Comisia Europeană le cere grecilor să fie solidari cu Germania, Franța și Italia și să le redistribuie surplusul de gaz

 

Comisia Europeană le cere grecilor să fie solidari cu Germania, Franța și Italia și să le redistribuie surplusul de gaz și energie economisite din reducerea cu 15% a consumului.

Tot Comisia Europeană (plus FMI) le-a cerut grecilor, în 2009, să taie pensiile și salariile, iar în 2011, să vândă porturi, aeroporturi și insule, pentru a plăti odioasele datorii la băncile germane și franceze, făcute de politicieni corupți, cu ștampila Goldman Sachs, pe atunci condusă de Mario Dragonul. După aceste minunate măsuri de solidaritate cu băncile delincvente și recalcitrante care au cauzat criza, Grecia și grecii au intrat în faliment, au sărăcit (la un nivel care ajunsese mai jos decât cel autohton) și chiar au flămânzit. Ba grecii chiar au făcut și un referendum, unde poporul a spus în proporție de 93% “nu” planului de austeritate conceput de “troika” europeană, condusă de Merkel, Sarkozi și Lagarde, plan care i-a aruncat pe greci în ruină. Birocrații europeni și guvernul german nu au dat doi bani pe acel referendum, trecând cu panzerele peste greci, ca să îi oblige să achite datoriile odioase către băncile germane și franceze.

În 2020, Grecia, care face cca 20% din PIB cu turismul, a fost închisă, pe motive de plandemie. Ca noi toți, de altfel. Din nou, grecii au fost obligați de CE, OMS și WEF să fie solidari cu Big Tech, Pharma și Finance, care au făcut continente de bani pe nenorocirea și frica și suferințele noastre. Nu numai grecii au fost obligați la această “solidaritate”, ci și noi, toți ceilalți. Cu noi, însă, nu a fost nimeni solidar. Dimpotrivă, toți vinovații de crimele, hoțiile și idioțeniile din plandemie și-au tras contracte și legi care le asigură imunitatea de răspundere. Plus un război artificial început și continuat, plus o exagerată criză climatică, plus o penurie energetică și alimentară inventată și susținută cu măsuri birocratice de genul închiderii fermelor de vite din Olanda sau al incendierii holdelor din sudul Europei.

Spania și Grecia au refuzat diktatul Ursulei von der Leyen. Nu există niciun motiv ca spaniolii și grecii să fie solidari cu Germania, Franța și Italia, care singure și-au creat dependența de gazele și petrolul din Rusia. Din lăcomie și prostie.

România va refuza?

Logic ar fi să refuze.

Având însă în vedere modul în care “autoritățile” noastre s-au poziționat până acum, adică ghiocel style, mă tem că azi vom auzi că România e de acord, fără condiții și comentarii. Iar asta va fi însemnat o gravă încălcare a art.135 din Constituție, care obligă statul la protecția și utilizarea în resurselor naturale ale țarii exclusiv în interes național.

 

Avocat: Gheorghe Piperea

Comisia Europeană va cere țărilor UE și României un grafic de reducere voluntară a consumului de gaz. Ca-n epocă de aur!

 

Comisia Europeană se pregăteşte să le ceară ţărilor din cadrul Uniunii Europene să reducă „imediat” consumul de gaz natural, pe fondul temerilor privind rezervele insuficiente pentru perioada iernii din cauza diminuării livrărilor din Rusia, informează cotidianul Financial Times.

Săptămâna viitoare, Comisia Europeană le va prezenta statelor membre UE un grafic de reducere voluntară a consumului de gaz, conform unui document vizualizat de cotidianul Financial Times. Comisia Europeană va avertiza statele membre că ţintele de reducere a consumului vor deveni obligatorii în situaţia perturbărilor severe ale aprovizionării, scrie mediafax.ro.

„Dacă acţionăm acum împreună, perturbările vor fi mai reduse şi mai puţin costisitoare, facilitând solidaritatea şi evitând necesitatea unor acţiuni neplanificate şi necoordonate mai târziu, în situaţia unei potenţiale situaţii de criză generată de reducerea rezervelor”, arată documentul Comisiei Europene citat de FT.

Agenţia Internaţională a Energiei tocmai a avertizat că eforturile UE de a diversifica sursele de aprovizionare cu gaz natural nu mai sunt suficiente, existând riscul de a se ajunge la raţionalizare dacă nu este restricţionată cererea pentru a facilita acumularea de rezerve suficiente pentru iarnă.

Rusia a redus în ultima lună volumul de gaz prin conducta principală spre Germania, iar Agenţia Internaţională a Energiei nu exclude posibilitatea unor reduceri suplimentare. Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei, afirmă că Uniunea Europeană se confruntă cu riscul unei „alerte roşii”, astfel că sunt necesare „reduceri suplimentare semnificative pentru a pregăti Europa de o iarnă dură”.

Comisia Europeană a cerut oficial României să includă și pensiile militare în reforma sistemului de pensii

 

Comisia Europeană a cerut oficial României să includă și pensiile militare în reforma sistemului de pensii, care se va baza pe principiul contributivității, potrivit unor surse guvernamentale citate de Economedia.

Statul român lucrează, în prezent, la o nouă lege a pensiilor, împreună cu Banca Mondială și cu Comisia Europeană, ca parte a reformelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noua lege va merge strict pe criteriul contributivității.WE

În cadrul reformei, statul a introdus toate pensiile bazate pe contributivitate, dar și toate pensiile speciale în afară de cele ale militarilor. Pensiile militare nu au fost incluse, deoarece statul român consideră în prezent că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”. Asta deși mare parte dintre acestea nu sunt plătite pe principiul contributivității, ci sunt completate şi suportate de la bugetul de stat.

Potrivit sursei citate, Comisia Europeană a cerut oficial României să includă în reforma sistemului de pensii și pensiile militarilor.

Economedia notează că Guvernul reface acum componența comitetului interministerial pentru reforma sistemului de pensii din România, astfel încât la negocieri să ia parte și Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații, instituții care au case sectoriale de pensii speciale.

Intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care înlocuiește dispozițiile Legii nr. 127/2019 are termen în PNRR în primul trimestru din 2023, în timp ce intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale are termen în PNRR în ultimul trimestru din acest an.

 

Sursa: Economedia

Meniul pentru Ziua Națională a României

 Ne pregătim „meniul" pentru Ziua Națională cu ajutorul „GPS-ului" culinar al produselor românești protejate în Uniunea Europeană .

We prepare the "menu" for the National Day with the help of the culinary "GPS" of the Romanian products protected in the European Union.

COMISIA EUROPEANĂ

[Europe Direct Maramures] Fwd: Noul coronavirus: Comisia încheie discuțiile preliminare cu Valneva în vederea achiziționării unui nou potențial vaccin

 
Comisia Europeană a încheiat astăzi, 12 ianuarie, discuțiile preliminare cu compania farmaceutică Valneva în vederea achiziționării potențialului vaccin împotriva COVID-19 produs de aceasta. Contractul avut în vedere cu Valneva ar urma să ofere tuturor statelor membre ale UE posibilitatea de a achiziționa împreună 30 de milioane de doze, cu opțiunea de a achiziționa până la 30 de milioane de doze suplimentare.

 

Discuțiile preliminare cu Valneva finalizate astăzi vin în completarea unui portofoliu vast deja asigurat de vaccinuri care urmează să fie produse în Europa, incluzând contractele deja semnate cu AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV, BioNtech-Pfizer, CureVac și Moderna, precum și discuțiile preliminare încheiate cu Novavax.

 

Detalii în comunicatul de presă.

 

 Cu stima,
Dr.ing. Radu BIG
Director executiv CDIMM Maramures (CEO)
Coordonator Centrul Europe Direct Maramures
tel: +40 262 224870
fax: +40 262 222409
mobil: +40 744 398063
Web: http://europedirect.cdimm.org/
Facebook: https://www.facebook.com/EuropeDirectMaramures/

[Europe Direct Maramures] Fwd: Un buget UE modern, echitabil si flexibil

Comisia Europeană a propus miercuri, 2 mai, un buget pe termen lung pragmatic și modern pentru perioada 2021-2027. Acesta este un răspuns onest la realitatea actuală, în care se așteaptă ca Europa să joace un rol mai important în asigurarea securității și a stabilității într-o lume instabilă, într-un moment în care Brexit va lăsa un gol considerabil în bugetul nostru. Propunerea Comisiei răspunde acestei duble provocări prin reduceri de cheltuieli și prin noi resurse în egală măsură.

Mai multe detalii în comunicatul de presă din pagina:

http://ec.europa.eu/romania/news/20180502_propunere_buget_ue_post_2020_modern_echitabil_flexibil_ro

[Europe Direct Maramures] Fwd: Raportul privind progresele României în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare

Comisia Europeană a publicat miercuri, 15 noiembrie, cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma judiciară și combaterea corupției, în contextul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV). Sunt analizate în mod concret progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în ultimul său raport privind MCV, din ianuarie 2017.

Mai multe detalii, precum și conținutul raportului, se găsesc în pagina:https://ec.europa.eu/romania/news/20171511_raport_mecanism_cooperare_si_verificare_romania_2017_ro.

Razvan Szabo Information and Communication Agent – press department
European Commission - Representation in Romania
Str. Vasile Lascar 31, 020492 Bucuresti
Tel.: 00 40 21 203 54 08
Mail: razvan.szabo@ec.europa.eu
Web: http://ec.europa.eu/romania

Un document ultrasecret al Comisiei Europene zguduie din temelii UE. Costurile sunt uriaşe

Ţările europene care refuză să împartă povara valurilor de imigraţie ar putea să fie amendate cu 250.000 de euro pentru fiecare refugiat pe care îl refuză, conform unui plan al Comisiei Europene de revizuire a regulilor de la Dublin privind azilul şi care ar urma să fie făcut public miercuri, scrie Financial Times.

Planul european vine în contextul în care sistemul de azil nu face faţă valului de peste un milion de imigranţi cu care s-a confruntat Europa doar anul trecut. Recent, afluxul de imigranţi a scăzut, din cauza întăririi controlului la graniţe în Balcanii de Vest şi a acordului cu Turcia, de a trimite solicitanţii de azil înapoi în insulele greceşti. Totuşi, Europa rămâne divizată pe acest subiect, scrie Financial Times.

Comisia Europeană urmăreşte să mute gradual mai multă responsabilitate din sarcina statelor luate cu asalt, precum Grecia, către alte state europene, printr-un sistem automat de împărţire a refugiaţilor. Acest plan este susţinut şi de o taxă prohibitivă pentru statele care vor să evite relocarea temporară a solicitanţilor de azil. Taxa s-ar ridica la 250.000 de euro pentru fiecare refugiat refuzat.

„Valoarea contribuţiei se poate schimba, dar ideea este să pară ca o sancţiune”, a spus un diplomat pentru Financial Times.

Astfel, Polonia spre exemplu ar urma să plătească în jur de 1,5 miliarde de euro, dacă refuză să adopte cota de 6.200 de refugiaţi relocaţi din Grecia şi Italia.

Deşi cotele de refugiaţi au fost adoptate la nivel european anul trecut, pentru 160.000 de persoane, doar în jur de 1% din această ţintă a fost atinsă până acum.

Miniştrii de Interne ai statelor UE au aprobat în septembrie 2015 sistemul propus de Comisia Europeană privind distribuirea a încă 120.000 de refugiaţi, în plus faţă de cei 40.000 conveniţi în cadrul unui prim mecanism de relocare.

Decizia a fost luată cu o majoritate calificată, o măsură neobişnuită pentru că de obicei deciziile în Consiliu se iau cu unanimitate. Astfel, a fost ignorată opoziţia celor 4 state din Estul Europei - România, Cehia, Slovacia şi Ungaria, care au votat împotriva mecanismului suplimentar de relocare a refugiaţilor.

Cele 4 state vor participa însă la acest mecanism, pentru că sunt obligate de tratatele UE, o dată ce au recunoscut rezultatul votului. Conform cifrelor propuse de Comisia Europeană, România urma să primească în total 6.351 de refugiaţi - 1.705 prin primul mecanism aprobat în iulie la Bruxelles şi restul prin mecanismul aprobat astăzi. Al doilea mecanism de relocare a 120.000 de refugiaţi urmează să se desfăşoare în două etape, pe doi ani. În primul an, România va primi 2.475 de refugiaţi, care se adaugă la cei 1.705 conveniţi deja prin primul mecanism. În al doilea an, conform cotelor convenite acum însă care pot fi modificate, României îi mai rămân de primit 2.171 refugiaţi.

România a votat împotriva cotelor obligatorii de refugiaţi, fiind de acord să preia doar un total de 1.785 de persoane. Până acum, în România au sosit 15 refugiaţi care au fost cazaţi la Galaţi.

Europe Direct Maramureş.Comunicat de presă

Comisia Europeana a adoptat luni, 14 decembrie, o Comunicare privind contributia fondurilor structurale si de investitii europene (fondurile ESI) la strategia de crestere a UE, Planul de investitii si prioritatile Comisiei pentru urmatorul deceniu. Raportul include si rezultatele negocierilor cu toate statele membre cu privire la acordurile de parteneriat si la programe, precum si provocarile-cheie pentru fiecare dintre cele 28 de tari.

Mai multe informatii sunt disponibile in:

- anuntul de presa integral

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-6295_ro.htm

- comunicarea Comisiei

http://ec.europa.eu/contracts_grants/pdf/esif/invest-progr-investing-job-growth-report_en.pdf

- fisa fiecarui stat membru

http://ec.europa.eu/contracts_grants/pdf/esif/invest-progr-details-each-ms_en.pdf

Mihai ROSIORU
Press Officer European Commission - Representation in Romania
Str. Vasile Lascar 31, 020492 Bucuresti
Tel.: 00 40 21 203 54 86
Mail: mihai.rosioru@ec.europa.eu Web: http://ec.europa.eu/romania

Reacţia lui Iohannis după anunţul Comisiei Europene: Nu acceptăm cote obligatorii de refugiaţi!

  Reacţia lui Iohannis, după anunţul Comisiei Europene: Nu acceptăm cote obligatorii de refugiaţi! Reacţia lui Iohannis, după anunţul Comisiei Europene: Nu acceptăm cote obligatorii de refugiaţi!

Mandatul ministrului de Interne la Consiliul JAI, care se va reuni în 14 septembrie, este să nu declare adeziunea României pentru cotele obligatorii de imigranți, a declarat, joi, președintele României, Klaus Iohannis, care și-a exprimat nemulțumirea față de anunțul Comisiei Europene referitor la introducerea unor cote obligatorii pentru statele membre.

"Am luat act cu oarece nemulțumire de acest proiect prezentat în Parlamentul European, faptul că din partea Comisiei s-a lucrat pe un proiect destul de birocratic care a fost prezentat. După părerea mea, nu va duce spre o soluționare. Oricum avem de-a face cu un proiect care prevede și detalii care poate n-ar fi fost necesare în această fază a numărului de imigranți care vor putea fi repartizați în diferite state. Luni, în 14 septembrie, se va reuni în ședința extraordinară Consiliul JAI, unde se va lua în discuție această chestiune. Din partea României va participa ministrul de Interne, cu care am avut o discuție în această dimineață, iar mandatul ministrului de Interne la conferința JAI este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii", a precizat șeful statului, la Palatul Cotroceni.

Întrebat dacă România nu primește sub nicio formă mai mulți refugiați decât 1.785 de persoane, președintele Iohannis a arătat că aici nu vorbim de cifre.

"Aici nu vorbim de cifre. E vorba de oameni, și nu de piese care trebuie numărate, vorbim de imigranții care vin in Europa. În al doilea rând, vorbim de o solidaritate pe care România și-a declarat-o nu doar prin vorbe, ci și prin oferte de a primi un număr mare pentru noi de refugiați, ceea ce nu considerăm că este o soluție și nu cred că este oportun să vorbim de cote obligatorii calculate într-un mod foarte birocratic contabilicește, aș putea spune, fără a consulta statele membre", a argumentat acesta.

România ar urma să preia 4.646 dintre cei 120.000 de noi refugiați aflați în Italia, Grecia și Ungaria, potrivit schemei de redistribuire de urgență a refugiaților între statele membre ale Uniunii Europene, care face parte dintr-un plan în șapte puncte pentru soluționarea crizei refugiaților cu care se confruntă Uniunea Europeană, relevă un comunicat al Comisiei Europene dat publicității miercuri, la Strasbourg.

În luna mai, scrie AGERPRES, României îi mai fusese alocată o cotă de 1.705 refugiați din prima tranșă de refugiați de 40.000, aflați pe teritoriul Italiei și Greciei.

Primul punct al planului, reprezentat de mecanismul de relocare de urgență a refugiaților, prevede că dintre cei 4.646 de refugiați ce ar urma să ajungă în România, 604 se află în Italia, 1.951 în Grecia și 2.091 în Ungaria.

Măsurile de redistribuire de urgență a celor 120.000 de refugiați (din care 54.000 se află în Ungaria, 50.400 în Grecia și 15.500 în Italia) ar urma să reducă presiunea de pe cele trei țări afectate și, în același timp, vor ajuta statele membre confruntate cu un număr mare de solicitări de azil să proceseze mai rapid cererile respective.

Raport Comisia Europeană: România este cea mai coruptă ţară europeană, cu oamenii cei mai săraci şi needucaţi!

Al şaselea Raport asupra coeziunii economice, sociale şi teritoriale realizat de Comisia Europeană scoate în evidenţă faptul că România este cea mai bisericoasă ţară europeană, adică are cele mai multe biserici pe cap de locuitor, în timp ce infrastructura sa este cea mai înapoiată, statul este cel mai corupt şi oamenii săi cei mai săraci şi mai needucaţi din Europa.

Potrivit europalibera.org, nu va trece multă vreme şi România se va transforma într-o rezervaţie medievală unde vor veni europenii romantici să-i vadă pe români la faţa locului, trăind în condiţii cum numai în cărţi mai afli.

Din statisticile europene aflăm că românii au jumătate din puterea de cumpărare a europeanului mediu, în timp ce produsul brut pe cap de locuitor în şase din cele opt regiuni de dezvoltare era prin 2011 mai mic de jumătate faţă de media europeană. În domeniul muncii, „excelăm” în producţia de şomeri, astfel că s-a dovedit că reducerea salariilor, blocarea organigramelor şi concedierile, invocând mereu criza şi reforma instituţională pentru a justifica curbele şi generaţiile de sacrificiu, au avut un efect devastator asupra ţării.

Din raportul CE aflăm şi că în jur de o familie din două nu are niciun membru angajat, iar 25% din totalul familiilor au doar un membru angajat, ceea ce evidenţiază că sărăcia şi criza şi-au spus cuvântul în România.

În acest context se adaugă şi problemele din educaţie. Se pare că românii suferă de semianalfabetism în masă şi mulţi nu termină o formă de învăţământ superior. Testele PISA care au ca scop să evalueze cât de trainică este legătura dintre programa şcolară şi realitate au dovedit că 30% dintre şcolarii români suferă de analfabetism funcţional, ceea ce înseamnă că practic au tocit în mare parte fără să înţeleagă cum s-ar putea aplica aceste cunoştinţe în practică.

O altă problemă menţionată în raport este că mai puţin de jumătate dintre locuinţele românilor au apă curentă şi canalizare. De multe ori apa menajeră circulă în natură, doar 10% din aceasta trecând printr-o staţie de epurare, restul vărsându-se direct în apa râurilor şi ajungând de multe ori la robinetele oamenilor după un rudimentar proces de filtrare.Sursa Gandul

                                                                               Cristian LAURENŢIU

Vasile Dancu: Tema corupţiei a fost ucisă!

Judecatorul Cristi Danilet, membru in CSM, considera ca declaratiile facute de ministrul Puiu Hasotti la Navodari "ne arunca la marginea Europei", iar premierul Victor Ponta ar trebui sa se delimiteze public de ceea ce s-a intamplat duminica in localitatea constanteana.

"Este foarte grav. Comisia Europeana inca din luna iulie, in cadrul raportului, a atras atentia ca politicienii nu pot sa critice Justitia si judecatorii in concret, si ca ar trebui ca in Romania sa existe un sistem de tragere a lor la raspundere disciplinara, a politicienilor si in special a ministrilor, chiar asa scrie in raport 'a politicienilor si in special a ministrilor& #39;.

Atunci cand un ministru ia cuvantul si critica o hotarare judecatoreasca sau un judecator, este privit ca si cand vorbeste din partea Executivului. Este de neacceptat ca o putere in stat sa critice o alta putere pe un aspect concret. De asta, orice fel de declaratie de acest gen a unui ministru inseamna o presiune asupra magistratilor, mai ales ca urmeaza si recursul la Curtea de Apel Bucuresti", a declarat judecatorul Cristi Danilet pentru Ziare.com.

Judecatorul a adaugat ca, de fapt, aceasta este si intentia politicienilor si anume "sa deturneze solutia de recurs, imaginandu-si ca magistratii vor fi sub presiune publica, mediatica si politica, pentru a da o anumita solutie pe placul publicului sau politicienilor" .

"Orice forma de amenintare sau de astfel de discurs politic, in limbaj international, este o forma de presiune asupra Justitiei, de aceea se impune o reactie imediata, fie prin declaratii, fie printr-o verificare rapida din partea Inspectiei Judiciare, ca sa avem si o pozitie institutionala.

Mi se pare foarte grav si, din pacate, lucrurile escaladeaza. Eu inteleg ca suntem in campanie electorala, dar lucrurile escaladeaza in privinta agresiunilor impotriva Justitiei. Au inceput cu acea manifestare de sustinere a lui Constantin Nicolescu, apoi a fost dosarul Trofeul Calitatii, apoi mitingul de la Sfantu Gheorghe, tot asa cu manifestari, dar acolo nu am vazut politicieni, iar acum mitingul de la Navodari", a mai declarat Cristi Danilet.

Liderii PSD fac scut in jurul lui Nicolescu - Vanghelie asteapta sa fie si el saltat de mascati

CSM a sesizat Inspectia Judiciara referitor la declaratiile maghiarilor de la Sfantu Gheorghe

"Noi, judecatorii, nu consultam poporul cand dam o solutie"

Judecatorul atrage atentia asupra faptului ca ministrul Puiu Hasotti "nu a fost deloc evaziv in declaratii".

"Nu a spus ceva general, de genul 'Vrem ca Justitia sa isi faca datoria' , el a facut afirmatii concrete, ca primarul e baiat bun si trebuie cercetat in libertate. Cum poti sa iti dai cu parerea despre asta? Pe judecator nu il intereseaza ca o persoana este buna sau mai putin buna in viata de zi cu zi, in momentul in care greseste, se supune legii, nu dorintei poporului.

Noi, judecatorii, nu consultam poporul cand dam o solutie", a subliniat Danilet.

Intrebat daca apreciaza ca ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, fosta judecatoare, ar trebui sa reactioneze public in acest caz, Cristi Danilet a declarat: "Doamna ministru ar trebui, mai degraba, sa le atraga atentia membrilor din Guvern ca asemenea declaratii sunt inadmisibile, mai ales ca, atunci cand era judecator de cariera, avea reactii foarte dure la adresa politicienilor care faceau astfel de declaratii.

Ar fi de preferat sa le atraga atentia ministrilor ca astfel de declaratii sunt de neacceptat si ne arunca la marginea Europei".

"Premierul ar trebui sa se dezica"

In schimb, Cristi Danilet considera ca premierul Ponta trebuie sa se delimiteze public de ministrul Hasotti.

"Cu siguranta. Premierul Ponta ar trebui sa se dezica de declaratiile ministrului Hasotti si sa spuna clar ca a fost vorba despre o pozitie personala, individuala, la care el nu adera sau Guvernul nu adera. Adica sa il izoleze cumva pe ministrul Culturii. Altfel ar exista senzatia ca Puiu Hasotti a vorbit in calitate de reprezentant al Guvernului, nu ca politician in nume propriu", a afirmat judecatorul Cristi Danilet.

Sute de persoane au participat duminica dupa-amiaza, la Navodari, la un miting de sustinere a primarului Nicolae Matei, arestat preventiv, joi, pentru 29 de zile, acuzat fiind de DNA ca i-a dat mita unui ofiter de politie judiciara doua loturi de teren la Navodari, in valoare totala de 59.000 de lei, pentru a scapa de o ancheta penala.

La miting au participat ministrul Culturii, Puiu Hasotti, deputatii PNL Mihai Lupu si Gheorghe Dragomir (presedintele filialei judetene PNL Constanta), consilieri locali, elevi si preotii din localitate.

"Nu a facut niciun fel de delict care sa necesite judecarea lui in stare de arest, arestarea lui pe o perioada lunga. El trebuie cercetat in stare de libertate", a declarat ministrul Culturii, Puiu Hasotti.Preluare

http://www.ziare. com/puiu- hasotti/ministru l-culturii/ danilet-csm- declaratiile- lui-hasotti- ne-arunca- la-marginea- europei-premieru l-sa-se-dezica- 1202694

                                                                   Cristian LAURENŢIU