Festivalul internațional de literatură ,, Mihai Eminescuʼʼ, Drobeta Turnu Severin, ediția a XXXIII-a

 

   Și trece vremea!... Trece… trece… trece!... Noi ce facem, stăm? Ce înseamnă 33 de ani? O mică părticică din viață, din vieți. Este mult? Este puțin? Uite că Festivalul Eminescu de la Drobeta Turnu Severin a trecut de această „vârstă”. Un neobosit mesager al culturii dunărene și nu numai, prof. dr. Florian Copcea, cu „Eminescu de mână” an de an adună valori naționale și internationale în orașul dunărean pentru a-l omagia pe cel mai mare poet care ne-a fost dat să-l avem, Mihai Eminescu. Și anul acesta ,,Ziua Culturii Naționaleʼʼ a fost marcată  prin Festivalul Internațional de Literatură ,,Mihai Eminescuʼʼ. Festivalul s-a desfășurat în perioada 12 – 13 ianuarie 2023, în localitățile Băile Herculane, Orșova și Drobeta Turnu Severin, fiind organizat de către: Episcopia Severinului și Strehaiei, Consiliul Județean Mehedinți prin Centrul Cultural ,,Nichita Stănescuʼʼ, Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin prin Palatul Culturii ,,T. Costescuʼʼ, Primăria orașului Băile Herculane și Fundația Culturală Lumina. Felicitări autorităților și oficialităților severinene care sprijină acest mare eveniment al Culturii Naționale.

     Aflat la a XXXIII – a ediție, cu invitați din România (Mehedinți, Caraș Severin, Gorj, Dolj, Vâlcea, Hunedoara, Alba, București, Baia Mare), Republica Moldova și Serbia, academicieni, profesori universitari, scriitori, jurnaliști și alți oameni de cultură, festivalul a debutat joi, 12 ianuarie 2023, prin depunerea unei jerbe de flori la statuia Poetului din Parcul C.N. Traian din Drobeta Tr. Severin.

     La ora 10,00, la primăria orașului Băile Herculane, a avut loc un Simpozion Eminescu, unde s-au acordat  diplome de excelență și premii Eminescu. Și aici la Herculane oficialitătile sprijină și au sprijinit de-a lungul timpului acest Festival eminescian, acest fagure de speranță al Culturii Neamului. S-au depus jerbe de flori la monumentul Poetului din centrul stațiunii.

     La ora 12,30, participanții s-au deplasat la Mănăstirea ,,Sf. Anaʼʼ din Orșova, ctitorie a ziaristului român Pamfil Șeicaru, director al ziarului ,,Curentulʼʼ, considerat cel mai mare gazetar dintre cele două războaie mondiale și de ce nu, părintele ziaristicii românești. An de an, măicuța stareț Iustina a mânăstirii Sfânta Ana de la Orșova a fost o gazdă primitoare  în desfășurarea acestui eveniment cultural de excepție.

      După ce s-a terminat Sfânta Liturghie, săvârșită de Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, având alături un ales sobor de preoți și diaconi, evenimentul a continuat în cadrul așezământului monahal cu o slujbă de pomenire a poetului Mihai Eminescu, urmată de decernarea premiilor ,,Eminescuʼʼ și ,,Pamfil Șeicaruʼʼ. Avem dovada clară că Eminescu ne adună mereu, ne strange întru binele Nației Române. A doua zi, în sala „Virgil Ogășeanu” a splendidului Palat al Culturii (o construcție cum mulți n-au), Festivalul a continuat. S-au rostit alocuțiuni, s-a recitat  din creații proprii sau Eminescu.  După terminarea festivității de la Mănăstirea ,,Sf. Anaʼʼ, participanții s-au deplasat la statuia Poetului din Parcul  Ion Dragalina din Orșova, pentru depunerea unei jerbe de flori.

     Vineri 13 ianuarie 2023, manifestările culturale s-au desfășurat la Palatul Culturii ,,Teodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin.

    În deschiderea manifestărilor culturale, corul Kinonia al Episcopiei Severinului și Strehaiei a susținut un moment artistic, cu un repertoriu de cântări pe versuri de Mihai Eminescu. Au urmat alocuțiunile autorităților locale, apoi prezentarea lucrărilor științifice și discursurile omagiale dedicate lui Mihai Eminescu, expuse de oameni de cultură, eminescologi și istorici, în cadrul simpozionului ,,Actualitatea lui M. Eminescuʼʼ. Manifestarea culturală a continuat cu lansarea volumului omagial ,,Mihai Eminescuʼʼ, a revistei ,,Hyperionʼʼ și acordarea premiilor ,,Eminescuʼʼ, ,,Luceafărulʼʼ și ,,Hyperionʼʼ. N-ar fi posibilă enumerarea tuturor participanților severineni și neseverineni, dar semnalez prezența unor nume sonore, reprezentanți ale unor centre de învățământ superior; Craiova, prof. univ. dr. Mihaela Albu și prof. univ. dr. Tudor Nedelcea. Târgu Jiu, profesor dr. Zenovie Cârlugea. Timișoara, prof. univ. dr. Pompiliu Crăciunescu. Cluj, prof univ dr. Ovidiu Pecican și prof. dr. Maria Vaida. Mureș: Omul de mare valoare culturală, Nicolae Băciuț.

Și cum toate trec și acest eveniment emoționant a trecut.

„Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi şi nouă toate;

Ce e rău şi ce e bine

Tu te-ntreabă şi socoate;

Nu spera şi nu ai teamă,

Ce e val ca valul trece;

De te-ndeamnă, de te cheamă,

Tu rămâi la toate rece.”

Doamne, eminește-ne!

 

Ing. hidroenergetician, Puiu Răducan, scriitor, editor, tipograf, jurnalist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

 

Revista eCreator de la Sighetu Marmaţiei la Drobeta Turnu Severin

Demult n-am avut ocazia să citesc atâtea lucruri despre activitatea culturală a celor din Sighetu Marmaţiei ca în numărul eCreator intitulat „La frontiera Cuvântului”. Directorul publicaţiei şi liderul grupului eCreator a spus în cuvântul de început, printre altele: „La frontiera Cuvântului va să fie o lucrare de căpătâi pentru suflarea literară ce şi-a legat nemijlocit numele şi simţirea de municipiul Sighetu Marmaţiei. Ca orice alt lucru ce se vrea durabil s-a născut greu, deşi repede s-ar putea spune, în numai câteva luni de la iniţierea proiectului. S-a născut într-un loc ce musteşte de istorie şi cultură, unde spiritualitatea te trage de mânecă, unde înnobilarea este la ea acasă. Se naşte într-un loc cu o mai altfel de istorie, într-o urbe ale căror margini au atins nu mai puţin de cinci ţări cândva.”

Aşa este cum a spus poetul Ioan Romeo Roşiianu, numai dacă ne gândim că acest număr are un număr impresionant de pagini – 504 – iar pe lângă calitatea şi valoarea textelor putem vorbi şi de o grafică deja cunoscută, prin grija editurii „Grinta” Cluj Napoca a scriitorului Gabriel Cojocaru.

În acest număr imens semnează Poezie: Doina Rândunica Anton, Ioan Pavel Azap, Gheorghe Mihai Bârlea, Nelu Ion Borodi, Ştefan Cămăraşu, Gheorghe Chivu, Gabriel Cojocaru, Gabriela Mariana Cosovan, Laszlo Csiszar, Ştefan Doru Dăncuş, Dragomir Ignat, Ion Bogdan alias Dumitru Iuga, Ion Iuga, Ieremia Lenghel, Vasile Muste, Mihai Olos, Adriana Papp, Gheorghe Pârja, George Petrovai, Ioan Romeo Roşiianu, Nicolae  Scheianu, Marin Slujeru, Vasile Tivadar, Ioan Dorel Todea, Echim Vancea, Antonia Luiza Zavalic; Proza este reprezentată de: Mihai Ganea, Marian Ilea, Alexandru Ivasiuc, Ioan Romeo Roşiianu; Interviurile sunt semnate de: Marian Ilea, Florentin Năsui, Horia Picu şi Dani Godja, Nicolae Scheianu; Eseul este prezent prin: dr. Gheorghe Mihai Bârlea, Pamfil Bilţiu, Mihai Ganea, Ioan Hotea, dr. Nicolae Iuga, dr. Ioan Marchiş, dr. Ştefan Mariş, George Petrovai, Vasile Tivadar, Ioan Ţiplea, dr. Ioan Dorel Todea; Memorialistică scriu: Maria Bilţiu, Pamfil Bilţiu, dr. Odarca Bout, Corina Isabella Csiszar, Ioan Hotea, Dragomir Ignat, Vasile Muste, George Petrovai, dr. Cristian Ştefan; Tradiţile zonei revin a fi amintite de: Corina Isabella Csiszar, dr. Mihai Dăncuş, dr. Ştefan Mariş, prof. Dorel Merciu şi Maria Mirela Poduţ; Critică literară susţin: Doina Rândunica Anton, Ion Cristofor, Alexandru Dohi, Gafia Galay şi Jean Loui Chancerel, Vasile Gogea, Dragomir Ignat, Ştefan Jurcă, Ana Olos, Virginia Paraschiv, George Petrovai, Horia Picu, Ioan Romeo Roşiianu, Vasile Tivadar, Ioan Dorel Todea; Pagini monografice semnează Dan Spiridon Pralea şi Robert Pal Zolopcsuk. Iar ca un corolar, am zâmbit la nici mai multe, nici mai puţine de 52 de parodii,  marca maestrul Lucian Perţa! Felicitări realizatorilor, felicitări celor care şi-au găsit loc în această revistă/carte de colecţie.

Dar nici nu s-a uscat bine cerneala pe numărul dedicat sighetenilor, că echipa de conducere a „eCreator” din care mai face parte prozatorul Marian Ilea şi poetul Nicu Scheianu au realizat un nou număr „Prietenii literare” Drobeta Turnu Severin – Baia Mare. Este cel de-al cincilea volum din această colecţie. În prefaţa acestuia scriitoarea Gabriela Dobrotă afirmă, negru pe alb: „ Cred că în viaţă trebuie să faci ce vrei, pentru că oricum vei fi criticat. Scriitorii din Drobeta Turnu Severin şi cei din Baia Mare fac acest lucru şi mă bucur să le fiu aproape şi să îi pot sprijini necondiţionat în demersul lor. Nu cred că este important ce cred alţii despre tine, este însă important să te analizezi şi să fii mulţumit de ce ai realizat în fiecare zi. Eu am încercat continuu să las urme şi în viaţa altora, am reuşit şi pentru asta mulţumesc lui Dumnezeu. Dumnezeu lucrează prin oameni, El este sus şi vede tot şi toate, mă iubeşte, dar  şi eu ÎL iubesc şi EL mă iubeşte, altfel nu îmi dădea puterea să fac atâtea.”

Îi răspunde scriitorul maramureşean prin adopţie - Ioan Romeo Roşiianu - cu un eseu intitulat simbolic „ De la Porţile Sudului la Porţile Nordului citire”: „Ne-am întâlnit, am schimbat cărţi şi cunoaştere, emoţii şi trăiri, iar amintirile acelor clipe sedimentează acum prietenii ce vor dura mai mult decât fiinţele noastre plăpânde, pentru că ceea ce se petrece acum nu mai este un simplu număr special de revistă, e infinit mai mult, cel puţin o adevărată punte de suflet şi simţire”.

Semnează: Poezie – Costel Avrămescu, Carmena Băinţan, Ela Bălescu, Gabriela Mimi Boroianu, Nicolae Căliţoiu, Gabriel Cojocaru, Alina Narcisa Cristian, Gelu Dragoş, Cornelia Diţă, Ioan Dragoş, Eugen Dulbabă, Mihai Ganea, Anna Eichert Giurcă, Dragomir Ignat, Loredana Florentina Mădălescu, Viorel Mirea, Vasile Morar, Vasile Muste, Mirela Orban, Ioan Potop, Ioan Romeo Roşiianu, Victor Rusu, Nicolae Scheianu, Constantin Stana, Dan Şalapa, Dinuţ Titu; Proză – Costel Avrămescu, Ioan Pavel Azap, Daria Dalin, Mihai Ganea, Grig Gociu, Marian Ilea, Ioan Romeo Roşiianu, Constantin Stana, Viorica Stăvaru; Eseu – Costel Avrămescu, Viorica Gligor, Ioan Hotea, Nicolae Jinga, dr. Ştefan Mariş, Ioan Romeo Roşiianu, Constantin Stana, Dan Şalapa; Tradiţii – Maria Bilţiu, Corina Isabella Csiszar, Maria Mirela Poduţ; Critică literară – Daniel Corbu, Gelu Dragoş, Eugenia Dumitriu, Viorica Gligor, Grig Gociu, Lucian Gruia, Dragomir Ignat, Gelu Negrea, Virginia Paraschiv, Voichiţa Pălăcean Vereş, Ana Cristina Popescu, Ioan Romeo Roşiianu, Victor Rusu, Nicolae Scheianu, Constantin Stana, Dorina Stoica,  Dan Şalapa şi Ioan Vasiu.

După cum se observă şi cu ochiul liber proiectul iniţiat de poetul Ioan Romeo Roşiianu continuă cu rezultate meritorii, la nivel naţional, iar următorul număr va fi dedicat „Prieteniilor literare” cu Cluj Napoca, acolo unde gruparea eCreator din Baia Mare are prieteni adevăraţi în ale scrisului! Jos pălăria, domnilor de la eCreator!

                                                                                    Gelu Dragoş

Poetul şi jurnalistul severinean Viorel Mirea la a douăzecea carte

Datorită „Prieteniilor literare” iniţiate de către poetul Ioan Romeo Roşiianu, ale revistei culturale „eCreator” care au poposit la Drobeta Turnu Severin, am intrat în posesia a două volume de poeme ale poetului şi jurnalistului dunărean Viorel Mirea.

 Primul volum, intitulat „Luntrea goliciunilor”, Editura „Tracus Arte” Bucureşti are peste 200 de pagini şi este structurat în două capitole: „Gustav” şi „alte EVA ziuni”. Dacă în primul capitol Gustav  e un om reîncarnat care umblă în epoci diferite pe strada Luxemburg, în cel de-al doilea capitol regăsim o mulţime de pilde biblice în poeme ca „Iad fără draci”: „- Uite, i-am zis într-o zi,/ dacă păsările astea ar ieşi din ochii tăi,/ tu ai fi ca un iad fără draci,/noi am fii dracii fără de iad./Ne-am cupla!” sau „Greva lui Noe”: „Ba şi vietăţile mici, de la gâtul lui Noe,/ziceau că şi ele fac grevă, că pot să înoate şi singure,/

că nu sunt defecte!”.

Poezia lecturată în volumul „Luntrea goliciunilor” este modernă, ludicul atinge limite gnoseologice,aluziile subtile la realităţile cotidiene te fac să nu laşi cartea din mână până la citirea ultimei poezii.

Cea de-a doua carte „Cântecul duioasei Laura”, Editura „Prier” Drobeta Turnu Severin, a fost prezentată anul trecut pe pontonul „Carol” din portul aceluiaşi oraş, iar poetul Viorel Mirea, prin tot ceea ce scrie şi produce evenimente literare şi-a lansat „cinci bidoane de poezie” la apă, pe Dunăre şi cu siguranţă această cea mai recentă carte va bucura pe cineva care va intra în posesia ei, fie că vorbim de români, de sârbi sau bulgari. Fiindcă este un poet european.Este un volum de poeme în care are ca personaj principal pe Laura, când „duioasă”, când „cu sine-se-ntristând”, când „cu braţele-i suave”, când „din solz de peşte” ori „solz de vară-primăvară”. 

Iar la final, vă propun un poem semnat cu ceva timp în urmă de Viorel Mirea:

AR DE-AM SĂ PLEC

Iar de-am să plec am să te iau în mine,

Şi de-am să plâng am să te iau în plâns –

O, carnea ta cea plină de suspine

Ea niciodată nu mi-e de ajuns!

Cum se întoarce floarea iar în floare,

Şi cum revine plânsul iar în plâns –

O, carnea ta, cea plină de dogoare,

Ea cărnii mele nu-i e de ajuns!

Şi de-am să fiu, îmi fi-vei mie fiinţă,

De nu mai sunt, mă faci să fiu mai sfânt,

Din carnea mea cea plină de cuviinţă

Suav s-o naşte Eva pe pământ.

Iar ochiul meu cel plin de poama-i tristă

Şi de păcatul greu, cel dulce-amar,

Te va purta-n sclipirea-i ametistă

Ca pe scânteie aprigul amnar.

Şi nu fi tristă, trist de sunt cu tine,

Ci veselă să fii, de trist îţi sunt,

Din răul ei să n-o întorci în bine

Pe carnea mea cea neagră, de pământ

Ci să o laşi în josul greu să cadă

Cum cade ploaia-n râncedele nopţi,

Mă ia

Şi du-mă-n carnea-ţi de zăpadă,

Şi-ntoarce-mă în mine

Dacă poţi…

OZN prăbușit la Drobeta Turnu Severin! SRI a intervenit cu instrumente speciale

Angajaţii Serviciului arme, explozivi şi substanţe periculoase al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Mehedinţi încearcă, de dimineaţa, identificarea unui obiect zburător care a căzut lângă o biserică din Drobeta Turnu Severin. Posibil OZN?

Purtătorul de cuvânt al IPJ Mehedinţi, Nicolae Lohon, a declarat că mai mulţi cetăţeni au semnalat la 112 faptul că în vecinătatea bisericii din cartierul Kiseleff din Drobeta Turnu Severin a căzut din atmosferă, luni seara, un obiect care semăna cu o paraşută, iar atenţia locatarilor din perimetrul respectiv a fost atrasă de zgomotul produs de impactul cu pământul.

“S-a sesizat Serviciul Român de Informaţii, care a trimis la faţa locului o echipă de pirotehnişti dotaţi cu echipamente utilizate în astfel de situaţii, iar lucrătorii Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Mehedinţi au securizat zona. Până la ridicarea obiectului, circulaţia a fost închisă pe strada unde a căzut acesta”, a declarat Lohon.

Potrivit sursei citate, nu este exclus ca obiectul să fie o sondă meteo sau paraşuta unui avion de mici dimensiuni care a survolat regiunea, însă singurii care vor stabili tipul şi natura acestuia sunt specialiştii în materie.

                                                                            NapocaNews