Declarația zilei - Florin Cîțu

 „Au făcut totul praf, singura explicație pentru creșterea datoriei publice constă în incompetență, furtul, hoția, dezastrul bugetar pe care le-au făcut în 2022 și în 2023”.

Gluma zilei - Guvernul Câțu a inventat salariu...hybrid!

 

Criza personalităţilor

 

Pare să fie o lege universală că orice politician după zece ani de putere începe să facă greşeli. În acelaşi timp, în zece ani un om politic abia începe să acumuleze experienţă. Cu mai multă sau mai puţină vechime în politică, este o certitudine că în această perioadă există o acută criză a personalităţilor.

Actualii lideri de partid nu strălucesc, nu ies în evidenţă în faţa politicienilor din linia a doua, dar nici în faţa publicului. Topul încrederii vine să confirme această realitate. Primele locuri sunt ocupate de oameni fără putere. Alexandru Rafila conduce în top.

A devenit politician doar pentru că este medic, iar în pandemie medicii sunt pe primul loc în lume la încredere. Omul cu cea mai înaltă funcţie în stat, preşedintele Iohannis, are o cotă de încredere de 14%. Liderii tuturor formaţiunilor politice sunt sub cota partidelor pe care le conduc.

Multiplelor crize care se suprapun peste marea criză pandemică li se adaugă, în cazul României, şi criza de personalităţi. Ultimii zece ani nu au fost o perioadă de acumulare de inteligenţă, talent, spirit de iniţiativă, viziune. Perioada coincide cu ultimii ani din mandatul preşedintelui Băsescu şi cu primii ani din mandatul preşedintelui Iohannnis.

Considerând ultimii zece ani ca perioadă de acumulare găsim aici politicieni care au clacat, de la Liviu Dragnea la Ludovic Orban, de la Victor Ponta la Crin Antonescu, de la Călin Popescu Tăriceanu la Vasile Blaga sau Elena Udrea.  :i-au pierdut identitatea partide ce păreau bine ancorate în conştiinţa publică a românilor ca reprezentative pentru dreapta, PDL, PNL, dar şi USR. De regulă dreapta dă lideri puternici. Ce lideri carismatici are acum PNL sau USR? Nu că stânga ar sta mai bine.

Emil Boc s-a autosalvat retrăgându-se la Cluj. De altfel, provincia stă mai bine decât Centrul, prin câţiva primari şi preşedinţi de consilii judeţene, dar sunt cazuri izolate.

Pe fondul acestei crize de personalităţi încep să aibă succes figurile pitoreşti, politicienii exotici, însă rezolvarea gravelor probleme pe care le are România nu are cum să vină din această direcţie.

Zadarnic lumea îşi pune speranţele în oamenii fără putere, degeaba acordă încredere unor personaje fără putere de decizie. Biserica, armata, mai nou sistemul sanitar se bucură de cea mai mare încredere în rândul populaţiei. Dar pot rezolva aceste instituţii mai mult simbolice crizele prin care trece România?

Se spune că, în general, crizele întăresc liderii politici. Aşa a fost cazul cancelarei Angela Merkel. După criza euro din 2007, Germania părea o oază de linişte şi siguranţă înconjurată de ţări în criză. Traian Băsescu a încercat să se dea drept omul care a rezolvat crize. Până şi Ludovic Orban a încercat să scoată puţin capital electoral după mandatul său de premier în primul an de pandemie. Ce criză a rezolvat preşedintele Iohannis pentru a putea pretinde că este un salvator?

Ce crize ar putea rezolva actualul prim ministru? Fiind acceptat de două partide concurente înseamnă că Nicolae Ciucă are ceva deosebit, un talent ieşit din comun. Încă nu se vede. Premierul marii alianţe PSD-PNL încă nu s-a remarcat ca mare personalitate politică. Este adevărat că în jurul lui încă nu s-a iscat nici măcar un scandal.

În politică despre cei care nu fac nimic se spune că sunt ca apa sfinţită, nu fac nici bine, nici rău.

Vine cumva cineva din spate? Noua generaţie? Păi asta este noua generaţie, cel mai reprezentativ politician fiind Florin Cîţu.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș

Din istoria dulapului cu schelete

 Aventura iresponsabilă a premierului Cîțu pe meleaguri americane a dat apă la moara mass-mediei obișnuită să macine, zice ea, subiecte senzaționale și de interes național. Înainte de a formula un punct de vedere mai mult sau mai puțin obiectiv, trebuie făcută o mențiune. În spațiul public, metafora „dulapul cu schelete” a fost lansată de E. Udrea, simbolul politicianului feminin din vremea președinției lui Băsescu. Răsfățată, dar și hărțuită de televiziuni, diva – politician a dat de înțeles că ar fi vorba de sertare cu dosare, unde sunt consemnate păcatele săvârșite de personaje importante, aflate în funcții publice. Sau care aspiră la demnități de rang înalt. Atunci, nu am crezut că descoperirea doamnei Udrea a fost epocală, încât să-mi taie glasul, nici din partea opiniei publice să curgă un fluviu de reacții. Dimpotrivă, orice român cuplat la evenimentele politice și-a putut da seama că scheletele incriminate se află la adăpost în custodia noilor structuri de forță ale democrației. Ele conțin informații legate de trecutul și prezentul unor politicieni, magistrați și oameni de afaceri, cu influență în sfera politicii. Mai mult, la nevoie, pot fi desecretizate și automat devin instrumente de șantaj, menite să elimine din competiție potențiali adversari politici. Grav este că misteriosul dulap poate conține și informații false, surse veritabile pentru întocmirea, la comandă politică, a dosarelor penale, inclusiv unor oameni nevinovați. De notorietate a rămas celebrul binom SRI – DNA, despre care în spațiul public nu se vorbește. Odată cu deschiderea dulapurilor trebuie urmărit dacă scheletele au sensibilizat societatea, iar trecutul personajelor acuzate a influențat deciziile cetățenilor în alegerea candidaților implicați în competiții politice. Istoria confirmă că opinia publică nu este preocupată de aranjamentele și scenariile puse la cale în culisele scenei politice. În timp, războiul oaselor a debutat în campania electorală la alegerile prezidențiale din 1992. Atunci, spre deosebire de dulapul lui Iliescu, plin cu „oase” comuniste, asumate și cunoscute de opinia publică, dulapurile lui R. Câmpeanu și I. Rațiu au conținut „oase” inventate de propaganda partidului fostului președinte. Pentru electoratul vremii, trecutul lui Iliescu nu a contat nici la alegerile din 2000 în confruntare cu C.V. Tudor. Cei care azi vor să-l tragă la răspundere pe Iliescu să dezgroape scheletele Revoluției și mineriadelor au dat în boala prostiei și naivită­ții. „Beneficiarul” unui schelet inventat a fost și E. Constantinescu. Justițiarul menționat, specializat în denigrări și calomnii fără dovezi, i-a ticluit fostului președinte o relație mai delicată cu o actriță franceză de origine română. Fără să recunoască, nici dulapul lui Băsescu nu duce lipsă de schelete conservate din vremea când a fost informator al Securității. Cu toate că așa au spus gurile rele, electoratul i-a oferit două mandate de președinte în care pentru țară nimic pozitiv nu a făcut. Dulapul lui Iohannis, ceva mai mic, are schelete din timpul primăritului la Sibiu. Deși în timpul campaniei electorale s-a făcut că plouă, în schimb s-a ales cu două mandate și duce o viață de nabab în stil românesc. Posesorii unor dulapuri sunt foști sau actuali parlamentari, președinți de Consilii Județene și primari, pe care nimeni nu-i ia la rost. Dacă justiția nu este interesată să facă lumină, opiniei publice, în majoritatea ei copleșită de frustrări, nu i se poate cere să ia atitudine. În scurtă vreme, povestea lui Cîțu, extrem de mediatizată, va deveni istorie. Că în politică, vorba vine, o minune nu poate ține mai mult de o săptămână.

Prof. Vasile ILUȚ

Gheorghe Piperea: „Premierul și ministrul învățământului au anunțat deja începutul discriminării pe criterii de suspiciune de boală”

 Precum se observă din ieșirile publice de azi, premierul și ministrul învățământului au anunțat deja începutul discriminării pe criterii de suspiciune de boală, coincident cu deschiderea anului școlar.

Medicii, cadrele didactice, polițiștii, militarii și mai toți ceilalți funcționari publici urmează a fi obligați la vakseenare (alternativa testului la fiecare 72 de ore este, evident, exclusă, pentru că nimeni nu dispune de 150 de euro pe săptămână pe care să îi aloce testului*).

Culmea este că săptămâna trecută personalul sanitar fusese asigurat, prin intermediul Sanitas, că nu se va impune vakseenarea obligatorie.

Ministrul Învățământului plusează cu cinism și bravează, susținând că, în cazul localităților unde s-ar depăși pragul de 6 infectări la mia de locuitori, profesorii care nu se vor fi supus acestei măsuri de „prevenție” (în realitate, o restricție totalitară și discriminatorie de drepturi și libertăți) vor sta acasă, în concediu fără plată.

Lăsând la o parte faptul că astfel de propuneri de măsuri impopulare vin de la un premier care ar trebui să aibă o credibilitate zero într-o societate normală** și să fi fost demult demis, eu sunt oripilat că nimeni dintre cei care reprezintă „autoritățile” nu țin cont de:

-Constituție și CEDO,

-faptul că unii oameni nu pot să se vakseeneze, întrucât au contra-indicații medicale sau stări de boală cronică și o medicație care ar putea intra în interconexiune riscantă sau chiar letală cu vakseenurile (în legătură cu această interconexiune nu se știe nimic, chiar prospectele producătorilor atrăgând atenția asupra acestui lucru),

-mai mult de 70% din populație nu s-a vakseenat (și nu o va face, oricâte astfel de măsuri draconice se vor fi luat); cu cine se va mai fi derulat procesul educativ după ce se vor impune aceste măsuri, cum va mai funcționa aparatul de stat, dacă acești oameni vor fi concediatți fără plată și fără vină? dacă acesți oameni, plus colegii lor vakseenați, care nu sunt de acord cu discrimimarea (sau cu munca triplă și unor impozite, taxe și contribuții majorate, ca să acopere găurile lăsate de concedierea forțată a persoanelor nevakseenate), vor boicota instituțiile care practică această discriminare, cum vor mai putea fi redobândite coeziunea și solidaritatea în această societate?

-la țară sau în orașele mici, de provincie, sistemul educativ se confruntă cu deficite majore de cadre didactice calificate; în localitățile mici, pragul de 6 infectări la mia de locuitori se depășește foarte ușor – cum se va mai derula procesul de învățământ cu doar un sfert dintre profesori, și așa decimați de munca în străinătate?

Nu sunt aceste măsuri auto-desctructive pentru acuala putere iresponsabilă și nocive pentru societatea prezentă și pentru viitor?

Toți cei sancționați prin trimiterea în concediu fără plată (fără vină, dar pe motiv că nu sunt de acord cu o intervenție medicală invazivă, cu efecte preventive incerte și cu risc de infectare ulterioară a celorlalți) vor putea sesiza, individual sau în grup, organele competente, pentru discriminare și abuz în serviciu.

Un protest al câtorva sau unele procese individuale, disparate, nu sunt suficiente.

Pentru a-i face pe dnii Cîțu & co să renunțe la aceste măsuri fasciste este nevoie de un boicot masiv, generalizat.

*în orice caz, în condițiile în care CDC din SUA a anunțat că testul la modă (RT – PCR) este atât de „fiabil” încât nu reușește să deosenească gripa obișnuită de molima mileniului, a te baza pe acest test este ca și câmd ai spera că te vindeci de scabie bând apă sfințită

**individul a făcut pușcărie, totuși, pentru conducere în stare de ebrietate, totuși, iar în plus a mințit în acte publice în legătură cu studiile universitare – cine știe în ce alte privințe grave a mințit și în ce condiții ne-a făcut captivi creditorilor pe 2-3 generații de acum încolo.

Autor: Gheorghe Piperea

Gheorghe Piperea: „Cîțu a mințit și în privința studiilor făcute în SUA”

 

Presa progresistă, pro-coaliție aflată la guvernare, arată că_Cîțu a mințit și în privința studiilor făcute în SUA. După ce în CV a spus că ar fi făcut un master în 1998-99 și că ar fi susținut o dizertație, acum guvernul* spune că, de fapt, nu există nicio dizertație, iar universitatea din SUA răspunde în doi peri unei interpelări ziaristice, spunând că diploma de master a fost acordată by default, ca urmare a unei “școli doctorale” neterminate (???!), tocmai în luna mai 2002.

După metoda brevetată de V V Voiculescu, și Cîțu se consideră diplomat, deși e ceață groasă pe “studiile” sale. Iar lumea “bună” îl laudă tocmai pentru studii și pentru că, cică, ar fi un finanțist bun (el fiind, de fapt, un “bun” jucător de păcănele bancare, adică trader de riscuri).

De altfel, mai toate “personalitățile” din guvernele Orban** sau Cîțu sunt pline de astfel de pete pe trecutul universitar. Ambele guverne s-au auto-declarat “cele mai profesioniste din istorie”.

Lucruri fantastice se întâmplă pentru toți românii… Fantastic de rele și de absurde.

PS Mă întreb cum a fost acceptat în banking un asemenea mincinos. Dar, mai ales, mă întreb cum poate fi admis ca un ministru/premier să mintă în cv, document care devine oficial după depunerea la dosarul de numire, fără să fie acuzat de fals și uz de fals. Probabil că poziționarea de partea “bună” a corectitudinii politice ține loc și de studii, și de onestitate.

*din nou, resursele publice și oficialitatea de stat sunt utilizate pentru a soluționa probleme personale ale lui Cîțu – iar asta nu e faptă penală de abuz în serviciu…

**presa de ieri susține că Orban ar fi condus beat criță o ședință de guvern din data de 28 octombrie 2020; iată cine se ocupă în țara asta de “siguranța noastră” și cine se “luptă” contra pandemiei, răpindu-ne drepturile și neutralizându-ne libertățile, pentru a ne arunca pe panta fatală a totalitarismului

Autor: Gheorghe Piperea

Decizie grea

 
După cum îl prezintă cei care nu-l simpatizează, cei care nu-l apreciază ca profesionist, Florin Cîţu pare să aibă biografia unui aventurier. Poate fi invidiat, sau poate deveni personajul unu roman, cu condiţia să fie scris de un prozator talentat.

Se vorbeşte că ar fi rămas orfan de mamă şi că ar fi fost crescut de o mătuşă. Există mult mister legat de plecarea lui la studii în Statele Unite, la o Universitate particulară, unde se plăteau taxe uriaşe, de zeci de mii de dolari.

Studiază, adică este student, masterand şi doctorant, o lungă perioadă de timp.

Născut în 1974, îşi începe activitatea, adică trăieşte pe banii lui, din anul 2001, când ocupă un post de economist la Banca Naţională din Noua Zeelendă. Nu sunt informaţii că ar fi lucrat până la incidentul care inflamează acum scena politică din România.

Dacă pentru un om de rând, pentru un artist, pentru un scriitor, incidentele de genul celui petrecut acum 20 de ani în Statele Unite, ar deveni un ornament biografic care l-ar scoate din obişnuit, l-ar face deosebit. În schimb pentru un om politic, mai ales dacă ajunge prim ministru, un incident minor, în esenţă, îi poate stopa cariera publică.

Nu ştim cum se va termina criza. Pentru că deja scandalul s-a transformat în criză. În USR PLUS a apărut un grup care îi cere premierului să demisioneze. Conducerea PNL, oamenii lui Ludovic Orban, profită de ocazie pentru a se detaşa de Florin Cîţu. Nu mai vorbim de PSD, dar şi de mass media care s-a năpustit asupra bietului om.

Situaţia, încurcată în sine din cauza diferenţelor de ordin legislativ, după obiceiul presei, este dramatizată, focalizându-şi atenţia pe episoadele negative din viaţa lui Florin Cîţu. Comentariile, articolele din ziare, ţintesc emoţiile auditoriului. Nimeni nu urmăreşte aflarea adevărului. Susţinătorii minimalizează întâmplarea din miez de noapte, urmată de o amendă şi un o condamnare la 48 de ore a şoferului care a condus beat, în timp ce adversarii caută tot de felul de legături compromiţătoare, inclusiv cu serviciile secrete. Ne putem imagina cum se simte în aceste momente Florin Cîţu. Nu-i mai arde nici de rectificare, nici de PNDL, nici de PNRR, poate nici de alegerile PNL din 25 septembrie. Sau, mai ştii, omul are nervi de oţel, şi nu-i pasă. Zice că incidentul s-a întâmplat acum 20 de ani şi nu mai reprezintă nimic în biografia lui.

De altfel nici nu şi l-a trecut în biografie. Tocmai aici este necazul. Trebuia să facă cunoscut incidentul din Statele Unite? Acest lucru urmează să fie dezbătut de cei care pot decide dacă Florin Cîţu poate rămâne în continuare prim ministru sau trebuie să se retragă.

Cea mai aşteptată poziţie este a preşedintelui Klaus Iohannis. În timpul campaniei interne din PNL, fără să o spună în mod direct, preşedintele a înclinat balanţa în favoarea lui Florin Cîţu. El a fost cel care a confiscat termenul de „reformă”, a lăsat impresia că el reprezintă viitorul, iar Ludovic Orban trecutul.

Aşa se face că în acest moment din toate organizaţiile judeţene şi din Bucureşti, doar 12 şi-au arătat susţinerea pentru Ludovic Orban, restul susţinându-l pe premier.

Dacă nu ar mai fi prim ministru, oare câţi l-ar mai susţine într-o confruntare cu Ludovic Orban? Funcţia de şef al guvernului atrage precum sunt atrase muştele de un borcan cu miere. Secretul succesului lui Florin Cîţu se explică prin funcţie. Altfel, nu este nici un bun comunicator, nici nu se arată ca un mare profesionist.

„Transparenţă şi profesionalism”, postează premierul prins în corzi din toate părţile, ignorând explozia pe care a provocat-o pe scena politică.

Nu sunt multe variante de final de meci.
1. Florin Cîţu poate fi îndemnat de preşedintele Ioahnnis să-şi dea demisia.
2. I se poate cere demisia din interiorul coaliţiei.
3. Scandalul poate continua până la alegerile PNL din 25 septembrie.

O variantă de rezervă ar fi pregătirea unui om care să-i ia locul. Ar putea fi Rareş Bogdan?!

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș

Ce nu spune Cîțu despre înțelegerile de la Bruxelles ?!

 

De ce se întrec Cîțu și Iohannis în vești bune și amabilități față de români? Un cunoscut economist dă în vileag aspectele neplăcute pe care românii vor trebui să le suporte în urma înțelegerilor făcute de premierul Cîțu în timpul vizitei de la Bruxelles, scrie Sputnik.md.

Mulți analiști și-au exprimat uimirea față de schimbarea de atitudine a președintelui și premierului în exprimarea publică. De la discursul critic față de românii care nu respectă restricțiile s-a ajuns la mulțumiri, amabilități și vești bune.

Unii au spus că e o schimbare de strategie generată de experții de comunicare ai PNL, alții cred că președintele și premierul pregătesc poporul pentru una sau mai multe vești… negre.

Ei bine, cunoscutul economist și profesor universitare Adrian Câciu vine cu explicația – înțelegerile de la Bruxelles… sau ”Ce nu vi se spune despre vizita la Bruxelles a premierului Florin Cîțu”.

Ei bine, vestea este cu adevărat greu de suportat, mai ales în condițiile creșterii inflației și a scăderii puterii de cumpărare:

”Pensiile, salariile și alocațiile rămân înghețate până în anul 2024” – dezvăluie Adrian Câciu veste pe care premierul nu o dă încă românilor.

Adrian Câciu spune ferm: ”Acesta este angajamentul luat în fața Comisiei Europene pentru a primi derogare pe procedura de deficit excesiv până în 2024”.

”O negociere proastă cu efecte distrugătoare față de societate”, consideră Câciu, subliniind că ”Nu poți trâmbița triumful sacrificând 10,5 milioane de persoane a căror putere de cumpărare scade abrupt”.

Odată cu această dezvăluire, cunoscutul economist punctează și ”lașitatea și lipsa de asumare publică a politicianului Florin Cîțu în fața poporului – nu a avut curajul să vă spună acest adevăr”.

În finalul postării, Adrian Câciu crede că ”pensiile, alocațiile si salariile vor crește doar dacă domnul Cîțu nu mai este premier”. Sincer, un optimist greu de acceptat, atât timp cât România nu pare condusă… nici măcar de Iohannis. Ci de mult mai departe.

Oricum, este de văzut dacă dezvăluirea lui Adrian Câciu va primi vreo replică de la Putere – sau dacă ”opoziția” o va băga în seamă.

 Sursa: corectnews.com

Florin Cîțu: „Salariul mediu crește semnificativ” – Anunțul îmbucurător pentru toți românii!

 

Florin Cîțu a anunțat vineri dimineața, 14 mai, că salariul mediu nominal crește semnificativ. Premierul susține că creșterea economică din 2021 va fi peste toate estimările de la începutul anului.

Florin Cîțu a făcut un anunț îmbucurător pentru toți românii. El a anunțat date economice favorabile. Iată postarea sa de pe Facebook:

„Vești excelente pentru toți românii!
Salariul mediu nominal CREȘTE semnificativ. Puterea de cumpărare a românilor CREȘTE semnificativ.
Pregătim economia pentru perioada post – pandemie.
Creșterea economică în 2021, de care vor beneficia toți românii, o să fie peste toate estimările de la începutul anului. Vă garantez.
INS: „Martie 2021 comparativ cu Martie 2020
 Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,7%
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum:
 Indicele câştigului salarial real a fost 104,5% pentru luna martie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
 Indicele câştigului salarial real a fost 105,0% pentru luna martie 2021 faţă de luna precedentă”.”

Sursa: Realitatea.net

Ministru contra prim-ministru

 Vlad Voiculescu este un personaj interesant. I-a intrat în cap că este omul predestinat să reformeze sistemul sanitar din România.

Fost ministru, tot al Sănătăţii, în timpul guvernului Dacian Cioloş, numit ministru al Sănătăţii în guvernul Cîţu, demis, după părerea lui, din motive de comunicare, Vlad Voiculescu îşi vinde scump pielea. Contra-atacă frontal, fără menajamente, fără pic de respect, fără preocuparea că prin declaraţiile lui contribuie la perpetuarea crizei.

Ca foarte mulţi justiţiari, tânărul fost ministru, are o idee fixă despre corupţie, în cazul lui despre corupţia din Sănătate. Era convins încă de la primul mandat, că sistemul sanitar din România este corupt, dar, după cum a declarat, încă nu a apucat să adune dovezi şi, prin urmare, nu a anunţat organele abilitate să cerceteze. Nu este greu de observat că Vlad Voiculescu este un produs al străzii, un protestatar de profesie. Cei care ies în stradă, indiferent de situaţie, strigă “Hoţii”, “Jos corupţia” etc. etc. Desigur, rareori se întâmplă să ofere exemple concrete. De exemplu la protestele anti-PSD, la care participau mulţi dintre actualii oameni din USR-PLUS, aveau un caz concret: Liviu Dragnea, condamnat pe atunci în primă instanţă la câţiva ani de puşcărie.

Problema de acum este că protestatarii nu au cazuri concrete, dar în acelaşi timp nici actuala putere nu are exemple din rândul PSD pe care să le scoată în faţă. Despre PSD se vorbeşte deja la modul general că este un partid al corupţilor.

În acelaşi timp atunci când PSD acuză actuala putere de corupţie nu poate oferi cazuri concrete, cu date şi nume.

Este un lucru demn de remarcat. Dar asta nu înseamnă că nu există corupţie. Mai degrabă s-ar putea deduce că s-au perfecţionat metodele. Corupţii, ca şi covidul, par să fie asimptomatici. Corupţii fură atât de subtil încât nu-i prinde nimeni, dar ştie toată lumea.

Vlad Voiculescu abia după ce a fost demis promite să fie un personaj de prim plan. Este un lucru comun că atunci când porneşti o campanie primul lucru pe care trebuie să-l faci este să inventezi victime. Fostul ministru face exact acest lucru. El atinge un punct foarte sensibil: contestă numărul decedaţilor de Covid. În acest fel el se postează în tabăra celor mai vehemenţi contestatari ai pandemiei, la modul general.

Cum USR-PLUS persistă în a anunţa că în acest moment nu-l susţine pe primul ministru Cîţu, deci nici actualul guvern, rezultă că partidul deja fuzionat condus de Dan Barna şi Dacian Cioloş se solidarizează cu Vlad Voiculescu.

Situaţia se complică mai mult decât părea la început. PNL dezvăluie că fostul ministru al Sănătăţii este acuzat că şi-a adus printre consilieri oameni de la marile grupuri farmaceutice, care fabrică vaccinurile. Vorbesc despre intenţia acestuia de a demara procesul de privatizare a unor segmente importante din sistemul sanitar.

Vlad Voiculescu nu este singurul care îl atacă pe premier. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, încă în funcţie, s-a dezlănţuit împotriva lui Florin Cîţu numindu-l nici mai mult nici mai puţin decât un „zombie politic”, un politician de tip Belarus.

Ministrul USR depăşeşte nivelul pe care îl atinge de obicei PSD, situându-se undeva între senatoarea Şoşoacă şi George Simion. Ca ministru nu exclude posibilitatea ca USR să voteze o eventuală moţiune de cenzură.

Pe de altă parte, premierul Cîţu îl provoacă pe Dan Barna, care răspundea ca vicepremier de Sănătate să facă un raport despre morţii de Covid. Aceste dueluri verbale ne arată că mai degrabă USR-PLUS se îndreaptă spre ieşirea de la guvernare decât să încerce depăşirea crizei. În joc au intrat diverşi lideri PNL care sar în apărarea premierului atacând USR. Pe măsură ce spiritele se aprind, preşedintele Iohannis continuă să tacă. Ieri ar fi avut o întâlnire cu Dan Barna despre care nu spune nimic. Se va tranşa disputa dintre cele două partide la începutul săptămânii?

Evenimentele care se derulează cu o viteză din ce în ce mai mare şi mai de necontrolat par să depăşească puterea de înţelegere şi autoritatea liderilor PNL şi USR-PLUS.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

 

Două declaraţii-bombă

 
Aproape în fiecare zi se pot evidenţia declaraţiile momentului. Rareori ele rezistă mai mult de o zi. Cum vine, aşa şi trec.

Maeştri greu de egalat în declaraţii şocante rămân Traian Băsesscu, Adrian Năstase, Ion Iliescu, dar şi un Victor Ciorbea sau Emil Constantinescu. Fiecare zicere mai şic a marcat o anumită epocă, o anumită stare de spirit al momentului.

Aproape dispărute în ultima perioadă, perlele inteligente au reapărut pe tapet.

Premierul Florin Cîţu a lansat cea mai teribilă grenadă: „Zădărnicirea eforturilor de oprire a pandemiei – similară acţiunilor unor terorişti.” Tare spus. De la punerea semnului egal între actele de corupţie şi securitatea naţională, teză lansată de preşedintele Băsescu, nu s-a mai întâlnit o similitudine mai pregnantă între o infracţiune şi un act de trădare naţională.

Deocamdată în spatele acestei afirmaţii nu stă un document care să consfinţească similitudinea. Să vedem ce va urma.

A doua declaraţie şocantă aparţine primarului general al Capitalei. Nicuşor Dan lansează teza “golănismului urbanistic”. “Urbanismul din Bucureşti din ultimii ani a fost o golănie şi cele 5 PUZ-uri de sector sunt doar exemple ale acestui urbanism”, a spus primarul într-o conferinţă de presă.

Ce diferenţe sunt între cele două tipuri de declaraţii? Declaraţia premierul are o puternică încărcătură politică. Florin Cîţu trece prin perioada în care trebuie să-şi schiţeze portretul politicianului care vrea să fie. O primă reacţie a venit din partea AUR care, ca partid anti-sistem, zice că adevăratul „terorist” din România este „sistemul criminal”.  Suntem, aşadar, în faţa unei dispute politice, foarte probabil fără consecinţe majore în plan politic, social şi legislativ.

Declaraţia primarului general Nicuşor Dan este cu bătaie lungă. În România s-a construit haotic. Oraşele, cu puţine excepţii, sunt exemple de prost gust cu miros de afaceri oneroase, adevărate tunuri financiare.

De altfel, USR s-a lansat pe scena politică prin campaniile pe care le-a dus Uniunea Salvaţi Bucueştiul pentru salvarea clădirilor istorice, a parcurilor şi spaţiilor verzi. Nicuşor Dan a fost acceptat drept candidat pentru primăria generală a Bucureştiului de PNL datorită capitalului electoral acumulat în trecut.

Actuala lui campanie, deja din poziţia de primar general, trebuie să fie în concordanţă cu acţiunile din trecut. Dacă va reuşi să dea o nouă faţă Bucureştiului, Nicuşor Dan va deveni o persoanlitate proeminentă a acestei perioade.

Florin Cîţu vizează alt tip de afirmare. Strict de ordin politic. A nu se uita că premierul se află într-o campanie electorală internă, nedeclarată. 

PNL este în faţa unui congres care s-ar putea să determine întreaga acţiune viitoare.

În situaţia în care Ludovic Orban rămâne în continuare preşedintele partidului, este de presupus că guvernarea va urma aceeaşi linie cu care deja ne-am obişnuit.

Dacă la congres va fi ales un alt preşedinte, cel mai probabil Florin Cîţu, se înţelege că vor urma schimbări radicale de direcţie. Florin Cîţu are  faţă de Ludovic Orban alte idei despre modul de guvernare, despre măsurile ce trebuie luate, în fond despre reformarea României.

Presupunând că va fi ales preşedinte al PNL, ne-am putea aştepta ca ideile lui să fie convergente cu cele ale primarului general Nicuşor Dan şi în întreaga ţară să înceapă o campanie împotriva „golăniei urbanistice”.

Ceea ce a lipsit în ultimii ani din viaţa politico-administrativă din României au fost cuplurile, parteneriatele dintre personalităţi. De la cuplul Băsescu- Boc nu a mai existat un tandem de succes. Victor Ponta – Crin Antonescu s-au despărţit în mod lamentabil. Liviu Dragnea nu şi-a găsit persoana potrivită pentru funcţia de prim ministru. Klaus Iohannis, pe parcursul primului mandat, s-a tot plâns că nu are în premier un partener.

Acum preşedintele şi principalul partid de guvernare au aceeaşi culoare politică, dar datorită rezultatelor slabe de la parlamentare, nu a putut fi desemnat premier preşedintele partidului. S-a ajuns la o conducere bicefală în PNL.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Un premier neguraliv

 Va avea România parte de un prim ministru neguraliv, sobru, care nu vorbeşte numai de dragul de a vorbi? Câţi prim miniştri am avut în 30 de ani? Petre Roman, Theodor Stolojan, NicolaeVăcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Victor Ponta, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban. Am uitat pe vreunul pe dinafară?  A fost vreunul dintre ei căruia nu i-a plăcut să vorbească, să stea la palavre? 15 prim miniştri în 30 de ani. Guverne au fost mai multe. C. P. Tăricenau, Emil Boc, Victor Ponta, au condus câteva guverne.

Florin Cîţu, dacă am numărat bine, este cel de-al 16-lea  prim ministru.  Conduce guvernul României în plină pandemie. Îşi poate permite primul mimistru să fie tăcut? Adică să deschidă gura numai atunci când are ceva foarte important de comunicat?  În actualul mandat este o situaţie specială. În primul rând principalul comunicator este preşedintele Klaus Iohannis. În al doilea rând, cel puţin până acum, Florin Cîţu nu s-a făcut remarcat ca un om căruia îi place să pălăvrăgească. Nu are o figură impozantă, dar are o anumită sobrietate care îl recomandă ca om serios aplecat asupra problemelor care contează cu adevărat. :i, har Domnului, sunt destule probleme arzătoare la ordinea zilei. Una dintre probleme este, desigur, legată de complicatul proces de vaccinare.

Are premierul un rol decisiv pentru buna desfăşurare a acţiunii de vaccinare? Răspunsul este simplu - tot ce se întâmplă în ţară, toate drumurile duc spre Palatul Victoria, spre biroul primului ministru.

Dacă totul va decurge bine, laurii se vor împărţi între personalul din sistemul medical, preşedinte, guvern, ultimul pe listă fiind premierul.

Dacă acţiunea merge prost toate se sparg în capul primului ministru. Un eşec al vaccinării în masă poate conduce la căderea guvernului Cîţu.

La fel se întâmplă lucrurile şi într-o comunitate locală. Primarul este tras la răspundere pentru orice eşec. În schimb, nu lui i se atribuie meritele în cazul realizării unor lucruri bune. Sau, în cel mai rău caz, nu i se atribuie toate lucrurile bune, ci echipei, oamenilor din jurul lui.

Dacă premierul Cîţu nu va fi un vorbăreţ, cineva va suplini această lipsă. Puterea în PNL fiind împărţită în două (dacă nu cumva în trei, incluzându-l şi pe preşedintele Iohannis), este de aşteptat ca Ludovic Orban să rămână principalul comunicator al PNL.

Are nevoie PNL de o bună comunicare? Are din plin. Cu o pondere în guvern de 50%, deţinând 9 din 18 ministere, dar cu un procent de doar 25% în parlament, PNL nu se află nici călare, nici pe jos. A reuşit să apuce doar un capăt al puterii, care îi poate scăpa din mână în orice moment.

Mai mult decât pe vremea când era un guvern minoritar, de data aceasta soarta PNL se află în mâna primului ministru.  Ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, lui Ludovic Orban îi revine sarcina de a asigura majoritatea de voturi pentru proiectele de legi avansate de guvern sau iniţiate de partidele coaliţiei de guvernare.

Premierului Florin Cîţu îi revine rolul de principal element de transpunere în practică a programului de guvernare.

O bună guvernare înseamnă în primul rând un bun prim ministru. Va fi Florin Cîţu un bun premier? Va deveni victima disputelor dintre partidele coaliţiei?

În prima zi după Crăciun în puţine cuvinte premierul a anunţat primele măsuri luate de guvern. Deficitul bugetar a fost stabilit la 7%, desigur în acord cu prevederile UE, în continuare economia va fi susţinută prin măsuri guvernamentale.

Se lucrează la reforma administraţiei publice centrale. Nu se vor face reduceri de personal, nu vor fi diminuate salariile bugetarilor, dar acest lucru numai până se va finaliza analiza situaţiei din sistem. Merită reţinut modul în care s-a pus problema. În sensul că se analizează, apoi se vor lua măsurile ce se se impun.

Despre restructurarea administraţiei centrale şi locale se vorbeşte încă de la reformele lui Cuza Vodă. O reformă structurală nu s-a făcut din timpul regimului comunist. Fiecare guvern a cârpit pe ici, pe colo. Un lucru este cert, sistemul actual nu este ideal. Indiferent de culorilor politce ale guvernelor lucrurile nu s-au schimbat în mod fundamental. Guvernele s-au dovedit a fi victimele sistemului învechit, nefuncţional, furnizor de corupţie.

Guvernul coaliţiei PNL-USR-PLUS-UDMR îşi va merita locul în istorie dacă va face reforma administraţiei publice, centrale şi locale. În caz contrar nu va fi decât încă un guvern populist, suficient sieşi şi clientelei politice din partidele care îl susţin în parlament.

Reformele se fac, nu se vorbesc. Din acest punct de vedere, tăcutul Florin Cîţu pare omul potrivit pentru reformarea României.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Klaus Iohannis il propune pe Florin Citu premier

Presedintele Klaus Werner Iohannis a anuntat, miercuri seara, la finalul consultarilor cu partidele parlamentare, ca il propune pe Florin Citu pentru functia de premier.
Seful statului a spus ca a luat aceasta decizie pentru ca Romania sa nu fie blocata politic si a precizat ca spera ca Florin Citu sa vina cat mai repede in fata Parlamentului cu noua echipa guvernamentala.

"Dupa consultari, am decis deja sa fac o desemnare, pentru a misca lucrurile in asa fel incat sa nu ne blocam politic. Am decis sa desemnez pentru pozitia de prim-ministru pe domnul Vasile Florin Citu, actualmente ministru al Finantelor Publice, care se va prezenta, sper, intr-un timp scurt in fata Parlamentului cu o echipa guvernamentala si cu un program de guvernare", a anuntat presedintele.

Klaus Iohannis a acuzat din nou PSD ca isi doreste sa creeze o criza politica.

"PNL a constituit un guvern care s-a apucat sa repare lucrurile stricate. S-a apucat de lucruri importante, a dorit sa schimbe legislatia privind alegerea primarului. Acest lucru nu a fost dorit de PSD, care s-a opus vehement, a reusit sa adune o majoritate care a trecut o motiune de cenzura. Am dorit sa deblochez repede situatia, am convocat consultari, am desemnat un premier si PSD a tergiversat procedurile de investire.

Au trecut cele 15 zile in care guvernul trebuia sa fie votat si am intrat in riscul unui blocaj total. Premierul Orban si-a depus mandatul si pentru azi am convocat consultari. Noi nu ne dorim sa blocam Romania", a spus Iohannis.

Amintim ca Ludovic Orban a renuntat marti sa fie premier desemnat, iar seful statului a acceptat aceasta depunere de mandat.
                                                                                     ZIARE.COM