Semnal editorial - CONSTELAȚII DIAMANTINE, Anul XVII, Nr, 5 9189), Mai 2026

 

Constelații diamantine, un număr pascal de excepție

 

Am primit cel mai recent număr al revistei de cultură universală „Constelații diamantine” prin grija redactorului-șef  Doina Drăguț, Anul XVI, nr. 4 (176), aprilie 2025, în apropierea Sfintelor sărbători de Paște. Domnia sa ne aduce o necesară precizare: „Întrucât anul acesta Paștele Ortodox este în aceeași zi cu Paștele Catolic (20 aprilie), am evocat în revistă două figuri luminoase ale celor două Biserici: PF Teoctist și Papa Ioan Paul al II-lea”. Cinste dumneaei.

Și în acest număr de colecție semnează scriitori cunoscuți atât în țară cât și în străinătate: Doina Drăguț, Nicolae Mareș, Ion Popescu-Brădiceni, Ion Deaconescu, Mihai Caba, Constantin Lupeanu, Ștefan Lucian Mureșanu, Ioan Ursu, Iulian Chivu, George Petrovai, Carmen Manea, Mădălina Virginia Antonescu, Lucia Cosmina Vlad, Gelu Dragoș, Petru Ababii, Iosefina Schirger, Marin I. Arcuș, Ionuș Țene, Mihaela CD, Constantin E. Ungureanu, Mircea Tunaru, Virgil Andronescu, Radu Sorescu, Liliana Popa, Lucian Ciuchiță, Mariana Zavati Gardner, Camelia Oprița, Al. Florin Țene, Ioan Voicu, Florentin Smarandache, Mihai Gîndu și Filip Tudora.

Din editorialul Doinei Drăguț „Mă fascina chipul lui luminos” aflăm că Prea Fericitul Teoctist: „ a promovat învățământul religios după 1989, înființând noi seminarii teologice, școli medii de cântăreți bisericești, de pregătire a asistenților sociali, băieți și fete, de restauratori de monumente istorice și a organizat obținerea de burse în străinătate pentru studenți. În învățământul general de toate gradele și profilurile a fost introdus învățământul religios. A reorganizat și promovat activitatea editorială bisericească. A publicat multe articole, predici, cuvântări și studii care sunt cunoscute atât în țară, cât și în străinătate”.

Despre Papa Ioan Paul al II-lea poetul Nicolae Mareș, care a scris și tradus din opera Lui, sub titlul „Douăzeci de ani de la înălțarea la cer a fostului Pontif  Karol Wojtyla”, pe șase pagini, scrie cu lux de amănunte crâmpeie din viața marelui dispărut: „Karol Wojtyla va rămâne tot timpul păstorul adevărat, un bun Păstor, ca și după plecarea sa la Roma, pentru a participa la Conclavul Vatican II. Am în minte imaginea sa de atunci, alături de Papa Paul al VI-lea, care îi aprecia cunoașterea din interior a comunismului de către polonezul mult încercat se soartă. Conlucrarea dintre cei doi Pontifi, în timpul războiului rece a fost exemplară. În fapt, s-a constituit în unul din elementele hotărâtoare, care a dus la ridicarea în jilțul Sfântului Petru, la 22 octombrie 1978 a lui Karol Wojtyla. Prin calitatea dobândită el a declarat solemn: „Nu vă temeți! Deschideți, deschideți-i larg ușile lui Cristos, puterii Sale mântuitoare... deschideți granițele statelor, sistemele economice și politice... Nu vă temeți! Cristos știe ce este în inima omului, numai El singur o știe!” A fost o chemare pentru mileniul care se apropia. Așa a început istoria dărâmării orânduirii comuniste din temelii”.

Maramureșeanul Gelu Dragoș, cu titlul „Luminile lui Al. Florin Țene, într-un nou roman de excepție” face o recenzie la romanul scriitorului mai sus amintit „Poezie și Agonie – Tinerețea poetului”,editura „Napoca Star” Cluj Napoca, 2025, unde afirmă: „. Acest roman, îndrăznesc să spun, este un roman autobiografic deoarece lecturând paginile eu mi-l închipuiam pe tânărul, vigurosul, înaltul și mereu sentimentalul și îndrăgostitul de frumos și poezie Al Florin Țene. Remarc înțelepciunea în alegerea titlurilor celor 11 capitole, titluri-reper, ca pietre de hotar al întregului roman, ce trasează linia principală și fluidizează povestea personajului Mircea. Romanul cu fir epic, liric, axiomatic este și o frescă a perioadei comuniste și o scurtă perioadă de după 1989, un roman-document al celor două „lumi” trăite de Mircea și de români. Și prin acest nou roman, Al. Florin Țene ne dovedește o putere creatoare de invidiat, îi îndeamnă pe confrați să scrie cu curaj și autocenzură, prin propriul exemplu. De altfel prietenul Răzvan Ducan îl consideră pe maestru Al. Florin Țene un „LORD SENIOR AL SCRISULUI DE SUBSTANȚĂ” iar senior editorul Johnny Ciatloș Deak îl consideră „UN STRĂJER AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE”!

Ionuț Țene, președintele LSR, abordează cu mult curaj instituția numită Constantin Brâncuși: „Brâncuși este considerat de criticii de artă și marele public ca cel mai mare sculptor modern din epoca noastră. Specialiștii l-au perceput ca un modernist sau un avangardist al artei deși Brâncuși nu a fost decât un genial sculptor al artei populare românești. El a redat și revelat lumii arta populară ancestrală românească izvorâtă din arhetipul nostru milenar esențializat de timp spre veșnicie. Elementele decorative și simbolice ale artei brâncușiene sunt profund etnografice, folclorice și cu valențe populare românești. (...) Opera lui Brâncuși este profund românească și arhetipală. Este geniul poporului român provenit din străfundurile îndepărtate ale istoriei, când strămoșii noștri trasau linii curbate elegante pe vase de lut și plăsmuiau ”Gânditori” pentru bunul mers al lumii între pământ și cer. Brâncuși este un sculptor al tradiției și arhetipului acestui spațiu mioritic ancestral. În această cheie paradigmatică de ”orizont și stil” trebuie să reconsiderăm opera sa funciară și fundamentală pentru arta mondială. Brâncuși nu a fost de fapt un avangardist, ci un conservator în artă, un plăsmuitor al formelor milenare românești. Da. Brâncuși a sculptat nu zborul, ci ideea de zbor, adică esența. A fost creatorul „Cuvântului” sculpturii românești și universale. A pus început bun la toate, pornind de la ideea ce s-a transformat în Cuvânt și a schimbat astfel fața sculpturii. Brâncuși este prototipul sculptorului român fără vârstă, de la începuturile vieții pe aceste meleaguri”.

Fiindcă se apropie marea sărbătoare a Învierii Domnului, vă propun și o poezie creștină, autor Mihaela CD: „Așteptăm o minune/Din ceruri ca să vină/Și un veac de tăciune/TU preschimbă-n lumină//Vrem doar o șansă,un semn/Dinspre bolta albastră/Trimite-ne un îndemn/Și-o idee măiastră//Și-n dulcea rugăciune/Prin cuvântul care-i spus/Așteptăm o minune/Dinspre raiul sfânt, de sus//Și pe-a nopților strune/Șoapte vin să ne-alinte/Printre razele brune/În șirag de cuvinte” („Așteptăm o minune”).

Am să închei acest semnal editorial cu invitația de a lectura și acest număr al revistei craiovene „Constelații diamantine”, unde un colectiv serios și dedicat muncesc pentru al șaisprezecelea an consecutiv pentru apariția ei și bucuria cititorilor săi. Hristos a Înviat!

                                                               Gelu DRAGOȘ, UZPR

 

A apărut Constelații diamantine, Anul XIV, Nr. 3(151), martie 2023

 

Din bogatul și interesantul sumar al prestigioasei reviste de cultură universală editată de LSR și UZPR din România spicuim:

Doina Drăguț, Marcel Chirnoagă - îmbinare între mitic și real...................pp.3,4;

Nicolae Mareș, Maxime și aforisme ..............p.4;

 Mihai Caba, Românismul poetului unionist Cezar Bolliac .............................pp.5-7;

 Ștefan Lucian Mureșanu, Specific național și sens al tradiției în basmul popular cules de Mihai Eminescu .........................................pp.8-12;

 Doina Drăguț, Jocul minții ...........................p.12;

 Nicolae Mareș, Brâncuși atotcuprinzător.....................................................pp.13,14;

 Tudor Nedelcea, Eminescu, corect politic. “Influența austriacă asupra românilor din Principate” ...............................................pp.15-17;

 Al Florin Țene, Poeme ...................................p.17;

 Marin I. Arcuș, Ștefan Petică și muzica .......p.18;

 Florentin Smarandache, Poeme ...................p.18;

 Carmen Manea, Frédéric Chopin - neîntrecutul poet al pianului ...............................pp.19-21;

 Silviu Doinaș Popescu, De vorbă cu scriitorul și doctorul în filologie Ion Popescu-Brădiceni .....................................................................pp.22-25;

 Constantin Miu, Versuri umoristice .............p.25;

 Lucia Cosmina Vlad, Leon Battista Alberti și arhitectura Renaúterii ..........................p.26;

 Vavila Popovici, Filozofia, Religia, Știința, Politica - Alfred Fouillée (XLV) .........pp.27-29;

 Ovidiu Țuțuianu, Fabule ...............................p.29;

 Ion Popescu-Brădiceni, Poezia ca o permanență în continuitate ...................pp.30,31;

 Theodor Damian,Poeme ................................p.31;

 Iulian Chivu,Maelstrom - o ediție bilingvă ..................................................pp.32,33;

 Ionuț Țene, Paradisul regăsit prin Poezie ...........p.34;

 Mircea Tutunaru, Un vis de înger rătăcit printre stele ........................................p.35;

 Ion Popescu-Brădiceni, Romanul “Cel mai iubit dintre pământeni” - o capodoperă a prozei contemporane................................pp.36-39;

 Ionel Popa, Filosoful vs Teologul ............p.40-42;

 Gelu Dragoș, “Om în mers”..........................p.43;

 Ioan Voicu, “Desculț” - o “carte profund europeană”.....................pp.44,45;

 Nicolae Nistor, Poeme ....................................p.45;

 Galina Martea, Al. Florin Țene - scriitorul cu viziuni spirituale nobile .....................pp.46,47;

 Mircea Daroși,Poeme ....................................p.47;

 Marin Mihalache, Psalmul cunoașterii .......p.48;

 Dumitru Ichim, Prezența Omului Valeriu Anania .............................p.49;

 George Petrovai, Legătura strânsă dintre limbă, gândire și dinamica socială ........p.50,51;

 Ionuț Pande, Poeme ...................................p.51;

 Andrei Breabăn,Mărțișorul Românilor..pp.52,53;

 Marian Ilie,Poeme ..........................................p.54;

 Ionuț Caragea, Poeme......................................p.55;

 Vavila Popovici, Un pic de filosofie ..............p.56;

 Nicolae Grigorie Lăcrița, Primul parlament din lume care a avut ca principal subiect de discuție impozitele ...p.57;

Ioan Gâf-Deac, Poeme...............................p.58;

George Petrovai, Versuri...........................p.59;

Filip Tudora, Picătură de picătură.............p.60.

 Felicitări sincere pentru munca de Sisif dusă, de ani buni, de un colectiv închegat din Craiova, având ca redactor-șef pe Doina Drăguț!

                                                                                                           GDL

 

A apărut CONSTELAȚII DIAMANTINE, Anul XIII, Nr. 10 (146) octombrie 2022

 

VEȘTI BUNE ÎN PLAN LITERAR...

La ce mă gândesc? Bună întrebare în contextul crizei de corona virus! La ce mă pot gândi, oare? Chiar așa! Întâi la primele măsuri de protecție personală, fiind în serviciu și intrînd în contact direct cu persoane, nu știi care de unde vine, care pe unde a umblat  ... Și nu strică niște măsuri de protecție.  Protejandu-mă pe mine, îmi protejeze inclusiv familia - celula de bază.  Pot avea o părere personală în schimb! De ce nu? Cu atâta criză ... ne-am adus aminte de RUGĂCIUNE și de DUMNEZEU. Fain ... cum nu ne-am adus aminte de acestea înainte de  a fi declanșată criza.  ... intreb și eu pentru un prieten. Știu răspunsul... general valabil. Tot în context de criză ne-am adus aminte că SUNTEM ROMÂNI și că ROMÂNIA este și  țara noastră! Sloganului ,,ȘI EU (NOI) SUNT (SUNTEM) ROMÂN (I)"! Noroc, noroc pe noi că  venit ,,CORON-VIRUSIADA", culmea că ne-am adus aminte de toate astea. Aș vrea să văd după ce se termină totul și lucrurile intră în normalitate, câți români mai avem în România - țara asta frumoasă și minunată. Dar nu despre asta voiam neapărat să scriu, pentru că fiecare are dreptul la o părere personală, asta era INTRODUCEREA.  Esența mesajului este total alta! În acest controversat context, lucrurile, cu sau fără virusați, tot spre înainte merg. Cel puțin în plan literar așa este și pot confirma rostul vorbelor. Mie chiar imi lipsesc întâlnirile literare, dar e înspre binele nostru al tuturor, repet, că sunt luate asemenea măsuri! Bravo, doar celor care le respectă și sunt conștienți de însemnătatea faptelor, că mai sunt unii crizați/șocați/virusați... și asta e drept.  

IN PLAN LITERAR VĂ ADUC VEȘTI BUNE - 3 maramureșeni (membri L.S.R), sunt cuprinși în revista CONSTELAȚII DIAMANTINE, nr. 3(115), an XI, martie 2020, o revistă de cultură universală editată sub egida Ligii Scriitorilor  Români, fondată în 2010, la Craiova, având membri de onoare: prof. univ. dr. Remus RUS, prof. dr. Florin AGAFIȚEI, diplomat  Petre GIGEA (ambasador, scriitor), prof. univ. dr. George POPA, având ca redactor-șef  Doina DRĂGUȚ și secretar general de redacție Janet NICĂ. Pe lângă cei trei maramureșeni, care semnează în acest număr, trebui spus că valoarea literară este elitistă, articolele având  obiectivitate și profunzime în conceperea lor. Pur aleatoriu amintesc articolul semnat de  către Cezarina ADAMESCU - recenzia cărții CUFUNDATĂ-N VAIETUL LUMII, apărută la Editura Helis, Alexandria, 2009, scrisă de Flora MĂRGĂRIT STĂNESCU. Tudor NEDELCEA, semnează articolul CENZURA ȘI CENZURAREA PRESEI ORTODOXE ÎN COMUNISM, iar Al. FL. ȚENE - președintele L.S.R - semnează articolul ANALIZA CONSTRUCȚIEI PODULUI LUI TRAIAN. Din Australia, Ben TODICĂ, ne zice că APRIND BECUL ȘI INTRU, iar Valentin DAVID și Constantin CALOTĂ, extrem de plăcut, ne surprind cu epigrame, tot așa cum plăcut ne surprinde Constantin MIU în articolul RUGĂCIUNEA ISIHASTĂ ÎN LIRICA RELIGIOASĂ  A LUI VASILE VOICULESCU. Secretarul general de redacție Janet NICĂ, nu face rabat de la calitate și obiectivitate, fapt demonstrat în articolul - ESEU PENTRU INIMĂ ȘI LITERATURĂ. Ionel POPA,  propune în cuprinsul acestui număr al revistei,  o incursiune în VOCATIA TRAGICULUI  LA LIVIU  REBREANU. Fiecare articol și prezență literară  din Constelații Diamante sunt valoroase și prețioase. Imi cer scuze în fața celorlalți semnatari de articole pentru că nu i-am numit, iar pe cei care i-am amintit în prezentul Semnal editorial, totul a fost pur întâmplător, aleatoriu, fără în alt criteriu la bază.  Eu am un principiu de la care nu abdic  - acela de a numi, a citi (eventual în contextul unei lansări de carte) acolo unde mi se deschide ... mă ghidez  după acest principiu. Revenind la Maramureș și maramureșenii cuprinși în această minunată revistă, de această dată ,,cu intenție", amintesc pe prof. GEORGE PETROVAI (pag. 29-30) cu articolul FILOSOFIA INDIANĂ ȘI SUBLIMA EI SUBTILITATE  (VI), iar la categoria poeme-poeți îl găsim, întru  bucurie, pe prof. GELU  DRAGOȘ - pag. 41 (din Lucăcești MM), și cu toată modestia de care pot face ,,abuz", în acest moment, confirm că pagina 42, îmi aparține în exclusivitate, (P.S. multumesc pentru că mi-ați înțeles modestia!), alături de poemele semnate de Irina Lucia MIHALCA, Flora MĂRGĂRIT STĂNESCU sau Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU, dar și a altor confrați. FELICITĂRI TUTUROR celor care au contribuit în acest număr cu articole, și personal, simt nevoia unui mare și din suflet MULȚUMESC, gandindu- mă că a trecut ceva timp de când nu am mai fost publicat în această revistă! Să fie semn bun ... în acest context ,,corona-virusial"? Glumesc, dar MULȚUMIRILE nu sunt o glumă, sunt chiar sincere.  Bun venit în lumea cititorilor, CONSTELAȚII DIAMANTINE, bun venit ...!

                                                                                   VASILE BELE

Scriitori maramureșeni în revista Constelații Diamantine sau toamna se numără roadele literaturii maramureșene

            Săptămâna trecută a apărut în variantă electronică numărul 8 al revistei Constelații Diamantine din Craiova. Așa cum ne-am obișnuit revista găzduiește în paginile sale o literatură contemporană de înaltă calitate din toate zonele țării. Din această revistă nu lipsesc nici scriitorii maramureșeni cu care ne-am obișnuit aproape în fiecare număr al acestei reviste.

            În numărul acesta eseistul și poetul George Petrovai publică un interesant articol intitulat, Religia sau nevoia stringentă a omului de Transcendent (paginile 15-17); Olimpia Mureșan publică o cronică despre volumul Jurnal de Milian Oros, Oros sau Radiografia clipei (pagina 40).

 În paginile dedicate poeziei sunt prezenți poeții Gelu Dragoş (pagina 19) cu poemele Ținutul închis, E târziu și Strigătură-descântec și Marian Hotca (pagina 45). Poetul și învățătorul Marian Hotca publică un număr de șase poeme: cercuri, strada hornului, fum, spectru #1, spectru #2, spectru #3. Marian Hotca a mai publicat în luna aceasta și în alte patru reviste prestigioase din țară. Este vorba despre revistele: Tribuna, Convorbiri literare, Agora Literară și Discobolul. 

            Tuturor scriitorilor din Nord le dorim o activitate literară cât mai intensă și o toamnă încărcată de roade literare.

                                                                                                  Hotca Marian