Din Petre, Istorie, identitate şi mentalităţi colective româneşti în secolele XVIII-XX, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2024

Există unii oameni care au o menire cu totul specială în lumea aceasta. Sunt acei oameni care nu precupeţesc niciun efort, ci se dedică trup şi suflet unor demersuri extrem de dificile. Ne referim la acele demersuri care vizează educarea fiinţei umane în conformitare cu idealul încrederii în propriul potenţial, al dezvoltării de sine, al creşterii de sine. Aceste demersuri dificile sunt acelea ale căror rezultate ar trebui să fie – pe măsura efortului depus (deşi, niciodată nu cred că sunt) – cuantificabile din două puncte de vedere. Primul – şi, întotdeauna este aşa – al celor care sunt beneficiarii sau după caz destinatarii demersurilor întreprinse. Mai apoi, cel de-al doilea, al celui care iniţiază şi duce la bun sfârşit demersul sau demersurile la care ne referim şi, care, se bucură nu atât de realizarea sa cât de faptul că a realizat ceva pentru ceilalţi, pentru creşterea lor, pentru împlinirea lor.

  Există oameni de felul celor evocaţi mai sus. Puţini, dar există. Există oameni… profesori. Un astfel de om este şi domnul Petre Din, inspiratul autor al volumului de studii cu caracter interdisciplinar recent apărut la editura Napoca Star din Cluj-Napoca.  Profesor de istorie la Liceul Teoretic „Gheorghe Lazăr” din Avrig. Profesor, dar, un profesor aparte. Un profesor de vocaţie. Un explorator în domeniul pedagogiei şi, mai ales, un cercetător neobosit în domeniul disciplinei pe care o predă, istoria. Dar şi în domeniul disciplinelor conexe. Un profesor care nu-şi ia niciodată vacanţă de la studiu, de la cercetare, de la observarea atentă a derulării evenimentelor, de la desăvârşirea de sine ca profesionist şi, în fine, de la căutarea şi oferirea de argumente în favoarea temelor cercetate tuturor celor care, într-un fel sau altul, i-au ajuns elevi, unul dintre aceştia fiind chiar eu însumi. Un profesor care scrie. Prin scris profesorul Din îşi multiplică numărul elevilor şi al claselor la care predă cu tot atâţia elevi câţi cititori înregistrează cărţile publicate de către domnia sa.

Cea mai recent publicată lucrare a profesorului Petre Din are, aşa cum deja aminteam, un caracter interdisciplinar şi pluridisciplinar, aşa cum se precizează de mai multe ori pe parcursul cărţii. Aceasta ne prilejuieşte întâlnirea cu o altă latură a istoricului dedicat. Este dimensiunea aceea de arheolog al conştiinţelor, al sentimentelor, al gândurilor, al mentalităţilor celor care sunt direct implicaţi în înfăptuirea istoriei. Prin cartea pe care o avem în faţă autorul ne prilejuieşte, aşadar, accesul la istorie prin ochii celor care au trăit istoria. Prin ochii celor care au fost martori şi implicaţi în mod direct în derularea evenimentelor exact în momentul în care ele deveneau istorie. Profesorul Din nu ne predă istoria, ci ne face martori ai istoriei. Ne plasează într-o perspectivă participativă. Prin lectura celor unsprezece studii care alcătuiesc volumul de faţă noi, cititorii, devenim contemporani cu istoria. Şi ea cu noi.

Caracterul lucrării este aşadar extrem de actual. Reiese cu claritate apetența autorului pentru investigarea cu acrivie științifică, dar și cu o deschidere cu totul specială față de subiectele investigate. De altfel, specificul cărții este dat în mare parte de obiectul cercetării și anume de mentalitățile colective și imaginarul social. Acest fapt determină, pe de o parte, un travaliu solicitant din partea autorului – cu toate că pe tot parcursul lucrării acest travaliu nu este foarte vizibil din pricina entuziasmului ce răzbate din atitudinea cercetătorului avid de deslușirea tainelor subiectelor abordate ceea ce, de bună seamă, dă o certă, pozitivă și benefică notă de prospețime prezentării – iar, pe de  altă parte, o complexitate metodologică de lucru, o abordare dinamică, pluridisciplinară, care implică apelarea la științe conexe precum psihologia socială, demografia istorică și geografia umană (p. 30).

Textul lucrării beneficiază (în interiorul fiecărui capitol) de pertinentele și binevenitele considerații introductive și concluzive ale autorului. Desigur, acest text este destul de dens pe alocuri. Construit pe mai multe nivele, el prezintă necesitatea unei îndrumări, a unei călăuziri prin meandrele realității istorice, îndrumare asumată și onorată cu asupra de măsură de către autor, care merită cuvinte de apreciere și din acest punct de vedere.

Astfel, cititorul poate observa cum, pe parcursul lecturii monografiile pe care le anunță cele unsprezece titluri ale capitolelor cuprinsului lucrării conțin în interiorul lor alte monografii. Aceasta face ca – în mod benefic, din punctul nostru de vedere –, atenția cititorului să fie  solicitată pe parcursul lecturii în mod gradat și nuanțat. Se observă pe alocuri cum perspectivele se succeadă, cum se întâlnesc și apoi se despart din nou. Ochii care privesc evenimentele sunt la rândul lor investigați de privirea istoricului, care, la rândul său, își realizează demersul prin compararea, evaluarea sau punerea la un loc a relatărilor celor care sunt participanți direcți la evenimente cu elaborările și interpretările specialiștilor interesați (la fel ca autorul) de prezentarea cât mai fidelă a lucrurilor.

Așa încât, chiar dacă ne aflăm la mare distanță temporală de cele petrecute, noi, cititorii, avem dintr-odată posibilitatea de a ne identifica pe noi înșine – din punct de vedere afectiv, datorită acestei binevenite lucrări – ca părți vii ale unui mozaic istoric de o complexitate impresionantă și, în același timp, chiar de a consona cu pulsațiile și trăirile evenimentelor și personajelor din acele vremuri îndepărtate.

Înțelegem astfel, împreună cu Petre Din, că, dacă sufletul românesc se resimte de o anumită instabilitate, aceasta se datorează, conform afirmațiilor lui Dumitru Drăghicescu, frământărilor istoriei. Invaziile, momentele agitate, vicisitudinile, și altele, au răpit românului timpul necesar elaborării unei atitudini stabile, consecvente, față de muncă sau față de modul său de manifestare în comunitate și în societate, fapt care a dus, în consecință, la o diminuare a caracterului național. (p. 25)

Cu toate acestea, așa cum reiese din mărturisirile autorului însuşi, pentru investigarea sufletului românesc nu trebuie să ne echipăm doar cu un foarte aspru şi subiectiv spirit critic (spirit care este, desigur benefic într-o oarecare măsură), ci trebuie să abordăm lucrurile obiectiv pentru a putea observa aportul benefic pe care l-au avut atâtea personalități din istoria neamului nostru, personalități care, printr-un comportament exemplar au reușit să modeleze în mod benefic spiritul românesc (p. 120)

De altfel, toate cele unsprezece prezentări realizate de către profesorul Petre Din pe tot parcursul documentatei și prețioasei lucrări, pe care o propune acum publicului cititor sub titlul ”Istorie, identitate și mentalități colective românești în secolele XVIII-XX”, concură spre promovarea ideii că, așa cum spunea și Mircea Eliade, în pofida vicisitudinilor care au planat de-a lungul timpului asupra spațiului populat de români, aceștia au reușit să își păstreze și să-și perpetueze unitatea etnică, culturală și lingvistică, aducând o contribuție benefică valorilor europene și o contribuție originală la patrimoniul cultural universal. Cum? Prin acele elemente culturale promovate de Eminescu, Hașdeu, Iorga, Pârvan, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Brâncuși, Liviu Rebreanu.

Ce ni se cere nouă – cititorilor și, nu numai, ci tuturor românilor, deopotrivă – ținând cont de acest tezaur cultural moștenit de la înaintași? Ni se cere să avem curajul de a fi români. Și, ce înseamnă să fii român? Înseamnă, potrivit cuvintelor autorului, să asimilezi în întregime elementele culturale promovate de acești iluștri înaintași ai noştri (p. 175). Așadar, să purcedem! Un foarte potrivit debut în acest sens ar putea fi chiar parcurgerea paginilor cărţii pe care ne-o oferă şi de această dată, cu obişnuita-i gratitudine, profesorul Petre Din. Şi, să ne fie tuturor o lectură cu folos!

 

Protopop: Pr. dr. Vasile GAFTON, Protopopiatul Avrig

Lansare de carte ”Neînfrânții. Reeducarea de la Aiud” la Cluj-Napoca. „Neomartirii sunt modele de urmat”

Centrul de Cultură ”Casino” Cluj-Napoca a găzduit joi seară, în prezența a peste 150 de persoane, lansarea cărții ”Neînfrânții. Reeducarea de la Aiud” (Ed. Casa Cărții de Știință) a scriitorului Ionuț Țene.

 La lansare de carte ”Neînfrânții. Reeducarea de la Aiud” de la Centrul de Cultură Urbană Casino de la Cluj-Napoca au fost prezenți scriitori, președinți de ong-uri, profesori universitari și recunoscuți scriitori și artiști clujeni, printre ei fiind și Alin Oprea de la formația ”Talisman”.

A fost  liderul AUR, senatorul Claudiu Târziu, precum și vicepreședintele Dorin Alecu de la București.

În cadrul evenimentului, a avut loc și un moment artistic susținut de tenorul Ovidiu Lupu de la Opera Națională Cluj-Napoca, iar  publicul a avut ocazia să vadă și expoziția de fotografie etnografică a lui Vasile Sârb, fotograf al Centrului de Cultură ”Augustin Bena” Alba.

La eveniment a vorbit și senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR și președintele Institutului Conservator ”Mihai Eminescu”, care a subliniat importanța apariției acestei cărți despre neo-martirii din închisorile comuniste care sunt model de urmat pentru români.

”La Aiud, și nu numai, s-a murit pentru adevăr, pentru Dumnezeu, pentru bine și pentru frumos.Îl felicit pe Ionuț Țene pentru pasiunea sa de a cerceta istoria recentă și pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume”, a spus Târziu.

La final s-a audiat melodia ”Armata de brazi” pe versuri de Ionuț Țene, muzică și interpretare Ștefan Gherghei.

Moderatorul evenimentului a fost lector universitar dr. Simona Teodora Roșca-Neacsu, care a subliniat necesitatea continuării tradiției în modernitate și a prezentat expoziția foto din debutul evenimentului a artistului Vasile Sârbu, un scormonitor de autenticitate.

Evenimentul a fost dedicat Zilei Culturii Naționale.

 

Sursa: NapocaNews

Lansare de carte: Ilie Rad, Viaţa ca un dar. Adolescenţa şi tinereţea (1970-1989), memorii, vol. II, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

 

Consecvent promisiunii făcute – de a scrie o trilogie memorialistică, intitulată Viaţa ca un dar, urmând astfel şi sfatul lui Timotei Cipariu („să dau, de se poate, oareşcare impuls conaţionalilor miei la asemenea scrieri originare” (memorialistice) –, Ilie Rad publică un impresionant volum II al trilogiei sale (560 de pagini), abordând adolescenţa şi tinereţea (1970-1989), cu toate secvenţele importante ale vieţii sale: anii de liceu, stagiul militar, studenţia la Cluj, căsătoria, stagiatura de profesor la Timişoara, anii detaşării la Şcoala ”Ion Creangă” din Cluj-Napoca, naşterea celor doi băieţi, perioada de instructor la consiliul Judeţean Cluj al Organizaţiei Pionierilor, studiile, de trei luni, la fosta Academie „Ştefan Gheorghiu”, cartea termninându-se cu întâmplările trăite în decembrie 1989.

De-a lungul celor 20 de ani evocaţi, autorul surprinde întâlnirile sale cu mari personalităţi ale culturii române: Nicoale Baltag, Augustin Buzura, Constantin Ciopraga, Constantin Cubleşan, Mircea Dinescu, Ştefan Aug. Doinaş, Iosif Constantin Drăgan, Geo Bogza, Romulus Guga, Iorgu Iordan, Gheorghe Istrate, Ion Jalea, Eugen Jebeleanu, Margareta Labiş, George Lesnea, Al. Paleologu, Edgar Papu, D.R. Popescu, Al. Rosetti, D.D. Roşca, Liviu Rusu, Mihai Sin, Ion Zamfirescu ş.a., dar şi cu veteranul Corneliu Iosof, participant la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, cu Vasile Petean, din satul Palatca, supravieţuitor al masacrelor de la Moisei, cu Tiberiu Rebreanu, fratele mai mic al scriitorului, ori ilegalistul Pavel Bojan. Din fire îngălbenite de ziare el aduce în actualitate un interviu mai puţin cunoscut cu Marin Preda, altul cu Ilona, prototipul personajului omonim din romanul Pădurea spânzuraţilor, povestirea Omul din ceaţă, de Mihai Beniuc, inspirată de un camarad de armată, sau povestea poetului şi filosofului Ioan Horotan, devenit personajul principal al unei povestiri de Alexandru Vlad (Curcubeul dublu).

În alte capitole pledează pentru integrarea lui Teofil Răchiţeanu în mişcarea echinoxistă, la a cărei apariţie poetul a pus umărul, ori recunoaşte, pe urmele lui Petru Poantă, că revista Echinox nu ar fi apărut, fără sprijinul direct al ministrului Tineretului de atunci, Ion Iliescu (detaliu pe care istoricii literari îl ignoră cu desăvârşire).

Față de perioada comunistă, în care şi-a trăit o jumătate din viaţă, autorul se arată obiectiv, respingând atât perspectiva nostalgică, de idealizare, cât şi pe cea de diabolizare a acesteia, citând cu evidentă plăcere pe Ioana Bentoiu (fiica scriitoarei Annie Bentoiu), care spunea că „trecutul trebuie cunoscut cu subtilitate. În  nuanţe, în detalii, nu în alb şi negru; cât mai clar, cât mai limpede” sau pe cunoscutul istoric Vlad Geogescu, fost angajat al postului de radio Europa Liberă, care afirma că „nicio epocă nu a avut doar părţi rele, chiar şi vremea migraţiilor sau cea fanariotă au adus, cu ele, şi lucruri pozitive”. Această optică de raportare la trecut coincide cu o recentă opinie a Preşedintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, indiscutabil cel mai mare istoric român în viaţă, care spunea (O lume care nu mai este, în Apostrof, anul XXXIV, nr. 9 (400), sept. 2023, p. 12) că „interpretarea trecutului depinde de foarte mulţi factori, de la starea sufletească a celui care cugetă şi până la nivelul său de educaţie, de la perspectiva pe care o are asupra timpului şi până la orientarea lui politică.”

Cartea are 162 de ilustraţii în interior şi 209 în Anexe (fotografii alb-negru şi color, facsimile, afişe, frontispicii de publicaţii rare etc.), apărând în condiţii grafice excepţionale (redactor şi tehnoredactor: dr. Marius Mureşan; coperta: Könczey Elemér), apărând cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca.

Lansarea cărţii va avea loc miercuri, 4 octombrie, ora 12,00, la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor. Vor vorbi despre carte dr. Marius Mureşan şi dr. Ionuţ Ţene, moderatoare fiind Doamna Irina Petraş, preşedinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor.

 

Ilie Rad

www.ilierad.ro

Cartea ”Neînfrânții. Reeducarea de la Aiud” s-a lansat la Cluj-Napoca. ”Mărturisitorii de la Aiud sunt coloana demnității istoriei contemporane a românilor”

 

Prezentarea cărții ”Neînfrânții. Reeducarea de la Aiud” de Ionuț Țene s-a lansat duminică, 26 martie, după Liturghie, ora 12.30, la Biserica parohiei ortodoxe ”Adormirea Maicii Domnului” din cartierul clujean Mănăștur, în prezența părintelui Samuel Cristea, duhovnicului seminarului.

Moderatorul evenimentului a fost părintele pr. Dan Hognogi, care a arătat importanța recuperării mărturisitorilor creștini din perioada comunismului.

Istoricul Mircea Gheorghe Abrudan a subliniat rolul mărturisitorilor din gulagul comunist în menținerea credinței poporului român într-o perioadă de ateism agresiv și rezistența acestora prin religie împotriva regimului totalitar, precum și necesitatea canonizării Sfinților Închisorilor de către biserică în viitor.

Scriitorul Eugen Cojocaru a arătat faptul că autorul nu a judecat reeducarea în cheie ideologică, ci în manieră filosofică, subliniind că această carte este o ”docu-dramă”, iar mărturisitorii un exemplu pentru generațiile de azi ca să nu trăiască într-o nouă reeducare lărgită.

Autorul Ionuț Țene a spus că ”această carte este, mai degrabă, un eseu despre ”neînfrânții” mărturisitori de la penitenciarul Aiud, din perioada ”reeducării” prin ”vorba bună”, dintre anii 1961-1964, decât o radiografie istorică sau deterministă a universului carceral. Am încercat să surprind mecanismele filosofice, spirituale și morale ale refuzului celor câțiva prizonieri anticomuniști, care nu au acceptat ”pactul faustic” propus de comandantul penitenciarului și corifeii regimului comunist… Noi trebuie să scriem istoria nu după narativul și documentele lăsate cu intenție negativă de a nu se afla adevărul de către securitatea comunistă, ci să se pună, accentul pe mărturia celor care s-au jertfit pentru libertatea și credința poporului român”.

”Exemplul lor este credința noastră” este motto-ul cărții a menționat autorul. La prezentarea cărții au participat zeci de clujeni, iar la final autorul a dat autografe. Cei prezenți au plecat de la prezentarea cărții cu concluzia că ”mărturisitorii de la Aiud sunt coloana demnității morale a istoriei contemporane a românilor”.

 Sursa: NapocaNews

Cartea „Spovedanie şi comuniune” de Mitropolit Andrei va fi lansată la Cluj-Napoca

 

Cartea „Spovedanie şi comuniune” (Beichte und  Kommunion) a Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, tradusă în limba germană de teologul evanghelic dr. Jürgen Henkel, Doctor Honoris Causa al Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, va fi lasnsată la Cluj-Napoca.

Volumul pune în evidenţă practica îndrumării duhovniceşti la Sfinţii Părinţi şi în Tradiţia Ortodoxă.

Evenimentul va avea loc marți, 14 martie 2023, de la ora 19.00, la Muzeul Mitropoliei Clujului, și vor lua cuvântul Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului și dr. Jürgen Henkel, de la Institutul germano-român pentru Teologie, Ştiinţă, Cultură şi Dialog, Nürnberg, Germania.

Moderatorul întâlnirii va fi Arhim. Teofil Tia, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

Un moment muzical va fi susținut de Corul de Cameră Psalmodia Transylvanica, dirijor: Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Stanciu.

Cartea „Spovedanie şi comuniune” a Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Andrei, tradusă în germană, a fost lansată și la München și Nürnberg 9Germania) în anul 2021.

Sursa: NapocaNews

Protest împotriva scumpirilor, la Cluj-Napoca

 

 Protestul va avea loc joia viitoare, la ora 18.00, în fața Prefecturii Cluj-Napoca. Apoi, se va merge în marș pe câteva străzi centrale ale municipiului.

”Ai și tu facturi care te revoltă? Adu-le să le aruncăm împreună la gunoi. Marșul se va opri la un moment dat pentru a le arunca într-un tomberon”, spun organizatorii. Aceștia cer ca salariile și pensiile să crească pe măsura costurilor traiului, costurile locuinței și utilităților să nu depășească 20% din venituri, să se reducă si să se plafoneze prețurile de pe piața energiei, la alimente si la locuințe, tarifele sociale la utilități să se aplice la toți cei care câștigă sub venitul mediu pe economie, numărul de locuințe sociale să crească în funcție de nevoile reale și să se reglementeze chiriile.

 ”Clujul nu este scump doar de azi sau de ieri. De ani buni ne costă o avere să avem o locuință în acest oraș. Mai nou, statul a liberalizat prețurile la energie. Scumpirile decise de firme au luat-o razna. Angajatorii vor să mențină salariile cât mai jos. Banii furați din buzunarele noastre se regăsesc în profitul companiilor, profit care acum este mai mare ca oricând”, arată aceștia. ”Bogăția lor este sărăcia noastră. Mai mult, statul român se împrumută ca să asigure profitul firmelor. Iar datoriile statului le plătim noi, cetățenii”.

 ”Politicienii ne spun că zilele bogăției sunt pe terminate. Ne învață cum să facem economii. Să le spună asta celor care se îmbogățesc de pe urma scumpirilor. Este revoltător că îmbogățiții nu vor să plătească taxe pe măsura câștigurilor făcute”, mai spun aceștia. ”Criza prețurilor se adună peste vechea criză a locuirii. Chiriile, dobânzile mari la credite imobiliare și lipsa de locuințe sociale ne aruncă în stradă. Este inacceptabil ca în același timp politicile să sponsorizeze băncile și speculanții imobiliari. Ei ne spun să rezistăm la frig, la foame, la lipsa de locuințe. Suntem nemulțumiți că în loc să investească în servicii publice, statul investește banii noștri în militarizarea țării. Iar pe noi ne împinge într-o nouă austeritate”.

 Protestul e organizat de Căși sociale ACUM!, Gastivists, Fridays for Future, Grupul pentru Acțiune Socialistă, și Sindicatul Elevilor și Studenților Militanți.

 

Sursa: NapocaNews

„Joc de lăsatu’ secului” la Cluj-Napoca

 

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj (CJCPCT), instituție subordonată Consiliului Judeţean Cluj, continuă proiectele educative menite să-i apropie pe tineri de tradițiile și obiceiurile populare.

Astfel, mai mulți elevi de la Școala Gimnazială ,,Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca vor fi inițiați luni, 14 noiembrie 2022, în frumusețea jocurilor tradiționale de pe Valea Someșului Mic de consultantul artistic Cubleșan Claudiu și Săbăciag Tania, proaspătă absolventă a secției de Etnologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Fondul muzical necesar exemplificării pașilor de joc a fost extras din arhiva Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, de pe albumul „Muzicanții din Sâmboieni”- Varga Laszlo – Balogh (primaş), Varga Marinel (ceteră), Rostaş Izidor (contră pă tri), Rostaş Izidor jr. (gordună), editat în anul 2008.

Manifestarea, intitulată „Joc de lăsatu’ secului”, va debuta la ora 12:00, la Biblioteca Județeană ,,Octavian Goga”, sala Media, et. VII, și face parte din cadrul proiectului „Educație prin cultură”, derulat în această perioadă de instituția clujeană de cultură.

Atelierul de joc tradițional este derulat în parteneriat cu Școala Gimnazială „Iuliu Hațieganu” și Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca.

Sursa: NapocaNews

LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA - Cenaclu literar ,,ARTUR SILVESTRI", Cluj-Napoca, joi, 28 aprilie 2022 - președinte ALEXANDRU FLORIN ȚENE

(Aspecte foto Gelu Dragoș şi Titina Ţene)

Clipe de emoție. Bucurie. Prietenie. Sinceritate... Emoție, cu siguranță.

(voi reveni cu detalii într-o cronică)

*******

Cristos a Înviat!

Joi, 28 aprilie, 2022... Săptămâna Luminată!

Cu ajutorul lui Dumnezeu, facându-ne semnul Sfintei Cruci și rostind rugăciunea: ,,Doamne, Isuse Cristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai grijă de mine, păcătosul. Ajută-ne să umblăm cu bine, pace și liniște pe drumurile care le-am pornit. Amin!", am pornit spre capitala Sfântului Ardeal, Cluj-Napoca, la întâlnirea lunară a Cenaclului literar ,,Artur Silvestri". Nu am plecat singur, ci împreună cu minunatul colaborator și bunul prieten, prof. Gelu Dragoș. Nu ne-am văzut de ceva vreme și eram convins că avem atâtea lucruri să ne spunem, să facem bilanțul proiectelor noastre, să ne gândim la proiectele viitoare... fiind convins că acestea nu se vor termina decât atunci când Bunul și Dreptul Dumnezeu, va hotărî. În paralel, fiecare se gândea la emoțiile sufletești ce le vom întâlni la Cluj. Așa este. Eu, personal, particip de ceva vreme la aceste ședințe literare, și fiecare își are încărcătura sa emoțională, precum știți, pentru că de fiecare dată am scris câte ceva despre aceste prevederi, ce stau sub zodia cuvântului minunat, a muzelor libere, sub zodia adevărului și prieteniei. Mulțumesc și în acest moment pentru acestea, recunoscând că avem nevoie de astfel de clipe care să ne umplu inimile de bucurie, curaj și sinceritate. Deși atent la drum, parcă vedeam în fața ochilor, membri participanți la ședința literară. Pe unii deja îi știu după nume și ținem o prietenie strânsă. Cu alții sau pe alții nu îi știu după nume, decât după prezența la Cenaclu. Viitorul este al nostru, nu-i așa? În timp, ne vom ști și mai bine iar prietenia se va cimenta întru cuvânt și slove.

Drumul a fost destul de anevoios. Am pornit pe o vreme ,,câinoasă", adică pe o ploaie ,,mocănească", ce nu se mai oprea. Abia după ce-am trecut de Gherla, cerul s-a înseninat și ne-a surâs. Am perceput această ploaie, ca o binecuvântare. Plâng poeții în cer. Lacrimi în ochii celor care și-au început Marea Călătorie spre ceruri și îngeri. Este Săptămână Lumină, iar peste câteva zile, este Duminica Tomii (Toma, necredinciosul!). Doamne ajută-ne să ajungem cu pace întru lumină.

Când am intrat în orașul Șomcuta Mare, îl sunăm pe prof. Cornel Gheorghe Cozmuța, cetățean de fază al orașului, pentru a schimba câteva vorbe și a-l invita să ni se alăture în călătoria noastră. Ne invită la o cafea, dar... refuzând invitația, cu evidente păreri de rău, prins în treburi ce nu suporta amânare, fiind planificate de mai multă vreme, dar ne promite că data viitoare ar fi încântat să ajungă la Cluj, la această minunată întâlnire. Desigur, îl vom invita. Nu putem refuza cafeaua. O sorbim în grabă. Pentru a nu întârzia. Ne strângem mâna... și pornim. Mulțumim, domnule prof. Cornel Gheorghe Cozmuța. Bucuria revederii este imensă și va fi, de fiecare dată.

Ajungem. Găsim loc de parcare și ne îndreptăm spre Cercul Militar, locul unde, de fiecare dată, în ultima zi de joi, din fiecare lună, membri Ligii Scriitorilor din România, (președinte naţional Al. F. Țene), se întâlnesc în gând și suflet, pentru a muzelor iubire și sfințesc Cuvântul.

Întâmplarea face ca să fim întâmpinați tocmai de Domnia Sa, președintele Al. Fl. Țene. Era afară, aștepta pe cineva. Bucurie. Zâmbet. Strângere de mână, sinceră. Călduroasă.

Ne facem comozi în sala de ședință, locul unde se desfășoară ședințele de Cenaclu literar. Aici, domnul Iulian Patca, ne întâmpină cu imensă bucurie și printre schimburi de amabilităţi ne prezintă cea mai proaspătă apariție editorială, semnată de către Domnia Sa. Se motivează și-și cere scuze, că nu va putea rămâne până în finalul întâlnirii, având ceva probleme de rezolvat. Îi mulțumim și îl asigurăm de toată prietenia noastră. Este vorba despre volumul personal, ARMONII DE ABSENȚĂ. O ANTOLOGIE A POEZIEI DE DRAGOSTE, apărut la Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2022, ISBN 978-606-062-419-6, 174 p., cu un Cuvânt al autorului, numit, cu ghilimelele de rigoare, ,,Autorul se explică", volum ce cuprinde câteva zeci de poezii. Abia aștept să am timpul necesar pentru a-l lectura... dar, vorba românului, ,,toate la rândul lor". Mulțumesc, domnule Iulia Patca!

Câteva minute mai târziu, începe ședința. În deschidere, prof. Voichița Pălăceanu Vereș, cu vădită emoție (ca de fiecare dată), se scuză pentru absența motivată de la trecuta întâlnire literară. Doamna Voichița Pălăceanu Vereș, dascăl minunat, vă asigur că, mie, personal, mi-ați lipsit. Abia așteptam să vă revăd. Am pornit pe drum gândindu-mă, inclusiv la Dumneavoastră, rostind în gând: ,,Doamne, ce frumos ar fi să ne revedem!". Și chiar a fost o bucurie să ne vedem. Să aveți parte de sănătate și să aveți grijă de dumneavoastră. Vă mulțumesc pentru colaborarea și susținerea de care am avut parte, participând în multe proiecte literare inițiate de dumneavoastră... și știți la ce mă refer - Antologiile Napoca Star, pe care le-ați inițiat și coordonat. Am prins curaj și m-a onorat participarea și includerea în aceste antologii.

Președintele L.S.R. domnul Al. Fl. Țene, prezintă cele volume, dintre cele mai proaspete, apărute sau scrise, în perioada de pandemie, pentru că ei, scriitorii, nu au stat. Această perioadă cu restricții și opreliști, a avut și partea ei bună, pentru unii. Sunt convins că scriitorii au fost prolifici și au profitat din plin de acest fapt. O dovedește activitatea literară.

S-au prezentat volumele:

- ,,Armonii de absență", Iulian Patca;

- ,,Moara lui Gelu" şi "Singurătatea Poetului", Gelu Dragoș;

- ,,Cadențe târzii (poeme și parodii cotidiene), Eugen Emil Coța;

- ,,Raiul este aici pe pământ", vol. I și vol. II, Petre Chichirdan;

- ,,Vraja soarelui", Alexandru Blaga;

- revista ,,Claviaturi", L.S.R. Brașov;

- ,,1o scriitori de nota 10", Vasile Bele.

S-a oferit, distinsului prieten Eugen Emil Coța, Diploma de excelență - Virtutea literară, în prag aniversar, pentru întreaga activitate literară desfășurată în spiritul valorilor și al calității.

Doamna Voichița Pălăceanu Vereș, a prezentat volumul de poezii și parodii scrise în timpuri de pandemie, autor Eugen Emil Coța, ce cuprinde câteva sute de pagini (peste 600).

Felicitări

pentru această apariție editorială. Mă bucur că, în colecția personală, a cărților primite cu dedicație și iscălitură, se află și acest volum. Succes pe mai departe. Vă asigur de respectul și prețuirea profundă... și revin cu invitația de a ajunge și în Maramureș, atunci când timpul vă permite.

Foarte modest, domnul Iulian Patca și-a prezentat volumul antologic, din care, câteva minute mai târziu, mi-am cerut permisiunea de a recita poemul ,,Lied cu folclor". Am ales așa, dintr-un singur motiv întemeiat, pe care îl știți - aici s-a întâmplat să se deschidă volumul.

Felicitări

, domnule Iulian Patca pentru această apariție editorială și vă asigur că, foarte curând, îmi voi face timp să îl citesc, apoi, atât cât mă pricep, să semnalez această apariție editorială. Doamne ajută!

VASILE BELE

Cluj Napoca, 20.04.2022

Volumul „Biserica Ortodoxă și provocările viitorului” a fost lansat la Cluj-Napoca

 

Volumul colectiv „Biserica Ortodoxă și provocările viitorului” a fost lansat marți, 23 noiembrie 2021, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Evenimentul a avut loc de la ora 18:00, în aula instituției de învățământ teologic, în prezența Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, precum și a altor invitați de seamă.

În cadrul lansării au luat cuvântul și au prezentat noua apariție editorială: Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, arhim. prof. univ. dr. Teofil Tia, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, pr. prof. univ. dr. Mihai Himcinschi, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, diac. lect. univ. dr. Răzvan Brudiu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, asist. univ. dr. Gabriel Noje, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, și drd. Alexandra Coroian Georgiu, din cadrul Școlii Doctorale „Isidor Todoran”, titrează Radio Renașterea.

Volumul „Biserica Ortodoxă și provocările viitorului”, editat și coordonat de către preotul Mihai Himcinschi și diaconul Răzvan Brudiu, apare printr-o colaborare a Editurii Reîntregirea cu Editurile „Aeternitas” și „Presa Universitară Clujeană”. Cartea cuprinde 28 de lucrări și studii, fiind rezultatul unui amplu proiect de cercetare la care au luat parte ierarhi, teologi, cercetători și oameni de cultură din țară și din străinătate. Între autori se numără și doi ierarhi: PS Părinte Benedict Bistrițeanul, care scrie despre „‹Sarcina mistică› a teologiei ortodoxe și religiozitatea omului actual”, și vrednicul de pomenire Episcop Gurie Georgiu, care a scris despre criza Covid-19.

Noua apariție editorială constituie o încununare a cercetărilor de pe parcursul a doi ani, reprezentând un răspuns oferit preocupărilor societății contemporane privitoare la viața Bisericii Ortodoxe, tratând subiecte extrem de variate: de la problematica pandemiei actuale, la chestiunea entității pentru egalitate de gen, de la angajamentul ecumenic al Bisericii Ortodoxe, la reforma liturgică din Biserică, sau de la mărturia ortodoxă și identitatea creștină, la relația dintre lumea științei contemporane și Ortodoxie.

Sursa: NapocaNews

Semnal editorial - volumul Ceruri senine, apărut la Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2021, autor Ştefan POPA

 ,,Cerul ziua luminează,

Chiar de-ar fi un cer senin,

Norii bucuroși dansează,

Eu, rămân cu-n dor divin.

Cerul noaptea scânteiază,

Stelele vorbesc în șoapte,

Strălucind bolta cerească,

Îmi poptesc privirea-n ele.

Aș privi mereu la cer,

Din cerdacul cel de lemn,

Curios din fire, sincer,

Greierul îmi cântă-n fân.

Aș privi mereu la stele

Și pe soare, și pe ploaie,

Să le văd clipind pe toate,

Cu ochii visători în noapte ...", poezia Cerul, (p. 13), din volumul Ceruri senine, apărut la Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2021, ISBN 978-606-730-762-7, 116 p., ce poartă amprenta de suflet a scriitorului Ștefan Popa, un prieten de suflet, pe care am avut bucuria să îl cunosc, anii trecuți, în cadrul unei tabere literare, organizată în Sinaia. Am rămas buni prieteni. Ne sfătuim și ne dăm cu părerea, în ceea ce privește creațiile literare. I-am citit câteva din cărțile personale. Am participat la lansarea unei antologii, coordonată de către bunul meu prieten. Constat că are o activitate literară intensă. Bogată. Colaborăm în proiecte literare. În acest an, 2021, la începutul lunii septembrie, a participat în Tabăra de Creație Literară ,,Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!", pe care am organizat-o împreună cu prof. Gelu Dragoș și poet popular Nelu Danci. Poetul și prietenul Ștefan Popa, și-a prezentat, în cadrul acestei tabere literare, un volum de versuri, din cele mai proaspete apariții editoriale. A transmis emoție și vibrație puternică. Felicitări și cuvinte de laudă, meritate, i-au adresat inclusiv cei care l-au susținut în prezentarea din cadrul taberei - poeta Olga Văduva (Grigorov), scriitoarea Zenovia Zamfir, poeta Mioara Baciu și prof. Gelu Dragoș, citind din creațiile autorului. Îi mulțumesc, pentru deschiderea și buna prietenie literară care ne leagă, și mai trebuie să recunosc un lucru, îmi este un exemplu, din multe puncte de vedere.

Volumul Ceruri senine, apărut în condiții grafice de excepție (coord. colecție - dr. Victor Constantin Măruțoiu, editor Nadia Fărcaș), beneficiază de o Prefață, Scrisul și zborul, semnată chiar de autor, care afirmă, încă de la început, retoric: ,,De multe ori m-am întrebat dacă există cumva o legătură între scris și zbor și, după mai multe stăruințe, am găsit răspunsul. Da. Există o legătură tainică între scris și zbor. În ce fel?

Pentru a deprinde zborul ai nevoie de un îndrumător, de un instructor care să te inițieze în tainele zborului. Nu poți învăța zborul de unul singur. La început, viitorul zburător trebuie să execute zbor în dublă comandă cu instructorul. Se parcurge un program de pregătire teoretic și unul practic. Instructorul îi corectează greșelile și îi arată cum se face corect operațiunea. (...) Pentru a deprinde scrisul ai nevoie de un îndrumător, de un maestru care să te inițieze în tainele scrisului. Nu poți scrie de unul singur. La fel ca și în cazul zborului, candidatul trebuie să parcurgă un program de pregătire teoretic și unul practic".

Volumul este structurat pe două capitole distincte. Capitolul I - Poarta cerului, care cuprinde, printre alte poeme, și o Invitație, Zbor și poezie, Întoarcere, Brâncuși și zborul, Iubirea, Comoara fericirii, din care voi prelua o frântură:

,,Într-un sat trăia odată,

Un pietrar alături de soție și de fată.

Dar iată că în acel an se abătu molima,

Care decimă animale, oameni și pe mama.

Nu numai boala, dar și seceta cumplită,

A distrus satul, luându-i orice speranță.

Tatăl și fata, printre cei rămași în viață,

Săraci și bolnavi, încercau să facă față.

Cu fiecare zi, mureau bătrâni, tineri, copii,

Pietrarul n-avem decât fata și gândul morții.

Slăbit de boală și de grijă fetei nemăritate,

Pietrarul strânse fata la piept și plecă în moarte.

Dar, înainte de moarte, pietrarul îi dete fetei,

Un săculeț de pânză bine legat, spunându-i:

- Fata mea, aici este comoara fericirii,

Să nu desfaci săculețul până nu traversezi deșertul.

Fata porni la drum, fără prea multă speranță,

Doar să schimbe ceva și să-ndeplinească porunca

Venită de la tată.

Fata înaintează cu greu, cu gândul la fericire,

Hrana se sfârșise, căzu frântă de durere ...

Căldura îi fulgera creștetul, i se părea că plouă,

Dar de ce se ridică așa greu? Își simte corpul o rană.

Mai are un pic, îl vede pe tatăl ei, zărește verdeață,

Cu ultimele puteri deschise săculețul: era o piatră", ( p. 39-40).

Capitolul II, Poarta sufletului, se deschide cu poemul Ceruri senine, precum titlul cărții. Am făcut rabat de la cutumele cu care v-am obișnuit, (nu știu dacă există o regulă scrisă în acest!), nu am dorit să încep acest semnal editorial cu poezia ce poartă titlul volumului (cum fac de obicei), ci o voi lăsa la final. Poeme precum Călugărul, Soldat al închinării, Iartă-mă, Duhovnicul, Lacrimi de rouă, Drumul vieții, Război și pace, Spre Tabor, Cetățean al Raiului sau Vreau să zbor, sunt câteva dintre poemele cuprinse în acest capitol.

O poezie profundă, când în vers modern (a se vedea Albastrul, Dudul lui Zacheu, Absolutul, Brâncuși și zborul, Ești pe Cale, mergi înainte!, Cetățean al Raiului sau Ceruri senine), când în vers clasic, folosind rimă - mamă și teamă, noroc și soroc, sănătate și bunătate, pustiu și târziu, pământ și cuvânt. Citind și recitind din lirica lui Ștefan Popa, îți dai seama că între zbor și poezie există o legătură. Dacă pentru a îmbrățișa meseria de pilot, ,,om al aerului", trebuie să fii născut, la fel se întâmplă și în poezie. Ea, poezia, nu vine oricând și nu cred că se arată oricui. Ștefan Popa, este o fire pe cât de romantică, pe atât de puternică. Poezia sa, coborâtoare din cer, îi este esență. Văd perfecțiune între liric și profesia aleasă. Compatibilitate. În cazul lui Ștefan Popa, una fără alta nu ar avea existență. Și-a iubit meseria și o va iubi, chiar și Dincolo, când va fi să fie și acest fapt, peste veacuri.

Tematica diversă, este cea care te atrage la lectură. Unele poezii sunt dedicate persoanelor dragi, speciale din viața poetului. Este cazul, (motivându-mă), poeziilor (câteva exemple, doar!): Fetița lui tata, Fără tine, Mulțumesc, iubită mamă, Suflet șugubăț, Duhovnicul sau Pustnica, pe care o citez în integralitate:

,,De mică ai bătut la uși secrete,

La 15 ani ai deschis poarta mănăstirii,

Pătrunzând în sanctuarul divinelor șoapte,

Cu sufletul pironit între fapte și gânduri.

Sub glasul rugăciunii și al chemării divine,

Ai lăsat totul, pornind pe calea credinței,

Pe munte, ca Moise, pășind cu demnitate,

Chiar dacă urcușul este greu spre ceruri.

Ascultând chemarea lui Dumnezeu,

Din adâncul inimii, în taină mistică,

Pe munte ai urcat, pe vârful Giumalău,

Acolo am urcat și eu la ceas de seară.

Ca o fecioară ai plecat departe de tot ce-i omenesc,

Lăsând în urmă un tainic asfințit,

Pășind ca înger, uitând de tot ce-i pământesc,

Născându-te din nou într-o veritabilă pustnică".

Totuși, se cuvine, a puncta câteva amănunte despre autor. Iată-le! ,,Aviator, teolog, jurnalist și poet, Ștefan Popa, este absolvent al Școlii Militare de Ofițeri de Aviație 《Aurel Vlaicu》, Boboc, Buzău. S-a format că aviator la o unitate de elită a Aviației Militare, Regimentul 57 Aviație de Vânătoare din Mihail Kogălniceanu, Constanța. S-a specializat în managementul de aviație la Academia de Înalte Studii Militare din București, Facultatea de Aviație și Apărare Antiaeriană, fiind licențiat în arma aviație, în anul 1992. Apoi, s-a format la școala universitară clujeană, absolvind Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Pastorală, în anul 2000, iar din 2003 se specializează în domeniul comunicării și relațiilor internaționale din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea 《Babeș-Bolyai》din Cluj-Napoca".

Am lecturat volumul cu interes și mă bucur că l-am primit dar. O voce distinctă, în acest spațiu liric din Transilvania, cu o notă aparte, cu sensibilitate și echilibru. Poetul Ștefan Popa, prin creațiile sale, ne invită la o călătorie, alături de personajele din poemele sale. Ne oferă acel confort unic, iar poezia este eliberare și profunzime, este lumină și iubire, este iubire și credință. Credința în reușita lucrurilor propuse, iubirea pentru tot ce ne înconjoară, iar lumina cea care se naște din Cuvânt și devine călăuză și muză. Poemele, în ansamblul lor, sunt ,,croite" pe sinceritate, pe trăiri puternice, ancorate în ancestralitate, dăruindu-ne lumină și frumos pentru suflet. Poeziile trădează această sensibilitate poetică dar și o anume intimitate, un rafinament ușor de descoperit în labirintul poetic.

Și pentru că mă apropiu de final, doresc să mă țin de cuvânt, iar acesta, finalul adică, să aparțină poetului și poemului Ceruri senine:

,,Uneori, stau și nu zic nimic,

de vorbă cu mine însumi,

pe muntele tăcerii și al singurătății

așteptând un miracol al dezlegării

răspunsurilor la întrebările vremii:

ce este cu lumea? încotro se îndreaptă ea?

Alteori, aștept înmărmurit

întâlnirea cu răsăritul soarelui,

cerurile se deschid

și eonul cade pe pământ,

binecuvântându-l cu rod bogat,

soarele mârâie a desăvârșire,

căldura dogorește peste infinit,

ziua se deschide ca o umbrelă peste noapte,

prevestind peste tot cuprinsul ceruri senine ...", (p. 43).

Felicitări pentru această apariție editorială și-ți mulțumesc, repet, pentru dar. Ai știut că pentru mine, adevărata bogăție constă în aceste daruri livrești. Prin acestea mă simt mult mai bogat, mult mai împlinit ... Doamne ajută! Cer senin!

VASILE BELE

Chiuzbaia, 20 octombrie 2021.