțelepciunii poporului nostru, spune foarte frumos: “Cui îi este frică de moarte și-a pierdut viața.” Așadar, poporul român știe că viața este un dar, că trebuie trăită cât mai frumos, în armonie cu semenii și cu elementele naturii, dar că moartea este și ea ceva tot atât de firesc și că nu trebuie să ne fie frică de ea. Ar fi nu numai inutil, pentru că oricum nu am putea-o evita, dar ne-ar face să și pierdem frumoasele și scurtele momente ale vieții care ne-a fost dăruită, în deplină conștiință a adevărului exprimat de cântecul popular care spune: “Viața asta nu-i ușoară,/Te ridică, te coboară./Viața asta-i trecătoare/Ca petalele de floare.”

Lucia Ileana POP, Roma

Foto/Gluma zilei - Epitaf Anul 2017

by Flick

Curs de fotografie în cadrul festivalului Drumul Lung spre Cimitirul Vesel Săpânţa

În perioada 18-21 august, pasionaţii de fotografie sunt invitaţi la „un photo tour” în Maramureş, unul dintre cele mai pitoreşti locuri pe care le puteţi vizita în România. În cadrul festivalului Drumul Lung spre Cimitirul Vesel, vor fi organizate diverse activităţi şi workshop-uri cu o deosebită valoare etnografică. Vor fi fotografiate meşteşuguri uitate, săteni în portul autentic la şezătoare, horă sau nuntă. Pe scurt, momente autentice din lumea satului aşa cum nu se mai găsesc niciunde în România. O zi este dedicată plimbării cu Mocăniţa unde vor putea fi admirate peisaje unice, răsăritul şi apusul pe Valea Izei. Nu vor lipsi nici degustările de bucate tradiţionale. Cei care doresc pot participa la workshop doar în weekend, adică pe 20 şi 21 august. Pentru mai multe detalii şi o ofertă personalizată, puteţi apela la adresele de mail: seminarii@f64studio.ro sau bogdan@puzzlestudio.ro. Preţul cursului de fotografie este de 650 de lei. În costuri sunt incluse: participare la workshop; ghidare fotografică – trainerul Bogdan Mureşan va explica principiile fotografice şi vă va ajuta să vă îmbunătăţiţi tehnica şi compoziţia pentru fiecare dintre stilurile abordate: peisaj, portretistică, fotojurnalism, editare; transport în zona de desfăşurare a workshopului; transport cu Mocăniţa şi drezina; acces la evenimentele din zonă. 
Programul este următorul: 
Ziua 1, 17 august (seară):
• primire participanţi;
Ziua 2, 18 august
• fotografiere ateliere de meşteşuguri: sculptat porţi, olărit, pictură icoane pe sticlă.
Ziua 3, 19 august:
• fotografiere răsărit pe Valea Izei;
• tură fotografică cu Mocăniţa
Ziua 4, 20 august:
• o şedinţă foto cu costume tradiţionale din zonă
• fotografii cu dansul “Fiii satului” şi o nuntă tradiţională autentică din Maramureş cu alai de călăreţi şi strigături;
• participare la seara de concert Grigore Leşe „Sus pe Bradova”.
Ziua 5, 21 august:
• participanţii vor avea ocazia să fotografieze mulsul oilor la stână;
• participare la slujba de duminică
• plecarea participanţilor.
În cazul în care nu va fi întrunit numărul minim de 5 participanţi, cursul va fi amânat.

ICR, partener al proiectului „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”, ediția 2016

„Vino să te îndrăgostești în Maramureș vara asta!Asociația Interculturală de Tradiții, prin fondatorul acesteia, Peter Hurley, organizează cea de-a șaptea ediție a proiectului „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel, în perioada 14-21 august 2016. Festivalul creat de Peter Hurley are ca scop promovarea și susținerea satelor românești păstrătoare de tradiții, pe care irlandezul le consideră adevărate comori vii. La această ediție, a șaptea, satele maramureșene au înțeles importanța mesajului acestuia și au decis să se implice, prezentându-și fiecare specificul local. „Într-un efort comunitar cu adevărat impresionant și remarcabil la nivel național, nemaiîntâlnit într-un festival în România, toate cele 63 de sate din Țara Maramureșului s-au activat să participe, fiecare cu câte un eveniment – mai mic sau mai mare – unde vizitatorii pot să se întâlnească cu valorile autentice ale satului tradițional.” – declară Peter Hurley. „S-a pregătit o serie impresionantă de interacțiuni, noi le zicem micro–călătorii, concepute pentru oameni cu interese diferite și specifice, dar toți conectați la un scop comun: descoperirea și aprecierea culturii satului tradițional viu, o călătorie plăcută și sănătoasă către propriile obârșii. Creăm PUNȚI! Punți între rural și urban – fie acesta urban românesc sau străin. Punți între generații – mai ales generații din zona rurală, mai ales în Maramureș. Vrem să confirmăm că valorile autentice au relevanță pentru tineri, din oraș și din sat.”  Festivalul Drumul Lung spre Cimitirul Vesel, ediția 2016, deschide o cale de comunicare, între România rurală și România urbană, transmițând un mesaj național de solidaritate, în numele celor peste 12.000 de sate din România. Ediția a șaptea se desfășoară în perioada 14 – 21 august și prezintă conceptul Satele Unite ale Maramureșului, cu patru componente: 1.      Festivalul Satelor – microevenimente, 14 - 20 august 2016 Toate cele 63 de sate din Țara Maramureșului participă la festival, fiecare cu câte un microeveniment - fără microfon, fără stație de sonorizare - evenimente autentice, despre oameni, obiceiuri și viața satului. O seară de muzică și cântece, o vizită cu căruța la o stâna de oi, un recital la biserică, o șezătoare, o vizită la un meșter popular etc. Fiecare micro-eveniment se regăsește pe o hartă a comorilor vii, realizată în cadrul festivalului, tipărită în 10.000 de exemplare și disponibilă online pe www.drumullung.ro. Vă rugăm să consultați pe www.drumullung.ro programul microevenimentelor care începe chiar de dimineață, duminică, 14 august și continuă toată săptămâna, în toate cele 63 de sate. 2.      Școala de vară „Moș Pupăză” – ateliere, 14 - 20 august 2016 Pentru cei care doresc să stea într-un singur sat, să aprofundeze cunoștințe într-un domeniu, inaugurăm în acest an, în onoarea lui Petru Godja, supranumit “Moș Pupăză”, în satul natal Valea Stejarului, Școala de vară „Moș Pupăză”, cu o extensie la Săpânța. Este un proiect pedagogic de transmitere și prețuire a tradițiilor strămoșești, de explorare a aspectelor specifice vieții de zi cu zi din satul tradițional. O săptămână de seminarii, conferințe și ateliere de punere în practică a tradițiilor vii – lemn, țesut, muzică, dans, munca în gospodăria țărănească. Moș Pupăză a fost un maestru al artei cioplitului în lemn. Școala de vară îi poartă numele în semn de omagiu, considerându-l o figură emblematică pentru meșteșugurile tradiționale, ridicate la rang de artă. 3.      Sus pe Bradova – concerte, 17 - 20 august 2016 Patru seri de concerte amplificate, pe o scenă într-un amfiteatru natural, Sus pe Bradova, în Bârsana, cu o priveliște fabuloasă, pe iarba proaspăt cosită, sub lună plină! Scena se va deschide în fiecare seară în jurul orei 19:00. Recomandăm turiștilor să fie adecvat încălțați și echipați cu o pătură și o haină groasă pentru a sta pe iarbă. Programul va fi completat cu participarea mai multor muzicieni din Țara Maramureșului, însă numele deja anunțate, pentru fiecare seară, sunt: 17 august – Nicu Covaci & Arhaic Rock cu Maria Casandra Hauși și Adrian Naidin – în deschidere Ad Hoc și spectacolul de teatru „Autentic România”, în regia Monei Gavrilaș, cu Diana Giubernea și Sergiu Boldor. Această seară poate fi numită „de unde am pornit!” 18 august – „Subcarpați sub lună plină” – în deschidere legendarii Mircea Florian & DJ Vasile și multi–instrumentistul Andrei Dinescu, într-o călătorie muzicală care poate fi numită „unde am ajuns!” 19 august – Grupul Iza și invitații săi, o dovadă clară despre „cum petrecem noi pe aici!” 20 august – Grigore Leșe și invitații săi, Olga Podobinschi (pian), Mihaela Pletea (soprană), Maria Chifu (fagot), despre „cine suntem, de fapt!” 4.      Reuniunea satelor la Săpânța, 21 august 2016 În ziua de duminică, 21 august, toate cele 63 de sate din Țara Maramureșului sunt invitate la Săpânța. Toți cei care doresc să se bucure de o zi de sărbătoare autentic maramureșeană sunt invitați. Petrecerea se întinde pe toate ulițele din jurul Cimitirului Vesel, un loc în care arta populară transmite o adevărată filosofie a vieții și a morții. Pe la ora 18 facem hora satului! O hora epică, gigant, pe străzile din jurul Cimitirului Vesel, o horă a întreg Maramureșului prezent la Săpânța. Deschiderea oficială a Reuniunii satelor are loc duminică, 21 august, la ora 15:30. Drumul: de unde pornește această călătorie?! Recomandăm celor care pot să ajungă în Maramureș duminică, 14 august, să participe la slujbe, recitaluri de pricesne și procesiuni anunțate în program, pe www.drumullung.ro. La ora 14:00, în satul Crăciunești se organizează o întâlnire de suflet cu bătrânii ucrainieni ai satului. Cântecele, poveștile și istoria satelor româno-ucrainiene vor fi dăruite de păstrătorii lor, ca într-un ritual. De la ora 20:00, vă invităm să fiți prezenți în Valea Stejarului pentru deschiderea oficială a festivalului.  Va avea loc proiecția în aer liber a unui film despre cioplitorii din Valea Stejarului, special realizat pentru festival – “Poarta” (2016, reg. Vasile Mathe, Bogdan Neagota), urmat de un concert solemn Grigore Leșe închinat sărbătorii Adormirea Maicii Domnului. Trenul Festivalului pleacă din Gara de Nord! Anul acesta, cea mai potrivită și spectaculoasă cale de ajuns la festivalul Drumul Lung spre Cimitirul Vesel este cu trenul festivalului. În seara zilei de 13 august, la ora 18:00, va pleca din Gara de Nord, București, un tren al festivalului, cu vagon de dormit, vagon restaurant și muzică tradițională live. Pentru detalii, tel. 0758.539.351. Scopul Proiectului Drumul Lung spre Cimitirul Vesel din Sapanta Scopul festivalului este de a păstra și a aduce în actualitate valorile tradiționale, prin ritualuri, obiceiuri și meșteșuguri, de a apropia ruralul și urbanul, de a crea punți invizibile între sate și orașe, de a căuta rădăcinile ancestrale care ne unesc pe toți, indiferent de naționalitate, preocupări, profesii etc.

COMUNICAT DE PRESĂ - INSTITUŢIA PREFECTULUI MARAMUREŞ

  La sesizarea secretarului de stat din cadrul Ministerului Culturii, Radu Boroianu, precum şi a Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, o Comisie Mixta  numită prin Ordin al prefectului,  a verificat integritatea monumentului istoric Cimitirul Vesel din Săpânţa. Urmare a controlului,  ce s-a desfăşurat în data de 27.08.2013, la faţa locului au fost  constatate o serie de deficienţe, au  fost aplicate  sancţiuni contravenţionale  şi s-au dispus o serie de măsuri .  

Printre deficienţele constatate se numără încălcarea prevederile avizului provizoriu de folosinţă nr.474/12.06.2013, emis de Direcţia Judeţeană  pentru Cultură Maramures,  lipsa crucilor la câteva   morminte, pentru care  administratorul cimitirului nu a putut face dovada cauzelor dispariţiei acestora. 

            Din discuţiile purtate cu cei doi preoţi a rezultat faptul că, familiile decedaţilor, obişnuiesc să ia crucile spre  a le restaura sau înlocui cu altele noi, astfel se încalcă dispozitiile art. 4 si art.11 din legea Legea nr. 422 / 2001  republicată, privind protejarea monumentelor istorice. In plus,  crucile sunt restaurate de meşteri populari din zonă, persoane neautorizate incalcandu-se dispoziţiile art.28 din Legea   nr. 182 / 2000 republicată privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.

             In cauză,  Comisia de control a dispus  următoarele măsuri :

             Administratorului cimitirului i s-a întocmit proces verbal de constatare a contravenţiei  şi  i s-a aplicat amendă contravenţională. De asemenea, s-a dispus investigarea lipsei crucilor de pe anumite morminte de către organele de cercetare penală.

              În cazul realizării de lucrări neautorizate, fără avize sau care încalcă avizele de specialitate, personalul de inspecţie abilitat va întrerupe lucrările până la intrarea în legalitate, va aplica sancţiuni şi, după caz, va dispune revenirea la situaţia iniţială sesizând  organele de cercetare penală.

Prefectul judetului Maramures, Anton Rohian a dat asigurari ca pe viitor Instituţia Prefectului, împreună cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Consiliul Judeţean Maramureş vor asigura o supraveghere permanentă  a integrităţii monumentului  istoric  din Cimitirul Vesel Săpânţa. În plus, reprezentantul Guvernului în teritoriu a dispus verificarea fondurilor  gestionate de administraţia Cimitirului Vesel.

Prefect

                                                                 Ing Rohian Anton