Cu ocazia decernării Premiilor naţionale eCreator, ediţia I,
am primit câteva cărţi, cu autograf, de la mulţii scriitori prezenţi la
manifestarea organizată de scriitorul Ioan Romeo Roşiianu la Biblioteca
Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare. Spre a vă îndemna la lectură, mai ales că
avem timp berechet cu ocazia sărbătorilor de iarnă, am să fac un scurt
comentariu la acestea.
Ştefan Aurel Drăgan,
din Bârsăul de Jos, licenţiat în drept, ne propune proza „Haita”, apărută la
Editura din Şiria, „Azbest Publishing”, 2016. Despre scriitorul ardelean,
Nicolae Goja afirmă: „Proza lui Ştefan Aurel Drăgan conţine lungi monologuri
interioare şi relatări indirecte, în stilul lui Augustin Buzura, cu o anumită
preţiozitate (...) Digresiunile prozaice sunt acoperite de originalitatea
temei.” iar Horia Muntenuş concluzionează că autorul este: „Un prozator bun a
cărei tehnică literară şi al cărui spirit de investigaţie psihologică revendică
o evoluţie romanescă”.
Mioara Bahna,
proaspăt laureată de revista literară eCreator, ne propune două cărţi:
„Aventura lecturii – Proză românească contemporană”, Editura Junimea Iaşi şi
„Aventura lecturii – Domenii conexe literaturii artistice”, Editura RAFET,
Râmnicu Sărat. Motivul pentru care Mioara Bahna abordează această temă se
datorează faptului că : „Fenomenul literar româneasc actual este cât se poate
de eterogen, pentru că, pe de o parte, perpetuează unele tradiţii şi, pe de
alta, asimilează – mai bine sau mai rău – multe dintre tendinţele în materie,
iar această configuraţie este vizibilă în cazul tuturor genurilor.” Florin
Dochia consideră că: „Mioara Bahna este acel judecător acribios care vânează
textele semnificative şi le recomandă cititorilor potenţiali. Rigoarea actului
critic practicat în celelalte cărţi ale sale se confirmă cu asupra de măsură şi
aici, cu atât mai mult cu cât este vorba de o ofertă diferită.”
Poetul şi omul de cultură Viorel Mirea ne propune cartea de poeme „Inversul vieţii noastre”,
Editura Ştef, Drobeta Turnu-Severin, 2016. Poemele sunt structurate în trei
secţiuni: „Cenuşă de trandafiri”; „O, Atlantida, cea iubitoare de mine!” şi
„Spre Ţara Făgăduinţei”. Mihaela Dobre scrie pe ultima copertă a cărţii că:
„Poetul scrie respirând în zodia trandafirului în care, dacă nu putem să ne
presărăm viaţa cu petalele trandafirului roşu Marsala, nădăjduim să-i simţim
cenuşa în cădere sublimă cu încărcătura ei diafană peste iubirile noastre şi să
ne oblojim rănile cele mai adânci ale sufletului cu puterea ei celestă...!”
Prietenul Nicolae
Vălăreanu Sârbu ne propune cartea de poeme „Tăcerea umbrei”, Editura
Blumenthal, Bucureşti, o carte de poeme valoroase despre care Silviu Guga
afirmă: „În „Tăcerea umbrei”, în acest inefabil ademenitor, Nicolae Sârbu vrea
să încerce să aşeze poezia. A făcut multe exerciţii poetice, deloc neglijabile,
până să ajungă la această îndrăzneală, prin multe poeme din câteva volume
publicate anterior, dar mai ales poeme din „Frigul însingurării” şi „Abur de vis”,
cu care se desprinde de plutonul veleitarilor şi devine un autentic poet.
Prezentul volum certifică această autenticitate şi evidenţiază virtuţile
poetice ale unui autor tot mai cunoscut.”
Un număr de 64 de poeme ne propune Vali Orţan în volumul „Glonţul predestinat”, Editura Grinta, Cluj
Napoca. Marian Drăghici „l-a citit” cel mai bine pe autor: „Vali Orţan, băiat
fundamental trist, şi-a făcut mai întâi nume de epigramist. De la epigramă la
poemul liric, saltul este inter-regn, de la nume la renume, de la nimfă la
fluture, sau, ca să ne întoarcem un pic la sat, ca de la piatra din praştia lui
David, pentru Goliat, la glonţul
predestinat.”
Antologia de cultură,
literatură şi artă „În bătaia peniţei”, Galaţi, apărută sub oblăduirea Anei
Cristina Popescu, Adrian Popescu, Simona Petronela Mîţu şi Ion Turnea ne
propune materiale publicate în cele patru numere ale Revistei on-line de cultură, literatură şi artă În bătaia peniţei
şi cele două suplimente ale acesteia. Printre redactori se află Alexa Gavril
Bâle, iar redactor asociat Ioan Romeo Roşiianu. Dintre semnatarii din această
primă antologie îi găsim şi pe maramureşenii: Mircea Botiş şi Radu Botiş
(„Cultura şi spiritualitatea la Ulmeni, Maramureş”), pr. stavr. Radu Botiş
(„Moartea şi Învierea Domnului”), Carmena Băinţan (Poezie şi „Scrisoare
către...necunoscut”), Ştefan Doru Dăncuş („Manual de gesturi inutile”, fragment
din volumul cu acelaşi titlu), Ioan Romeo Roşiianu (Postfaţă la volumul „Gustul
pâinii”, autor Ana Cristina Popescu) şi Gelu Dragoş („eCreator în vizorul
revistei În bătaia peniţei”).
Gelu Dragoş
