PNRR, o nesfârşită dezbatere

 O dezbatere destul de aprinsă, uneori aproape de scandal, s-a iscat pe marginea miliardelor primite de la UE.

În PNRR “s-a mufat” după expresia folosită de liderul AUR, o firmă privată. Cel ce a dezvăluit acest lucru este George Simion. Este prima intervenţie serioasă a liderului AUR. PNRR a împărţit România politică în două tabere.

Pe de o parte guvernul şi partidele din coaliţia de guvernare prezintă partea pozitivă, impactul major pe care îl vor avea cele 30 de miliarde de euro asupra dezvoltării ţării, pe de altă parte tabăra opoziţiei care acuză guvernul Cîţu şi mai cu seamă pe ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea de incompetenţă.

Mai mult, opoziţia, cu PSD în frunte, au mers atât de departe încât la un moment dat afirmă că întregul proiect PNRR ar fi fost refuzat de Comisia Europeană. Această dezbatere prelungită, şi care foarte probabil va însoţi întreg parcursul aplicării PNRR, demonstrează că nici pe probleme majore, de ordin economic, partidele actuale nu pot cădea de acord.

Că nu există un consens pe probleme de ordin politic, ba chiar şi pe problemele de ordin social, cum ar fi pensiile, ar fi de înţeles, dar este de neînţeles cum partidele nu pot ajunge la un compromis nici când este vorba despre o problemă concretă, care vizează viitorul României.

Vina este împărţită. Pe de o parte guvernul avea obligaţia să prezinte până la cele mai mici detalii concepţia care a stat la baza întocmirii PNRR.

Pe de altă parte, opoziţia deşi are suficiente informaţii, multe din zona Comisiei Europene, preferă să prezinte faptele în mod deliberat fals.

Desigur, persoana desemnată cu prezentarea proiectului, ministrul Ghinea, nu are o prea mare abilitate de comunicare. S-ar părea că materialele incluse în proiect nu au fost coerent prezentate şi acest lucru a provocat cererea de foarte multe precizări din partea specialiştilor europeni. Nu o dată premierul Florin Cîţu a simţit nevoia să declare public că PNRR este pe drumul cel bun, dar că se cer anumite precizări nu doar României, ci şi altor ţări.

Adevărul este că fiecare ţară a forţat lucrurile cât a putut pentru a accesa cât mai mulţi bani. Nu întotdeauna nu coincid priorităţile pe care le consideră ţara respectivă cu priorităţile Comisiei Europene. Adică România are un anumit plan care nu coincide cu viziunea Comisiei Europene despre evoluţia Uniunii Europene. De exemplu România a dorit să aloce fonduri pentru realizarea unui sistem de irigaţii, iar Comisia Europeană a precizat că fondurile alocate prin PNRR nu includ astfel de investiţii.

Ca eurosceptici, am putea spune că Europa occidentală, ţările dezvoltate, nu au niciun interes să se dezvolte agricultura unei ţări ca România, transformată într-o piaţă de desfacere a produselor de import.

Până la urmă şi la repartizarea fondurilor europene este vorba tot despre politică. Politica economică ocupă un loc important în toate structurile UE, de la Parlamentul European la Comisia Europeană şi Consiliul Europei. România încă nu are un statut egal cu restul ţărilor europene, aşa cum rezultă şi din refuzul de a fi primită în Spaţiul Schengen. România este încă monitorizată prin Mecanismul de Cooperare şi de Verificare, în timp ce Bulgaria a scăpat de MCV.

Treaba opoziţiei este să critice tot, inclusiv problemele nerezolvate în ceea ce priveşte locul României în UE. Sigur că PSD uită că mare parte din aceste probleme le-a lăsat nerezolvate, ba chiar le-a amplificat în timpul guvernării lui.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Ministrul Fondurilor Europene a încurcat rău de tot borcanele!

 

Românii au umor. Uneori involuntar. Și se întâmplă să aibă și umor negru. Cum este cazul lui Cristian Ghinea. Ministrul Fondurilor Europene a încurcat rău de tot borcanele. De la București până la Bruxelles. Și de la Bruxelles până la București. Pe acest parcurs tur-retur, a uitat și ce solicită România și care sunt cele două pretenții imperative și cea de-a treia, adițională a Uniunii Europene. L-a învăluit neantul. Și din acest motiv, România bate pasul pe loc, manifestându-și impotența în raport cu împrumutul masiv și ieftin pe care l-am putea primi și l-am putea injecta în economie.

Indiferent cât de sofisticată este denumirea sau de neinteligibilă pentru unii dintre noi, așa-numitul Plan Național de Redresare și Reziliență PNRR nu înseamnă altceva decât o masivă injecție financiară prin care fiecare stat încearcă să repare devastatoarele consecințe ale crizei economice, generate de pandemie. Sunt pur și simplu bani împrumutați Uniunii Europene de un consorțiu de bănci cu dobândă foarte mică care urmează să fie dirijați către statele membre și apoi restituiți după o lungă perioadă de timp. Din această perspectivă, singura logică și singura realistă, Comisia Europeană nu are decât doua pretenții majore și una subsidiară din partea fiecărui membru UE. Care sunt aceste pretenții?

Prima este ca guvernul respectiv să-și calibreze în așa fel proiectele încât să se încadreze în suma de bani alocată. Din această perspectivă mă simt obligat să atrag atenția că, în ciuda declarațiilor auto laudative ale lui Klaus Iohannis, în urma negocierilor pe care acesta le-a purtat la Bruxelles, România nu a obținut, desigur teoretic, decât un ajutor extrem de modest în raport cu celelalte state, dacă luăm în calcul populația noastră.

A doua condiție a Uniunii Europene este ca guvernul să fie capabil să demonstreze că banii alocați diferitelor proiecte vor produce, într-un termen rezonabil, venituri suplimentare la buget. Pentru că numai astfel sumele alocate se vor dovedi a fi de un real folos și numai astfel statul respectiv va fi capabil să restituie datoriile la bănci.

Iar condiția subsidiară este ca proiectele respective, cele care urmează să fie finanțate, să devină expresia unei voințe asumate de toți jucătorii importanți. De guvern, de partidele politice, inclusiv cele din opoziție – pentru că într-o democrație opoziția poate veni oricând la putere – de sindicate și patronate. Este logic. Pentru că întreaga societate și nu doar o parte a ei este afectată de criza economică. Pentru că întreaga societate și nu numai o parte a ei trebuie să facă un efort pentru a depăși situația. Pentru că întreaga societate și nu numai o parte a ei trebuie să își asume restituirea împrumutului.

Ei bine, nici una dintre aceste condiții nu a fost îndeplinită nici de către Cristian Ghinea nici de către Guvernul Cîțu, nici de către corifeii coaliției, și nici de către Klaus Iohannis, care continuă să se împăuneze cu o realizare în dreptul căreia suntem siliți să punem semnul zero. Toți aceștia au visat cai verzi pe pereți. Pentru următorii șase ani, României i-a fost teoretic alocată o sumă de 29 miliarde euro. Iar noi ne-am dus la Bruxelles solicitând 40 de miliarde euro și lasându-i astfel pe partenerii noștri UE cu gura căscată deci pur și simplu ne-am dovedit incapabili să ne calibrăm proiectele, cele 350 de linii de investiții, la nivelul prevăzut. Pur și simplu ne-am prezentat cu o serie întreagă de proiecte văzduhiste, fără nicio legătură cu nevoile reale ale României, în cazul celorlalte costul fiind umflat în mod artificial. Acesta este primul eșec.

Cea de-a doua condiție, cât se poate logică a Comisiei Europene, este de a utiliza acești bani în mod pragmatic, eficient astfel încâ,t în cazul fiecărui proiect, să existe garanția că va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat. Din nou eșecul a fost înregistrat pe toată linia. Mă voi opri asupra unui singur exemplu. Am solicitat bani pentru autostrăzi, inclusiv pentru înzestrarea acestora cu tehnologie IT, dar la întrebarea simplă și de bun simț a specialiștilor de la Bruxelles privind veniturile pe care le va genera o asemenea investiție masivă de miliarde de euro, răspunsul a fost de-a dreptul prostesc. Domnul ministru Ghinea a dat un răspuns halucinant, și anume că vom recupera aceste miliarde din rovinietă. Este o prostie monumentală. Care demonstrează că guvernanții noștri generează pur și simplu umor negru.

Nici a treia condiție, subsidiară, nu este îndeplinită de partea română. În ciuda asigurărilor în stil Munchhausen, guvernul nu s-a consultat inițial nici măcar cu partenerii politici din coaliție, iar până astăzi nici cu sindicatele, nici cu patronatele și nici cu opoziția. Ca dovadă, executivul de la București a fost atenționat ieri că are obligația, înainte de a se prezenta din nou la Bruxelles, să se consulte cu sindicatele. Ceea ce înseamnă că până ieri nu a făcut acest lucru.

Aceasta este pe scurt situația reală. Până când executivul de la București nu va îndeplini condițiile de mai sus, nu vom vedea niciun ban. Iar după ce ne vom conforma, dacă ne vom conforma vreodată, va trebui ca, timp de șase ani, să demonstrăm că avem și capacitatea de a absorbi aceste miliarde de euro. Adică de a implementa proiectele pe care ni le propunem. Dar asta, probabil, va fi misiunea altor guverne. De aceea, în ciuda celor de mai sus, eu rămân totuși optimist.

Autor: Sorin Roșca Stănescu

Sursa: corectnews.com

Ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, prezent în Baia Mare

Ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, vizitează Baia Mare astăzi, 27 septembrie, având în program discuții pe mai multe teme cu factorii responsabili de la nivel de județ și municipiu.

Împreună cu directorul Cătălin Gheran din Ministerul Fondurilor Europene, prefectul județului Maramureș, Sebastian Mihai Lupuț, cu președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, și directorul regional Hope and Homes for Children pentru Europa de Est și Sud-Est, Ștefan Dărăbuș, ministrul Cristian Ghinea a vizitat Aeroportul Internațional Baia Mare, unde directorul Dorin Buda i-a prezentat istoricul proiectului de modernizare și stadiul actual al lucrărilor. Lucrarea este 90% efectuată, urmând a fi finalizată la sfârșitul lunii octombrie. Ministrul le-a arătat celor prezenți că se pot accesa fie fonduri europene, fie fonduri naționale, în acest din urmă caz Cristian Ghinea fiind dispus să elaboreze o scrisoare de recomandare către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

În continuare, cei menționați anterior, alături de Bogdan Gavra, director SPAS, s-au deplasat în zona Pirită, unde locuiesc 55 de familii defavorizate, pentru care atât Serviciul Public Asistență Socială, cât și fundația HHC doresc să acceseze fonduri și să găsească soluții pentru oferirea unor locuințe sociale. Se are în vedere să se rezolve, astfel, cea mai importantă problemă a acestor familii, nu prin segregare, ci prin incluziune socială.

Ministrul Cristian Ghinea și directorul Cătălin Gheran au participat, apoi, la o întâlnire cu conducerea și membri ai aparatului de specialitate al Consiliului Județean, cu primarul Marinel Rob, viceprimarul Noemi Vida și alți responsabili din cadrul autorității locale băimărene, cu reprezentanți ai societății Vital. S-au purtat discuții pe tema sistemului integrat de management al deșeurilor, a posibilității de decontaminare a unor situri în Baia Mare în vederea construirii unor parcuri industriale și a unor parcuri de industrii creative, a modalităților de accesare a fondurilor europene în domeniul asistenței sociale, a unui eventual sprijin pentru obținerea de către Vital în timp cât mai scurt a avizelor și acordurilor din partea CNADNR în cazul în care infrastructura de apă-canal se află în zone de drumuri ș.a.m.d.

Cei doi responsabili din Ministerul Fondurilor Europene au oferit explicații, au dat sfaturi, și-au notat problemele prezentate și au promis sprijin în continuare pentru rezolvarea lor.

Instituția Prefectului – Județul Maramureș

EDITORIAL. Absorbţie fonduri europene zero, în schimb salarii de boieri !

                                                    

                                       de Gelu Dragoş

Ex- premierul Victor Ponta a scris pe pagina personală de Facebook că: „România în 2016 are *GUVERNUL ZERO* nu doar la absorbţie, ci şi ce îşi propune în continuare până la sfârşitul anului este tot zero!” Ministrul Cristian Ghinea, în replică, a scris pe aceeaşi pagină de socializare că actualul guvern de tehnocraţi a adoptat în şedinţa de miercuri, un Memorandum privind Fondurile europene care include previziunile bugetare de la toate Autorităţile de Management şi că vor fi atrase fonduri structurale din exerciţiul financiar 2014-2020 în valoare de 3,3 miliarde euro, sume care vor proveni în special din închiderea Programelor 2007-2013. Deocamdată, după cum bine se poate citi printre rânduri, nu este nimic concret, ba mai mult ministrul Agriculturii Achim Irimescu ne anunţă că din  Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, estimat la opt miliarde de euro, derulat de Ministerul Agriculturii, vor fi redistribuite, în acest an, câteva sute de milioane de euro către refugiaţi! Aşa că fermierul român mai este lovit încă o dată! Oare a câta oară din 1907 încoace?!

Şi totuşi avem şi lucruri concrete, palpabile, salariile din Ministerul Fondurilor Europene (aici n-am inclus şi primele funcţionarilor pe care le iau de Paşti, Crăciun, sfârşit de an fianciar, etc) la: Direcţia Spaţiul Economic European - 9.443 lei; Direcţia Generală de Coordonare Implementare Programe de Investiţii Majore - 9.294 lei; Unitatea Coordonare Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative - 9.264 lei; Direcţia Generală Mecanisme şi Instrumente Financiare Nerambursabile - 9.168 lei; Direcţia Instrumente Financiare Nerambursabile - 9.060 lei; Unitatea Coordonare POR Programul Operaţional Regional - 9.062 lei; Directorul Direcţiei de Coordonare Sistem - 8.856 lei; Unitatea Coordonare POS Mediu - 8.856 lei; Unitatea Coordonare POSCCE Creşterea Competitivităţii Economice - 8.649 lei; Autoritatea de Management Programului Operaţional Asistenţă Tehnică - 8.517 lei; Unitatea Coordonare POS Transporturi - 8.467 lei; Unitatea Coordonare POSDRU - 7.802 lei.

Noi ce am mai putea spune?! O face atât de bine epigramistul clujean Eugen Albu: “Să v-ajute Dumnezeu,/ Ca, din anul care vine,/ Să aveţi salariul meu/ Şi s-o duceţi tot ca mine!”