A apărut volumul ”Viața ca o scânteie – jurnalism cultural – Interviu”, Editura Armonii Culturale, de Gheorghe A. Stroia

Într-un context literar în care discursul dialogal tinde tot mai mult să fie marginalizat de dinamica rapidă a comunicării digitale, volumul Viața ca o scânteie – jurnalism cultural – Interviu, coordonat de Gheorghe A. Stroia, se impune ca o restituire necesară a demnității cuvântului rostit, a reflecției profunde și a întâlnirii autentice dintre scriitor și cititor. Cartea, apărută sub egida Editurii Armonii Culturale, adună 44 de interviuri cu scriitori români contemporani, configurând o panoramă amplă și complexă a literaturii actuale și a modului în care aceasta se conturează în proximitatea societății de azi. Cartea ce conține portrete concepute după fotografiile intervievaților este editată în condiții tipografice de excepție .

Introducerea volumului prin aforismele lui William Shakespeare și ale Maicii Tereza este nu doar un gest de eleganță intelectuală, ci un statement de intenție. Shakespeare, efigie a spiritului dramatic universal, și Maica Tereza, simbol al compasiunii și al dăruirii, ancorează cartea într-o dublă direcție: pe de o parte, reflecția asupra condiției umane și a creatorului; pe de altă parte, latura morală, curată, a actului de comunicare. Astfel, motto-urile trasează un traseu interpretativ ce se va regăsi subtil în fiecare dialog al cărții: literatura ca mărturisire, ca responsabilitate, ca lumină.

Cele 44 de interviuri alcătuiesc un ansamblu coerent, o veritabilă frescă a vieții literare contemporane. Fiecare interviu funcționează ca un mic eseu confesiv, în care sunt surprinse teme recurente: geneza operei și sursele de inspirație; raportarea scriitorului la tradiție și modernitate; tensiunile dintre creație și viața cotidiană; condiția scriitorului în societatea actuală; rolul cultural al literaturii într-o lume în schimbare.

Stroia reușește să păstreze un ton echilibrat, sobru, dar cald, acordând spațiu suficient fiecărui autor pentru a se exprima. Interviurile nu cad în capcana rigidității sau a formalismului, ci se construiesc fluid, firesc, cu o naturalețe ce dezvăluie nu doar idei, ci și fragmente de umanitate.

Panorama oferită de volum impresionează prin diversitate: poeți, prozatori, critici literari, eseiști, jurnaliști culturali. Această varietate transformă cartea într-un document esențial pentru cercetătorul literaturii române actuale.

Nu avem de-a-face cu o colecție aleatorie, ci cu o selecție atent orchestrată. Fiecare scriitor își aduce propria „scânteie”, iar ansamblul creează o hartă afectivă și intelectuală a literaturii române contemporane, cu valorile, dilemele și obsesiile ei. Uniți prin vocație, dar divergenți prin stil și preocupări, autorii intervievați compun un registru polifonic autentic și necesar.

Rolul coordonatorului este esențial și merită subliniat. Gheorghe A. Stroia nu se limitează la o muncă editorială; el este un mediator cultural, un artizan al dialogului.
Prin întrebări bine calibrate și prin tonul respectuos, dar ferm, Stroia favorizează confesiunea, dezvăluirea, introspecția. Interviurile nu sunt simple instrumente de informare, ci adevărate documente de identitate culturală.

Astfel, coordonatorul devine nu doar un colecționar de opinii literare, ci un constructor de punți între scriitori și public.

Cartea se impune ca o lucrare cu semnificație dublă: Resursă pentru cercetători – oferind informații, perspective și confesiuni ce pot servi criticii literare și istoriei literare în analiza generațiilor actuale. Material pentru publicul larg – o incursiune accesibilă, captivantă, în mecanismele intime ale creației.

Prin echilibrul dintre confesiune și analiză, Viața ca o scânteie devine o lucrare necesară oricui dorește să înțeleagă dinamismul culturii române contemporane.

Poate cea mai importantă calitate a cărții este autenticitatea. Nu artificiile de limbaj, nu solemnitatea, ci firescul mărturiei dau forță volumului. Cartea respiră prin oamenii care o compun: prin emoțiile lor, prin frământările lor, prin triumfurile și vulnerabilitățile lor.

De aici și titlul inspirat – Viața ca o scânteie. Fiecare interviu este o scânteie de adevăr, de sinceritate, de viață. Toate împreună alcătuiesc o lumină.

 Viața ca o scânteie – jurnalism cultural – Interviu este o carte fundamentală pentru literatura română contemporană. Ea valorifică nu doar dialogul, ci și memoria culturală, transformând fiecare confesiune într-o piesă din marele puzzle al creației.

Prin diversitatea vocilor, prin inteligența structurii și prin noblețea tonului, volumul își găsește locul firesc în bibliografia jurnalismului cultural românesc și în studiile literare actuale.

         Al.Florin Țene

 

A apărut revista ”Dobrogea culturală ”, nr. 34, editată de Liga Scriitorilor, filiala Dobrogea

Această revistă venită de la Constanța este o publicație semestrială de cultură, educație și opinie fondată în anul 2010, având ca director pe scriitoarea Vasilica Mitrea și redactor șef Costel Avrămescu și redactori Sandu-Gabriel Constantin și Gabriela Dobre.

Această publicație face parte din evantaiul de 20 de reviste  ale Ligii Scriitorilor, prin care scriitorii din țară și străinătate își publică creațiile literare.

Numărul acesta se deschide cu articolul semnat de Vasilica Mitrea, intitulat ”Cum să adăugăm ani vieții la vârsta pensionării ”, in care autoarea concluzionează:”considerați munca drept cel mai fidel aliat pentru prelungirea vieții ”. O cronică interesantă semnată de  Arșaluis Sarchisian Gurău  la cartea poetului Costel Avrămescu se întinde pe cinci pagini de revistă, într-o analiză profundă.

Costel Avrămescu analizează opera lui Alhama Garcia, constând în tanka ca operă de artă între constrângere și modernitate.

Semnalăm eseurile semnate de Lucia Cosmina Vlad, Virginia Popescu, Constantin Cheramidoglu, Mioara Oprișan, Daniela Vîlveanu, Gabriela Dobre, Armanda Filipine,, Adrian Ioniță, Dan Nicolau și Ștefan Popa,

Grupajul de poezii scrise, unele în vers liber, alb și clasic, publicate la rubrica „Constelația lirei” sunt semnate de Lăcrimioara Elefteriu, Al.Florin Țene, Petre Manea, Gelu Dragoș,  Maria Bem, Costel Avrămescu, Cornelia Diță, Nicoleta Vișan, Laura Potîtlău și Aura Cârlig.

Revista se încheie cu ”In memoriam ”, articol dedicat poetului Nicolae Dabija, semnat de Tatiana Dabija.

Pagina ” Cărți primite la redacție” ne convinge că recolta editorială din țară este foarte bogată în diversitatea ei.

Grafica și imaginile color din interiorul revistei dau o notă de noblețe și calitate editorială revistei.

Și acest număr al revistei ”Dobrogea culturală ” se înscrie în peisajul revuistica din țară, pagină de istorie a culturii naționale.

 

Al.Florin Țene

A apărut un nou număr al revistei de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii maramureșene”

 

Semnalăm o nouă apariție sub egida UZPR și Ars Vivat, nr. 16-17, An V, 2023, a revistei de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii Maramureșene” (129 pagini).

Amintim din generosul cuprins:

Editorialul este semnat de Olimpia MUREȘAN: Gânduri la apariția revistei „MĂRTURII MARAMUREȘENE”, an V, nr. 14-15, 2023.

Amintim în continuare autori și titluri precum: Radu BOTIŞ: Regăsirea prin iubire, Ioan BOTA: 100 de ani de la înființarea Instituției Eroului Necunoscut în România, Gavril BABICIU: Vasile Lucaciu, deputat în Parlamentul României Întregite, Gelu DRAGOŞ: Caii lui Vasile Morar sunt asemenea poeziei lui, în mișcare, Ernest W. E. HERMAN: Christian Mocanu, APOCRIFE ÎN(-)CHIPU(‘-’)I(TE), Mihai TUDOR: Grăuntele de nisip, Marina BĂDULESCU: Ferestre spre Lumină, Aurelia OANCĂ: Șoaptele Mariei, Laura C. MUNTEANU: Şi tata-mi spunea.

În rubrica POESIS semnează versuri: Radu BOTIȘ, Cleopatra LORINȚIU, Elisabeta BOȚAN, Ioan GRIGORAȘ, Nicoleta SURDEI, Carmena Felicia BĂINȚAN, Aurelia OANCĂ, Mioara BACIU, Gabriella COSTESCU, Gelu DRAGOȘ, Violeta Andrei STOICESCU, Lili STANCU, Doina GURIȚĂ, Violeta Sabina LAZAR.

Studii, eseuri, recenzii, proză: Ioan MARCHIȘ: Filmul Pintea realizat în Maramureș; Juan José GARCÍA, Mirela PENU: Portret de român: Prof. Smaranda Cazan-Livescu, Carmena BĂINȚAN: Radu Botiș. Profil literar, Lilioara MACOVEI: Chemații lui Dumnezeu, Maria BERCIU: Martsara, Flaviu Claudiu MHALI: O tentativă zadarnică de combatere a inutilității existențiale, Cristina ȘTEFAN: Eminescu vs Cioran, Raul Alexandru MITRUȚI: Limbile mele, puterea mea, lumea mea, Zenovia ZAMFIR: Limba română, comoara din adâncuri, Al. Florin ȚENE: Montreal, centru de promovare a culturii române, Liviu PÂRJOL: Membri ANCMRR – Filiala „Pintea Viteazu” Maramureș, prezenți la dare de seamă și lansare revistă la Cercul Militar Baia Mare, Teodor ARDELEAN: Diarium Academicum Septentrionis (XXV), Vlad Ioan BONDRE: Un dar nesfârșit pentru sufletul maramureșenilor, Vasile BELE: IN MEMORIAM – Vasile MORAR, Cătălin OPRIȘAN: Așa arată mormântul unui erou roman, Marin POP: Oameni ai locului – PETRE DULFU sărbătorit de foștii elevi și de către sălăjeni (1927 și 1931).

Apariții sub egida „Mărturii Maramureșene”:

Bodone Raluca-Maria, Evaluarea anxietății și a stimei de sine a adolescenților instituționalizați (2021); Bodone Raluca-Maria, Percepția socială a consumului de droguri în rândul adolescenților (2021); Botiș Sorina Mihaela, Mântuirea universală și personală (2021); Florian Victoria Cecilia, Influența statutului socioeconomic al familiei asupra abuzului și dezvoltării inteligenței emoționale la copii (2022); Crișan Rodica Melania, Copiii și efectele violenței de la televizor (2022); Crișan Rodica Melania, Preșcolarul și școlarul cu autism: eficiența intervenției terapeutice (2022); Botiș Radu, Muhaxhiri Gentiana, În brațele luminii (2022); Botiș Radu Sfaturi pentru mântuire, grija pentru suflet (2022).

 

 Radu BOTIȘ

A apărut Antologia ”Anotimpul Poeziei” a Cenaclului Scriitorilor Maramureș, coordonată de Florica Bud

Cu bucurie semnalăm apariția Antologiei ”Anotimpul Poeziei”, Editura ”Marafet”, o ediție bilingvă româno-albaneză, coordonatori  Florica BUD și Baki Ymeri. 

Semnează membrii cenaclului, în ordine alfabetică, aceștia fiind: Maria ABRUDAN, Alexa Gavril BÂLE, Vasile BELE, Maria BERCIU, Maria BILȚIU, Valeria BILȚ, Brandy BARASCH, Florica BUD, Nelu DANCI, Rodica DRAGOMIR, Gelu DRAGOȘ, Gelu DRAGOȘ Junior, Ioan DRAGOȘ, Terezia FILIP, Flavia OLTEA FOLTOS, Ștefan HERȚEG, Mihaela IENUȚAȘ PODUȚ, Smaranda IUGA, Ștefan JURCĂ, Betty KIRCHMAJER-DONCA, Vasile E. LUPȘE, Ileana NEMEȘ-POP, George NICOARĂ, Iacob ONIGA, Ion ȘIMAN, Vasile TIVADAR, Claudia TOMESCU, Vasile ȚÂNCAȘ și Lotica VAIDA.

Felicitări sincere pentru ”dovada” că cenaclul mai sus amintit are o activitate laborioasă, în aceste vremuri tulburi pentru cultura românească!

                                                                                                                            GDL

A apărut AGORA LITERARă nr.46- tribună pentru scriitori și ziariști

 

S-au împlinit 11 ani de când apare revista “Agora Literară “, organ de presă a Ligii Scriitorilor care în numărul 46, iunie, 2023, cuprinde în cele 33 de pagini un bogat conținut.Această revistă condusă de doi scriitori și jurnaliști, membri UZPR, (Al.Florin Țene, director și Iulian Patca redactor șef), cu o grafică realizată de pictorul și graficianul Lazăr Morcan, este o publicație de primă mărime în spațiul revuistic din țara noastră.

Numărul acesta este structurat în capitolele: Poezie, Proză, Eseu, Interviu și Critică, în care descoperim semnăturile unor scriitori din țară și diaspora.Poeziile semnate de Daniela Vasilovschi, Titina Nica Țene, Persida Rugu, Liviu-Florian Jianu, Liviu Zanfirescu, Eugen Burghelea sunt profund lirice și reflexive. Printre poeții care publică în revistă sunt membrii  UZPR, printre care: Eugen Burghelea,  Horia Gana,Teofil Hanăș, Iulian Patca, Al.Florin Țene și mulți alții etc.

La rubrica eseuri, proză și interviuri evidențiem, încă din pagina 3, analiza lui Al.Florin Țene despre limba română, intitulată”Limba noastră-i limbă sfântă…! “ în care concluzionează:”Trebuie să evităm în vorbire neologismele din alte limbi cărora nu le înțelegem sensul.Această problemă rămâne deschisă. Dar nouă  ne revine sarcina să luăm poziție în fața unor flagrante abuzuri în domeniul lexicului românesc. “

Cronica semnată de Mihaela CD despre antologia “ Armonii de absență“publicată de Iulian Patca scoate în evidență vibrația eului la poetul și jurnalistul Iulian Patca,  ale cărui poeme “valsează între real și ireal”.Iar Liliana Moldovan  scrie un amplu articol despre președintele Ligii Scriitorilor care “ va lăsa posterității o lume a cărților sale  cu speranța în capacitatea oamenilor de a se reîntoarce la esența culturală și spiritual a sufletului românesc.“

Cei 57 de autori cuprinși în paginile acestei interesante reviste, din care 21 sunt membri UZPR, semnează tot atâtea creații literare în care descoperim o adevărată Istorie a Literaturii Române ce se scrie în prezent pe toate meridianele lumii.

Al.Florin Țene

Scriitorul Ștefan Jurcă a apărut în Vatra Veche, nr. 4/2023 cu o pagină de poezii

Nascut la 01 iulie 1949, in Salajeni, comuna Sebis, judetul Arad.

Parintii: Stefan si Mariuta. Este casatorit, are 2 copii.

 Studii: Liceul la Sebis, este 3 ani student la Politehnica din Brasov, pe care o paraseste in 1970. Urmeaza cursurile de zi ale facultatii de Stiinte economice din Timisoara (1973-1977), dupa care este repartizat economist in Baia Mare.

 Publica poezii si proza, articole si interviuri in presa locala, in revistele Familia, Luceafarul, Tribuna, Archeus, Nord Literar, Calendarul Maramuresului, Informatia zilei, Graiul Maramuresului, Viata Romaneasca, Citadela, Verso, Moara lui Gelu.

 Debuteaza in volum in anul 1997 cu Peretele cel mai iubit, ed. Gutinul. Urmeaza: Poeme uitate, boeme regasite, ed. Cybela, 2000, Papusa de rumegus, ed. Risoprint, 2004, Pagina de garda, ed. Dacia XXI, 2011, Caiet bibliografic aniversar. Stefan Jurca. Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu".

 Este comentat in volumele: Geo Vasile-Proza romaneasca intre milenii, Casa editoriala Odeon, 2001; V. R. Ghenceanu - Dreptul la singuratate, ed. Proema, 2001; Ion M. Mihai - Scriitori din Maramures, ed. Limes, 2003; Ion M. Mihai-Lecturi sublimate, ed. Dacia, 2005; Augustin Cozmuta-Punct critic, ed. Risoprint, 2004;L. Temian, O. Marinescu, A. M. Brezovszki-Autori maramureseni, dictionar bibliografic, ed. Umbria 2000. "Oameni de seama ai Maramuresului. 1700 - 2010. "Autor Vasile Iuga de Saliste, editura DragosVoda, Cluj Napoca, 2010. Anca Goja - Convorbiri cu elite, ed Proema, 2011, Spre inima lui Sisif și alte povestiri, ed. Ethnologica, 2019, proză scurtă.

 Volumele publicate au fost premiate la Cartile anului in anii : 1998, 2001, 2005. In anul 2006 primeste premiul special acordat de Fundatia culturala Archeus (Baia Mare - Ocolis, 8-18 iulie 2006);  Premiul pentru proză al revistei Nord Literar, 2012; Premiul Al. Ivasiuc  al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, reprezentanța Baia Mare, 2014; Premiul special al fundației culturale Archeus, 2006 și premiul  revistei Archeus, 2019 pentru cartea Spre inima lui Sisif și alte povestiri, Ed. Ethnologica, 2019; Diploma de excelență a Primarului municipiului   Baia Mare de Ziua scriitorului, 2020.

 Referințe critice: Stefan Jurca poseda secretul povestirii ce dezleaga, fie si pentru o clipa, viata de povara tacerii, fapte anodine declansind prin rememorare taria sau căința unei vieți. Se moare imprevizibil, absurd, personajele vin de undeva și se disimuleaza în anonimatul provinciei, în taina și suferința provizoratului. Geo Vasile (Proza românească între milenii, 2001).

În privința artei de inspirație și de investigație, Ștefan Jurcă nu este nici rural, nici citadin, În exclusivitate, preferința sa mergând, se pare, spre zonele de contact ale unui mediu social surprins în dinamica lui istorică, cu dislocări dramatice, surprinse mai ales la nivelul ființei individuale. Augustin Cozmuta (Punct critic, 2004).

Povestirile, mai scurte, mai lungi, se parcurg cu plăcere,  mai ales de cei care pot citi printre rânduri, acolo  unde identitatea cutărui  personaj absoarbe datele biografiei auctoriale și cele ale evenimentelor pentru  a  le converti în  „ego-proză” (...) un teritoriu literar cu valoare estetică substanțială, spațiu  în care calitățile de prozator ale lui Ștefan Jurcă se dovedesc cu prisosință. Ioan Moldovan Un prozator din Nord, în revista Familia, nr.9, septembrie, 2019.

                                                                                                             GDL

A apărut Constelații diamantine, Anul XIV, Nr. 3(151), martie 2023

 

Din bogatul și interesantul sumar al prestigioasei reviste de cultură universală editată de LSR și UZPR din România spicuim:

Doina Drăguț, Marcel Chirnoagă - îmbinare între mitic și real...................pp.3,4;

Nicolae Mareș, Maxime și aforisme ..............p.4;

 Mihai Caba, Românismul poetului unionist Cezar Bolliac .............................pp.5-7;

 Ștefan Lucian Mureșanu, Specific național și sens al tradiției în basmul popular cules de Mihai Eminescu .........................................pp.8-12;

 Doina Drăguț, Jocul minții ...........................p.12;

 Nicolae Mareș, Brâncuși atotcuprinzător.....................................................pp.13,14;

 Tudor Nedelcea, Eminescu, corect politic. “Influența austriacă asupra românilor din Principate” ...............................................pp.15-17;

 Al Florin Țene, Poeme ...................................p.17;

 Marin I. Arcuș, Ștefan Petică și muzica .......p.18;

 Florentin Smarandache, Poeme ...................p.18;

 Carmen Manea, Frédéric Chopin - neîntrecutul poet al pianului ...............................pp.19-21;

 Silviu Doinaș Popescu, De vorbă cu scriitorul și doctorul în filologie Ion Popescu-Brădiceni .....................................................................pp.22-25;

 Constantin Miu, Versuri umoristice .............p.25;

 Lucia Cosmina Vlad, Leon Battista Alberti și arhitectura Renaúterii ..........................p.26;

 Vavila Popovici, Filozofia, Religia, Știința, Politica - Alfred Fouillée (XLV) .........pp.27-29;

 Ovidiu Țuțuianu, Fabule ...............................p.29;

 Ion Popescu-Brădiceni, Poezia ca o permanență în continuitate ...................pp.30,31;

 Theodor Damian,Poeme ................................p.31;

 Iulian Chivu,Maelstrom - o ediție bilingvă ..................................................pp.32,33;

 Ionuț Țene, Paradisul regăsit prin Poezie ...........p.34;

 Mircea Tutunaru, Un vis de înger rătăcit printre stele ........................................p.35;

 Ion Popescu-Brădiceni, Romanul “Cel mai iubit dintre pământeni” - o capodoperă a prozei contemporane................................pp.36-39;

 Ionel Popa, Filosoful vs Teologul ............p.40-42;

 Gelu Dragoș, “Om în mers”..........................p.43;

 Ioan Voicu, “Desculț” - o “carte profund europeană”.....................pp.44,45;

 Nicolae Nistor, Poeme ....................................p.45;

 Galina Martea, Al. Florin Țene - scriitorul cu viziuni spirituale nobile .....................pp.46,47;

 Mircea Daroși,Poeme ....................................p.47;

 Marin Mihalache, Psalmul cunoașterii .......p.48;

 Dumitru Ichim, Prezența Omului Valeriu Anania .............................p.49;

 George Petrovai, Legătura strânsă dintre limbă, gândire și dinamica socială ........p.50,51;

 Ionuț Pande, Poeme ...................................p.51;

 Andrei Breabăn,Mărțișorul Românilor..pp.52,53;

 Marian Ilie,Poeme ..........................................p.54;

 Ionuț Caragea, Poeme......................................p.55;

 Vavila Popovici, Un pic de filosofie ..............p.56;

 Nicolae Grigorie Lăcrița, Primul parlament din lume care a avut ca principal subiect de discuție impozitele ...p.57;

Ioan Gâf-Deac, Poeme...............................p.58;

George Petrovai, Versuri...........................p.59;

Filip Tudora, Picătură de picătură.............p.60.

 Felicitări sincere pentru munca de Sisif dusă, de ani buni, de un colectiv închegat din Craiova, având ca redactor-șef pe Doina Drăguț!

                                                                                                           GDL

 

A apărut numărul 99-100 a revistei BOGDANIA

 

De câte ori primesc de la scriitorul Ionel N. Marin revista „ Bogdania„  plătită de acest scriitor din pensia personală, mă gândesc la colectivele de redacție a unor reviste subvenționate de la bugetul statului care, nu de puține ori, sunt în conținut și estetic, inclusiv tipografic, sub un nivel mediocru. În acest context îi invit pe aceștia să citească și să ia exemplu de la inimosul scriitor care de ani de zile editează această publicație literară.. Tot cu această ocazie amintesc că în perioada de tristă amintire revistele subvenționate din bugetul statului, unde redactorii erau plătiți din bani publici, servind un regim criminal, și tot ce scriau nu era valabil nici pentru acea perioadă, ne mai vorbind să fie utile în prezent.

Numărul de care facem vorbire se deschide cu editorialul “ Nevoia de educație de calitate, carte și cultură“, semnat de Ionel N.Marin, în care autorul dezbate idei despre învățământul de azi și necesitatea subvenționării a acestuia.După o analiză pertinentă de câteva pagini, concluzionează:” Sunt convins că ROMÂNIA, prin dragostea, implicarea şi frăţia noastră, a tuturor locuitorilor ei, poate deveni o ţară binecuvântată de Dumnezeu în Europa. Avem responsabilitate faţă de prezentul şi viitorul ţării şi al planetei noastre. Nu uitaţi Cartea rămâne sursa principală de înţelepciune, luminare, hrănire spirituală, desăvârşire şi de evoluţie. Succes!”

Un amplu poem semnat de Al.Florin Țene, intitulat “Glorie limbii române prin înţelepciunea ei”, trasmite sentimentul iubiri de patrie prin limba română.

Pentru poet

“Patria îmi este Limba ce o vorbesc

pe care am supt-o de la mama

cu ochii blânzi

ca Mioriţa.

Când îmi aplec urechea de sânul pământului

aud lucrînd Meşterul Manole

ce, încă, modelează ţara

pe care o numim

Limba Română.

De bat la porţile cerului

şi iau o cană de lut

cu apă

simt sufletul izvoarelor

din adâncurile munţilor

acolo unde inimile rămân

pe oale de Horez.”

Poezii mai semnează, în cadrul rubricii “Medalion liric”, poeții: Nicolae Vasile, Florentin Smarandache, Cristian Petru Bălan, Ştefan Dumitrescu, Ella Leynard, Ionel Marin, Irina Lucia Mihalca, Diana Sava, Ovidiu Ţuţuianu, Ecaterina Chifu, Valeriu Pantazi, Adrian Nicolae Popescu,Nicolae Doftoreanu, Robert Şerban, Florin Constantinescu, Delia Stamate, Alexandru Ciocioi,Cătălin Ioan Vega, Maria Filipoiu, Mircea Dorin Istrate, Lucica Nistor.

Articolele și eseurile pe care le-am citit cu plăcere, m-au convins că această revistă promovează o literatură originală, cu autori talentați. Remarcăm următoarele lucrări: Corneliu Cristescu: Mihai Viteazul în picture românească, Ben Todică: eseul ,,Intimidarea conştiinţei”, Ştefan Lucian Mureşanu: Satul vatră a civilizaţiei omului, lumii, pământului,. Stelian Gomboş: Aproapele omului contemporan sau despre iubirea acestuia , Al. Florin Ţene: Soarele în miturile românilor, Mihaela Mariana Cazimirovici: Ştergerea ritmică a memoriei , Ionel Marin: Im memoriam- Vasile Tărâţeanu, Ovidiu Ţuţuianu: De ziua Inginerului Român, Maria Niculescu: Iubirea inspiră geniile Nicolae Rotaru: Poemele lui Adrian Botez, . Geo Călugăru: Din dulcea şi cu folos zăbavă a cititului cărţilor,. Vavila Popovici: Eseu pentru eseu (frag. din ,,Jurnal american 5”)

Prozele publicate sunt adevărate fresce a unor realități trăite. Remarcăm lucrările: Adrian Nicolae Popescu ,,Acel albastru închis”; Mihail Grămescu povestirea ,,Crina”; Titina Nica Ţene povestea ,,Tata şi colectivizarea agriculturii”; Andrei Breabăn ,,Vlad Dracul şi familia Drăculeştilor”; Vasile Varvariche povestea ,,Valul”.

Recenziile și cronicile literare sunt adevărate seismografe a literaturii contemporane.Acestea fiind semnate de : Geo Călugăru, Elena Buică, Cezar Dobre, Ionuţ Ţene, Nicu Doftoreanu, Florin Grigoriu.

Acest număr al revistei publică ultima parte al piesei de teatru în versuri”Florile Sarmisegetuzei “ de Al.Florin Țene, piesă de teatru ce face parte din “ Epopeea Română“ și care a fost publicată în serial în paginile acestei reviste.

Un lucru deosebit, este că acest număr de revistă ne informează despre : Evenimente cultural-artistice, Cronică Cenaclul Literar ing. ,, Dimitrie Bolintineanu: Comemorare la 150 de ani de la trecerea în nefiinţă, Ziua limbii române la Oaza lui Năstăsache,, Zilele Satului Vrâncean, ediţia a II-a și Semnal editorial.

Și acest număr ne convinge că revista BOGDANIA este o publicație literară ce face parte din revuistica din România care promovează literatura autentică, fiind printre primele de acest gen din țară.

 

                                                                                                        Al.Florin Țene

A apărut LUCEAFĂRUL de VEST nr.52/ Trim.II.2022- Lumină pentru România profundă

 

Nu de mult am primit de la ziaristul și scriitorul Dumitru Buțoi revista LUCEAFĂRUL de Vest, având 28 de pagini,tipărit pe hârtie de calitate, în condiții grafice deosebite, cu imagimni color, conținând articole, eseuri și poezii care ne conving că această revistă bănățeană se află în topul revuistic din țara noastră.Această realitate se datorează, în primul rând, Colegiului de redacție format din: Dumitru Buțoi, Rodica Pop, Nicolae Toma, Andrei Pogany, Ioan Dragotă, Claudiu Vlaicu și Vasile V. Bradu.Majoritatea din aceștia sunt membri UZPR și USR.

Publicația, care este editată de Asociația Culturală Umanitară “Luceafărul de Vest “Timișoara, are publicat pe prima pagină articolul “Marele Premiu- Eminescu, un vis în așteptare:Maria Mia Rogobete “, proiect susțin de regretatul președinte UZPR Doru Dinu Glăvan.Tot pe prima pagină este articolul semnat de Nicolae Laiețiu, intitulat “Simpozion-Eminescu, ziaristul-și triplă lansare de carte la Cercul Militar Lugoj “, alături având o fotografie color în care sunt autorii, și participanții.

Pe pagina a doua este publicată informația privind “Concursul de poezie creștină patriotică”, articolul despre “Simpozionul Eminescu, ziaristul și tripla lansare de carte la Cercul Militar Lugoj “ Constanța Sylvia Hârceagă publică, pe pagina 3, care se continuă pe pagina 4, un amplu reportaj, însoțit de o fotografie, despre “Ecourile la cea de-a V-a esiție a simpozionului Herculane-Arcade în timp”.

Poemul poetului Nicolae Vasile, din pagina 4, intitulat simptomatic “A fi sau a avea “, scris în ritmul poeziei populare, amintind de baladele noastre, conduce ideea evoluției omului de la naștere până la …speranță. Poezia “Numai Cerna “ semnată de Constanța Sylvia Hârceagă scrisă în stil clasic, cu rimă încrucișată, aduce un elogii râului Cerna. Eseul semnat de Paraschiva Abutnăriței despre Mihai Eminescu ca personalitate tutelară a culturii române dezbate problema manifestărilor dedicate Geniului Național. Aceași autoare semnează un articol despre dubla sărbătoare a cărții de la Vatra Dornei, numită “semințe de lumină “.Tot această autoare, membră UZPR mai semnează un articol despre reluarea activității cenaclului “Nectarie “.

Poezii mai publică:Miron Țic, Adriana Boia, Iulian Barbu, Cristina Vărășteanu, Ecaterina Chifu, Pascu Balaci, Pascu Heteș, Lucia Ardelean, Dorel Neamțu, Laura Isabelle Nicolae, Silvana Andrada Tcancenco, Vasile Bele, Vasile Didoacă Dojană și Ingrid Vastag, elevă în vârstă de 8 ani care a luat premiul la poezie în Italia.

Textele publicate de Paraschiva Abutnăriței, Pașcu Balaci, Andrei Pogany, Aurel Munțoiu, membru UZPR, Miorița Săteanu, Maria Rogobete, Constanța Syllvia Hârceagă, Pascu Heteș, Nicolae Toma Irina Goanță Vasilica Ilie,, fac parte dintr-un evantai policrom al activităților culturare din zona Banatului. Tot pe ultima pagină se publică Premiile “Dorul Dinu Glăvan “, la publicistica, aceștia fiind Dumitru Buțoi, Ionel Marin, Antoneta Rădoi, Mihai Stan și Al.Florin Țene

Revista se încheie cu două pagini cu publicațiile primite la redacție.

Și prin acest număr revista LUCEAFĂRUL DE VEST se înscrie în primele rânduri din pleiadele de reviste ce se publică în țară. Revista înbogățește paleta policromă a revuisticii românești fiind o oglindă fidelă a activităților culturale și de creație din frumosul și culturalul Banat, și nu numai.

 

Al.Florin Țene

A apărut Numărul 2/ 2022 al Revistei CRONOGRAF editată de CCPCT Satu Mare

 A apărut Numărul 2/ 2022 al Revistei CRONOGRAF, editată sub patronajul Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, condus de Robert Laszlo.

Din sumar:

Editorial: Marțafoi și coțofene (Robert LASZLO)

Reverberații: Jurnal genovez 1 (Mircea PETEAN)

Sarea din lacrimă – poezia: Ana HERȚA, Ioana SANDU, Giuseppe MASAVO, Mihai POSADA, Raul CONSTANTINESCU, Victor ȚARINĂ

Comentarii literare: Poezia satului sentimentalizat - Ileana Urcan)(Constantin CUBLEȘAN), Sceptrul reinventaților poeți - Ana Blandiana (Ion POPESCU-BRĂDICENI)

Istorie literară: Iubiri paralele în „Nuntă în cer” (Constantin MIU), Poezia toamnei argeșene (Nicolae OPREA)

Theoria: Experiențele nemuririi (Florin TĂMAȘ); Preocupați de dezvoltarea personală (Lucia Cosmina VLAD)

Colțul verde al haijinului: (ABHAY K; trad. de Olimpia IACOB)

De-ale prozei: Mâinile (Adina COTOROBAI)

O mie și una de întâlniri: Odă cărții care adună Oameni

(Adriana UNGUREANU)

Traduceri: Mai e cu putință libertatea azi? (Max PICARD; trad. de Ioan MILEA)

Atitudini: Despre zăpezi și încremenire (Felician POP), O perspectivă asupra lecturii în era digitală (Prof. Arnold MAIER)

Dintre sute de catarge: Florina JUNCU

Ilustrații: Elisabeta TALPOȘ

GDL

A apărut cartea “Personalitățile din Drăgășani – borne de hotar ale culturii române”

 

Aproape întreaga operă literară a harnicului scriitor și ziarist Al.Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor, membru UZPR, fiind vorba de romane și poezie, sunt pătrunse de fiorul dorului locului nașterii sale, municipiul Drăgășani. A cărei atestare documentară provine din anul 1535 (7043), iunie 7. Hrisov prin care Vlad Vintilă vv., domnul Ţării Româneşti, îi întăreşte lui Fârtat pârcălabul din Drăgăşani şi fiilor lui, orcine în Lăleşti, Drăgăşani şi Murgeşti. „Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voievod şi domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul marelui şi preabunului Radu Voievod, dă Domnia mea această poruncă a domniei mele, cinstitului boier al domniei mele jupanului Fârtat pârcălabul şi cu fiii lui, ca să-i fie în Lăleşti şi în Drăgăşani şi în Murgeşti, pentru că îi sunt drepte ocine dedine”. Text aflat în volumul, recent apărut, intitulat“Personalitățile din Drăgășani – borne de hotar ale culturii române”, semnat de Al.Florin Țene. Carte de istorie locală, apărută la Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2022.

Practic volumul, care este structurat în următoarele secțiuni: Cuvânt înainte, Cuprins, Postfață, Addendă și Bibliografie, nu este de istorie locală, fiindcă personalitățile cuprinse sunt cercetători, scriitori, istorici și oameni politici care au scris pagini de istorie în știința, cultura națională și politica țării, fiind recunoscuți și peste hotare.

Încă de la început autorul își justifică acțiunea sa, spunând, că: “Am scris acest articol cu gândul că cititorii vor cunoaște acele personalități din Drăgășani, unde a fost castru roman Rusidava, combătând cu exemple zicerea lui Sadoveanu. Am pornit la punerea în practică a acestei idei, având în memorie și zicerea lui Blaga: „Este greu de spus în ce măsură ideea creează istoria. Dar un lucru e sigur; ideea e atât de puternică încât în istorie ea ține adeseori loc de realitate.”

Un alt argument al meu este acela ca numele acelor personalități drăgășenene să fie cunoscute în timp ca borne de hotar al culturii române, împotriva fenomenului de globalizare. În aceste condiții, există pericolul ca o parte din istoria poporului din spațiul Carpato‑Danubiano‑Pontic și din „lada de zestre” a spiritualității românești să fie uitate, s‑au să dispară, așa că este necesar ca lucrări precum cea de față să apară cât mai multe pentru tezaurizarea valorilor neamului nostru. Numai așa se poate confirma adevărul din aforismul lui Emil Cioran: „Când valorile pentru care luptă un neam se cristalizează într‑o adevărată lume istorică, atunci acel neam s‑a integrat în devenirea culturală.”

În această carte descoperim importante personalități cunoscute în țară și străinătate, care au scris pagini de istorie în știința și cultura națională și internațională, precum: compozitorul Marin Brânaru, prof.univ.Bucă Marin, pictorul Cerăceanu Constantin, procurorul general și scriitor Cochinescu Nicolae, Vintilă Corbu scriitor, Mugur Isărescu, economist, Guvernatorul Băncii Naționale, Istocescu Emil istoric literar, poetul Virgil Mazilescu, Nanu Sava Ion, membru al Academiei Române, prof.univ.Negreanu Ion, Compozitorul și dirijorul Paraschiv Oprea, Scriitorul și președintele Ligii Scriitorilor, membru al Academiei Americană Română Al.Florin Țene, poeta Titina Nica Țene, doctor în istorie, Ionuț Țene, specialistul în televiziune Vali Florin Țene, istoricul, prof.univ Radu Vasile fost Prim Ministru al României, istoricul și profesorul universitar Vulpe Ilie etc. Cartea cuprinde 52 de personalități, truditori pe “altarul” culturii și științei românești.

Urmare întreprinderi autorului Al.Florin Țene, îmi dau seama, că acest scriitor talentat este și un cercetător dotat cu acribia arhivistului care din documente pline de corbul timpului, a scos la lumină o pagină din istoria națională. Volumul emană, printre rânduri, iubirea de concetățenii, știuți și neștiuții municipiului Drăgășani.

Nina Istrate

A apărut revista AGORA LITERARĂ nr.42 din august 2021

 
Oficiosul Ligii Scriitorilor  Români Agora Literară, sub directoratul scriitorului Al.Florin Țene, având ca redactor șef pe poetul Iulian Patca, membru  UZPR, având o grafică atrăgătoare semnată de cunoscutul pictor Lazăr Morcan, și-a deschis paginile unui mare număr de poeți, prozatori și critici literari din țară și străinătate.

            Poeziile semnate de clasicii Virgil Carianopol, Serghei Esenin, Mircea Micu ce  deschid revista, sunt semne că evantaiul de poeme ce urmează sunt tot atât de sensibile precum “aerul” vibrant al poemelor  celor trei amintiți la început.

            Freamătul surd al paginilor revistei în care sunt publicate poeziile semnate de Horea Gana, Mihaela Aionesei, Sibiana Mirela Antoche, Gavril Moisa, Al.Florin Țene, Beke Sandor, Dumitru Bâtcă, Nicolae Suciu, Nicolae Cabel, Mircea Dorin Istrate, Titina Nica Țene, Constantin Mândruță, George Echim, Eugen Burghelea, Ionel Federiga, Corneliu Corpaci, Calistrat Robu, Emil Almășan, Costinel Petrache, Ionuț Țene, Eugenia Ponta Pete, Daniela Vasiloschi, Alexandru Blaga, Dan Neicuțescu, Geo Ciolcan, Paraschiva Cărbunar, Valer Popean, V.Umbreanu, Raveca Vlașin, Dorin Marcoci, Adrian Munteanu, Liviu Baitel, Mariana Popa, Lucian Emandi, Alexandra Tulics, Viorica Șutu, George Florin Cozma, Vasile Preda, Emil Dreptate, George Mihalcea, ne descoperă elemente valorice ale poeziei contemporane. Fotografiile autorilor ce însoțesc grupajele poeziilor ne conduc cu gândul că vârstele autorilor duc spre convingerea că indiferent câți ani au la tâmple autorii, poezia rămâne tot tânără.

            Critica literară, eseistica și proza semnată de Iulian Patca, Al.Florin Țene, Lucia Cosmina Vlad, Daniel Marian, Vochița Pălăcean Vereș, Augustin Ostace, Herta Muller, Cristina Sava, Liliana Moldovan, Marius Țion, Dorel Vidrașcu, Angela Monica Jucan, Viorica Popescu, Mircea Daroși, Ștefan Augustin Doinaș, sunt seismografele  libertății rațiunii față de realitatea pe care o exemplifică.

            Și acest număr al revistei Agora Literară ne demonstrează că istoria literară contemporană se scrie sub ochii noștri, într-o democrație autentică, fiindcă, spre deosebire de alte reviste, oficiosul Ligii Scriitorilor găzduiește în paginile lui autori din toate organizațiile profesionale scriitoricești.

                                                                                                            Al.Florin Țene

A apărut marea “Enciclopedie a scriitorilor români contemporani de pretutindeni”

Volumul de 1200 de pagini ce mi-a sosit de la Chișinău, intitulat” Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni- în propria lor viziune“ cuprinde bio-bibliografia scriitorilor români contemporani de pe toate meridianele lumii. Tomul este copertat, și tipărit într-o tehnică tipografică de excepție, fiind semnat de acad. Mihai Cimpoi și Traian Vasilcău.

Această amplă lucrare ce face parte din Colecția”Pasărea Phoenix “ este prima dintr-un proiect inițiat de Traian Vasilcău,și continuat cu “Antologia Poeziei românești din mileniul III “, fiind o altă Columnă lirică, cum se specifică pe ultima copertă, “a poeților incluși în Enciclopedie, dar și a altor nume care vin să dea glorie, prin Harul ce li s-a dat, Divinității și Limbii Române, care ne naște, (aproape ) pe toți românii…poeți”.

Această Enciclopedie s-a născut la ideia lui Traian Vasilcău, care este și directorul proiectului sub coordonarea acad. Mihai Cimpoi. În colectivul de recenzenți sunt cuprinși scriitori atât din România, Ucraina, dar și din Republica Moldova, inclusiv din diaspora română.

La concepția acestei Enciclopedii a contribuit și un numeros număr de personalități din Republica Moldova și România: acad. Mihai Cimpoi, prof. Theodor Codreanu, prof. Adrian Dinu Rachieru, Horia Bădescu, + Constanța Buzea, acad. Nicolae Dabija, Viorel Dinescu, acad. Vasile Tărâțeanu, Aurel Ion Brumaru, prof. George Sorescu, Geo Vasile, acad. Gheorghe Păun, prof. Tudor Nedelcea, +Paul Everac, +prof. Irina Mavrodin, prof. Constantin Dram, Daniel Drăgomirescu, prof. Constantin Parascan, acad. Dinu Săraru, prof. Sanda Golopenița, prof. Magda Grigore, Eugen Dorcescu, prof. Theodor Damian, acad. Alexandru Surdu, +Radu Cârneci.

Tomnul de 1200 pagini se deschide cu o prefață semnată de acad. Mihai Cimpoi în care stipulează esențialând:Enciclopedia ”…voiește a fi un cerc, un mare cerc chiar al scriitorilor români- de aici și acum (hic et nune ), din frontierele românești și dinafara lor, adică de pretutindeni, după cum spunem în mod curent. “ Concluzionând:”Întreprinderea poetului Traian Vasilcău, el însuși făcând parte din marele Cerc, desfășurată pe parcursul a zece ani, cu susținerea noastră și cu o totală încredere în informațiile oferite de însăși autorii, este demnă de toată Prețuirea. “

Enciclopedia scriitorilor români de pe toate meridianele lumii este organizată în ordinea alfabetică a numelor, cuprinzând autori independenți, membrii ai Ligii Scriitorilor Români, ai Uniunii Scriitorilor Români și Moldoveni, și a altor organizații profesionale.Remarcăm faptul că autorii fac parte din toate generațiile, inclusiv a celor care au practicat realismul socialist, moderniștii, postmoderniștii, opzeciștii și globmoderniștii (n.n ).Nu lipsesc autori ca: Cezarina Adamescu, cu care se deschide enciclopedia, Antohi Gheorghe, Gh.Azap, Vasile Barbu, Horia Bădescu, N. Bălașa, Băciuț Nicolae, Veronica Bălaj, Valeriu Butulescu, Zenovie Cârlugea, C. Cubleşan, Mariana Cristescu, Dabija Nicolae, Paul Everac, Foarță Ștefan, Fătu Nalati Victoria, Horia Gane, Mihai Ganea, Gâfu Daniela, Florin Grigoriu, Hiru Ion, Ichim Dumitru, Carolina Ilica, Jurcan Alexandru, Leonida Lari, Ion Machidon, Fănuș Neagu, Orlea Oana,Victor Constantin Măruțoiu, Doru Moțoc, Pachia Tatomirescu, Păun Gheorghe, Postelnici Gheorghe, Iulian Patca, Romanescu Paula, Rugu Persida, Olimpia Sava, Paul Sân-Petru, Florentin Smarandache, George Sorescu, Felix Sima, George Tei, Țarină Victor, Ionuț Țene, Titina Nica Țene, Al.Florin Țene, Cornel Udrea, Ioan Culiță Ușurelu, Geo Vasile, Vierul Grigore, Raveca Vlașin, Dragoș Vicol, Dumitru Velea, Constantin Vremuleț, Ileana Vulpescu, Yemeri Baki, Mihai Zamfir, Mariana Zavati Gardner, Constantin Zărnescu etc.

Am ales acești autori din cele 1200 de nume ce fac parte din diferite generații și genuri literare pentru a ilustra paleta policromă ce iluminează literatura română de pretutindeni.

Volumul se încheie cu o postfața semnată de Traian Vasilcău, intitulată “O Columnă a Culturii românești “ în care conchide: “Dedicăm această Lucrare , repet: Columnă a Culturii românești, Centenarului Marii Uniri. În ea, în Lucrare, se regăsesc ca-ntr-o horă a Învierii Neamului nostru, atâția scriitori născuți în Basarabia și Bucovina, care din cauza reocupației rusești au trebuit să se refugieze în Țara istorică, pentru a supraviețui terorii roșii ce a urmat pe acele străvechi plaiuri de dor și de rod literar românesc.“

Această amplă lucrare se constituie într-un mare Palat al Culturii Române sprijinit pe umerii scriitorilor, acele cariatide ce sprijină cerul luminat al omenirii cu talentul și spiritual lor umanismul națiunilor, într-o mare unire în satul numit Pământ.

Al.Florin Țene

A APĂRUT ANTOLOGIA-"IUBIREA, ETERNA POVESTE", EDITURA OLIMPIAS 2018

 IUBIREA ESTE PRIVILEGIUL INIMILOR NOBILE

Despre acest sentiment uman au scris majoritatea scriitorilor din timpurile ancestrale şi până în prezent.Iniţiativa scriitoarei Ligya Diaconescu, directoarea revistei internaţionale STARPRESS, de a aduna, precum culegătorul merelor de aur, creaţiile scriitorilor români de pretutindeni, între coperţile unui florilegiu, este salutară. Tema iubirii este o obsesite a scriitorilor din toate vremurile şi de pe toate meridianele lumii. Această iniţiativă face ca antologia să se constituie într-un monument din cuvinte dedicat sentimentului uman, IUBIREA.

“Nu trăim sentimente care ne transformă, ci sentimente care ne sugerează ideea de transformare. De pildă, iubirea nu ne purifică de egoism, dar ne face să-l simţim şi naşte în noi ideea unei patrii îndepărtate, unde acest egoism nu şi-ar mai găsi locul,” scria Albert Camus, care mai adaugă:“Să dărui totul, să sacrifici totul fără speranţă de răsplată; asta inseamna iubire”.

Pentru iubirea de ţară, de locurile natale, de părinţi şi femeie, chiar şi pentru fluvii,(ciocnirile armate dintre Israel şi Siria pentru Iordan) s-au produs conflicte militare, divorţuri, dar acest sentiment a stimulat şi creaţia artistică. Scriitori ca: Johann Wolfgang Goethe, Adam Asnyk, George Gordon Byron, Percy Bysshe Shelley şi mulţi alţii, inclusiv Eminescu, Radu Gyr, Artur Enăşescu, Zaharia Stancu, M.Beniuc, Marin Sorescu, au abordat acest sentiment în diferite forme şi genuri literare, inclusiv Nichita Stănescu, cu a sa “Leoaica tânără, iubirea mi-ai sărit în faţă. /Mă pândise-n încordare/mai demult./Colţii albi mi i-a înfipt în faţă,/ m-a muşcat leoaica, azi, de faţă”(…)..Acest sentiment a fost şi este trăit şi exprimat pe pânza pictorilor, în vârful daltei sculptorilor şi gravorilor, cum sunt: Bernard Accama, (1697-1756), pictor olandez, Andreas Achenbach, (1815-1910), pictor german,,Oswald Achenbach, (1827-1905), pictor german, Franklin Adams, Pieter Aertsen (1508-1575), pictor olandez, Aetion (secolul IV î. Hr.), pictor grec, Alfred Agache (1843–1915), pictor francez, Iaacov Agam (născut în 1928), pictor israelian ,,Jacques-Laurent Agasse (1767-1848), pictor francez, Christoph Ludwig Agricola, (1667-1719), pictor peisagist german, Ivan Aivazovski, (1817-1900), pictor rus de origine armeană, Este renumit pentru peisajele cu întinderi de apă şi femei, Tadeusz Ajdukiewicz, (1852–1916), pictor polonez, Josef Albers (1888-1976), artist plastic german, matematician, Roden etc, şi la noi Aurel Popp (1879 – 1960), Radu-Anton Maier, Alexandra Acsinia (1984), Alexandru Ciucurencu (1903 – 1977), Alexandru Pascu-Gheorghe, Alma Redlinger, Ana Ruxandra Ilfoveanu, Anca Boeriu (1957, Augustin Costinescu, Aurel Ciupe (1900 – 1988), Aurel Cojan (1914 – 2005), Barbu Iscovescu (1816 – 1854) Camil Ressu (1880 – 1962, Brăduț Covaliu (1924), Corneliu Baba (1906 – 1997), şi sculptorii: Constantn Baraschi (1902 – 1966), Constantin Brâncuși (1876 – 1957), Constantin Lucaci (1923 – 2014), Constantin Popovici, Cornel Medrea (1877 – 1964), Dimitrie Paciurea (1873 – 1932), Dragoş Alessandriu, şi mulţi alţii. Trebuie, în acest context, să evidenţiem iubirile lui Constantin Brâncuşi care l-au influenţat în creaţia lui. Viaţa amoroasă a lui Constantin Brâncuşi este descrisă în detaliu în opera „Brâncuşi, Amintiri şi exegeze”, publicată de Petre Pandrea, în anul 1967. Scriitorul notează în volumul său că sculptorului, la fel ca şi în cazul lui Johann Wolgang von Goethe, „un şirag de femei-perle i-au urmat volens-nolens calea vieţii”.Pandrea menţionează în cartea sa că una dintre primele iubiri ale lui Brâncuşi a fost Margit Pogany. Relaţia de iubire pe care sculptorul a avut-o cu talentata pictoriţă a fost de scurtă durată, dat fiind faptul că s-au cunoscut în vara lui 1910 şi s-au despărţit în luna ianuarie a anului următor. Din dragoste pentru iubita sa, Brâncuşi a sculptat, în mai multe versiuni, celebra sa operă „Domnişoara Pogany”.

O altă muză a sculptorului a fost americanca de origine irlandeză Eileen Lane. Povestea de dragoste a celor doi a durat doar câteva luni, pe parcursul anului 1922. În toamna acelui an, Brâncuşi şi Eileen au petrecut o vacanţă în România, unde au vizitat Sinaia, dar şi satul natal al artistului, Holibiţa (astăzi în judeţul Gorj). Tânăra i-a inspirat sculptorului lucrarea „Eileen Lane”.

Prinţesa Maria Bonaparte s-a numărat printre muzele care l-au inspirat pe Brâncuşi să-şi realizeze sculpturile. Ea a fost modelul pentru opera Prinţesa X, expusă pentru prima dată în anul 1919, la Grand Palais din Paris. Sculptorul spunea la acea vreme că „am făcut materia să spună ceea ce nu se poate rosti. Şi ce este în fond femeia? Un zâmbet între dantele şi fard pe obraji? Nu asta e femeia! Ulterior, sculptorul a trăit  o poveste de dragoste împreună cu miliardara americană Peggy Guggenheim. Cei doi au s-au iubit vreme de 20 de ani, între 1921 şi 1941. Petre Pandrea menţionează în opera sa faptul că Brâncuşi o alinta pe iubita sa „căpriţa” şi „Peghiţa”. Peggy l-a inspirat pe Brâncuşi să sculpteze opera „Pasărea în văzduh”.Povestea de dragoste dintre Constantin Brâncuşi şi Maria Tănase a început în anul 1938, la Paris. Aici, Dimitrie Gusti organizase o expoziţie de artă populară, iar cei doi se regăseau printre invitaţii cunoscutului etnograf. Iubirea s-a înfiripat încă de la prima întâlnire, deşi diferenţa de vârstă dintre bătrânul sculptor (62 de ani) şi tânăra solistă (25 de ani) era destul de mare. Maria Tănase se afla la începutul carierei sale şi încerca să se afirme pe toate căile posibile. Astfel, s-a oferit să-l ajute pe Dimitrie Gusti la promovarea expoziţiei sale, pe care urma să o organizeze în 1938 la Paris. După încheierea evenimentului, interpreta urma să susţină un recital într-un restfel, în timpul unei vizite făcute alături de Dimitrie Gusti la atelierul sculptorului, Maria nu a mai plecat de lângă artistul pe care îl îndrăgise atât de mult. Gusti s-a înfuriat la culme pe tânăra cântăreaţă şi lăsat-o să se descurce singură în haosul parizian. Mariei nici că nu i-a păsat de ceea ce făcuse protectorul ei şi a continuat să trăiască alături de Brâncuşi. Iată cum îşi mărturisea sculptorul dragostea faţă de tânăra Maria Tănase: „Când te ascult cum le zici, Mărie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră! Auzi tu, fată, mă înţelegi? Vezi, tu, Mărie! Am colindat toată lumea, mă cunoaşte tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu…Auzi? Mă-nţelegi?”, menţionează Petre Pandrea în cartea sa.

O mare opera a lui Brâncuşi, care este dedicate iubirii faţă de eroii neamului căzuţi în primul Război Mondial, penru înfăptuirea Marii Uniri este “Coloana Infinita”, sau cum a denumit-o el “Coloana fără sfârşit “de mari dimensiuni era cel mai potrivit monument pentru comemorarea eroilor căzuti în razboi. A avut şansa să primească acordul necondiţionat al comanditarei Aretia Tătărescu, i-a acordat deplină libertate de acţiune şi l-a ajutat să obţină sprijinul financiar necesar.Se cuvine relevat faptul că initiativa Aretiei a fost susţinută de soţul ei, Gheorghe Tătărescu, prim-ministru în cabinetul liberal, în perioada 5 ianuarie 1934 – 28 decembrie 1937. Perioada în care s-a elabora şi realizat monumentul coincide în mare cu durata guvernarii liberale, o perioadă de înflorire economică, prosperitate şi creativitate.

Brancuşi a mai cerut şi ca de toate aspectele tehnice ale realizarii monumentului să se ocupe o persoană în care avea deplina încredere: Ștefan Georgescu-Gorjan.

Acest tânar era inginer-şef şi adjunct al directorului la Atelierele Centrale Petroşani din cadrul Societaţii “Petroşani”. Această operă monumentală alături de “Poarta sărutului “şi “Masa tăcerii“,care formează un ansamplu dedicat eroilor neamului românesc.

După acest succinct periplu prin istoria operelor dedicate iubirii de neam, de ţară, de părinţi, de femeia iubită, menţionez numele scriitorilor din această antologie concepută cu dăruire de scriitoarea Ligya Diaconescu, a căror lucrări publicate oglindesc plastic şi sugestiv sentimentul iubirii, pentru tot ce le atinge sufletul ,ce va fi descoperit de cititori.

La secţiunea – POEZIE: MELANIA RUSU CARAGIOIU, MARIANA POPA, CONSTANTIN IORDAN,CAMELIA FLORESCU,DORIN V. MOLDOVAN,TITINA NICA ȚENE,NICOLETA DRĂGAN-BUCȘĂ,LUCIA – ELENA LOCUSTEANU, IONEL ARĂDOAIE, CARINA A IENĂȘEL,MARILENA RĂGHINARU,FLORICA R. CÂNDEA,GEANINA IOVĂNESCU, OLIMPIA SAVA.EMIL MUREȘAN,MIRELA DUMA BILC,NICOLETA STĂVĂRACHE, DIDU ALINA SORINELA,CARMEN DRUȚU ONICA, IUSTINIAN GR. ZEGREANU,TEONA SCOPOS,ALLA TONU,SORIN MICUŢIU,IULIANA CIUBUC,ALEXA GAVRIL BÂLE,ȘTEFANIA PETROV,CRISTIAN MARINESCU,CARMEN TANIA GRIGORE,RODICA FERCANA,ADRIAN LĂZĂRESCU,ALEXANDRA MIHALACHE,LILIANA PICU,ECATERINA CHIFU,GRIGORE CĂLIN,VALENTINA GEAMBAȘU,ȘTEFAN MOȚEI,MARIA IEVA,CONSTANTIN POPESCU,ION PĂRĂIANU,MARIA BĂHNĂREANU, LIGYA DIACONESCU

La secţiunea PROZĂ – AL. FLORIN ŢENE,AGAPIE GINA,VASILE SZOLGA, MARIA GIURGIU,NADIA URIAN,TERESIA BOLCHIȘ TĂTARU, DORA ALINA ROMANESCU,TEONA SCOPOS,VICTOR MANOLE,ZENOVIA ZAMFIR, NICOLAE DINA,SILVIA GIURGIU,MAGDALENA IUGULESCU, (MIHALACHE),ELENA BUICĂ (Buni), ELENA IONESCU,FRANCISC PAL (AL FRANCISC), RODICA CALOTĂ

Această lucrare se constituie într-o istorie contemporană dedicată iubirii, unicul sentiment care umanizează sufletul omului. Eminescu spunea despre iubire:”Dragostea este un vis şi o părere, o haină strălucită aşezată peste durere”. Iar în poezia POETUL, Eminescu vibra în versuri:” Tu eşti un rege, eu sunt regină,/ Eu sunt un caos, tu o lumină,/Eu sunt o arpă muiată-n vânt -/Tu eşti un cânt.”

Al.Florin Ţene

Preşedintele naţional al Ligii Scriitorilor Români

Membru al Academiei Americană Română de Artă şi Ştiinţă