de Gheorghe Pârja
De o vreme încoace, în orașul Săliștea de Sus
ordinea timpului este marcată de evenimente cu sensul duratei. În ajun de
Sântămăria Mare, clopotul cuvintelor ne cheamă în frumoasa așezare intelectuali
din țară și străinătate să depunem mărturie despre ce s-a întâmplat în istoria
Maramureșului și a țării pentru dreapta cuviință a cunoașterii trecutului, dar
și mișcările prezentului. Răspund la această chemare academicieni,
universitari, cercetători, scriitori și alți iubitori de adevăr și dreptate
istorică. Sub cupola Simpozionului „Cultură și civilizație românească în
Maramureș” au fost susținute comunicări de o mare importanță pentru istoria
locului și nu numai. În fiecare an, ele sunt adunate în volum. Așa s-a
întâmplat și cu lucrările de anul trecut. Am în față volumul 16, care cuprinde
comunicările Simpozionului Național de la Săliștea de Sus, august 2025,
coordonat de profesorul Simion Iuga, volum apărut la Editura Risoprint,
Cluj-Napoca.
După lectura lui, mi-am dat seama că în această
așezare de pe Valea Izei s-a conturat un hronic al vremurilor trecute, dar și
prezente. M-a dus cu gândul la hronicul cantemiresc și la cel blagian. Deapăn
timpul scris din această minunată carte. Academicianul Emil Burzo, o prezență
constantă la Simpozion, publică un documentar despre preliminarii ale celui de
Al Doilea Război Mondial, expansiuni teritoriale prin șantaj și forța armelor.
Sunt prezentate situațiile tragice ale răpirii Basarabiei și partea de nord a
Bucovinei, raptul prin arbitrajul de la Viena, adică ocuparea Ardealului de
nord, inclusiv a Maramureșului, de trupele hortyste, situația din timpul
ocupației și revenirea la România. Lucrețiu Pătrășcanu, la Cluj, în 1945, în
sala Colegiului Academic, s-a exprimat deschis, afirmând: „nimic nu poate
răsturna legătura indisolubilă între Ardealul de Nord și România, definitiva
încadrare a Ardealului de Nord în granițele statului român”. Pentru aceste
afirmații Pătrășcanu a fost criticat de Dej. A urmat apoi moartea lui.
Profesorul universitar dr. Nicolae Iuga, săliștean,
evocă opt decenii de la tentativa Ucrainei de a anexa cu forța județul
Maramureș, ianuarie-martie 1945. Un text documentat despre un moment de
răscruce din destinul Maramureșului Voievodal, când doar o răscoală a
populației românești din Maramureș ne-a salvat. Apoi deciziile celor care
dețineau puterea. Un episod care trebuie cunoscut. Eu îl știu de la învățătorul
meu, Vasile Fodoruț, din Desești, care a participat la conflictul de la Vadu
Izei. Dr. Ioan Boroica scrie despre reforma agrară din 1921 în Maramureș,
studiu de caz fiind Săliștea de Sus. Universitarul clujean Ilie Rad se
întreabă: de ce nu se tipăresc cele 737 de foiletoane, presupuse a fi fost
scrise de Lucian Blaga? Lector univ. dr. Iulia Grad ne lămurește printr-o
întrebare: Ce (mai) înseamnă vulnerabilitatea azi? Ioan Borlean, din Vadu Izei,
ne descrie importanța scrisorii de înnobilare cu desene din codul culorilor
heraldice. Preotul Ștefan-Dan Pop a deslușit influențele bizantine în
Maramureș. Profesoara Ioana Hrițiu comentează aluzia în opera câtorva scriitori
români.
Profesoara Mihaela-Cristina Gherheș ne aduce aminte
de cum erau medicii și medicina la români în secolul al XIX-lea. Conf. univ.
Eduard Nemeth, arheolog, ne spune despre diversitatea etnică și socială la
frontierele Pannoniei romane. Prof. dr. Ovidiu Sechel stabilește limita sacră.
Poarta în gândirea arhaică și în tradiția maramureșeană. Dr. Adelina Emilia
Mihali, lingvistă, a cercetat care sunt prenumele italiene, un studiu de caz în
Borșa. Pamfil și Maria Bilțiu au constatat paralele și corespondențe între
folclorul Maramureșului și Țara Oașului. Dr. Marius Câmpean scrie despre
realități bisericești și școlare reflectate în protocoalele vizitei canonice a
episcopului Ioan Alexe în Maramureș (1860). Preotul dr. Vasile Iusco, protopop,
consemnează Anul omagial „Cardinal Iuliu Hossu”, biografia tulburătoare a
înaltului prelat. Dr. Ion Petrovai face o încercare de portret Patriarhului
României, Miron Cristea, folosind date, fapte și aprecieri ale semenilor.
Profesorul Ioan Bota scrie despre rolul Băncii
„Râureana”, din Copalnic-Mănăștur, în dezvoltarea socio-economică, spirituală
și culturală a localității. Dr. Ileana Zapca descrie ocupațiile evreilor din
Săpânța în perioada interbelică. Profesorul Simion Iuga a cercetat natalitatea
și mortalitatea în Săliștea de Sus în prima jumătate a secolului XX. Drd. Maria
(Lăzăroi) Colibaba este preocupată de migrația săliștenilor (1990-2021).
Evoluții, cauze și transformări. Profesorul Simion Bogîldea decupează secvențe
culturale din Săliștea de Sus. Este un documentar amplu și necesar unde
strălucește viața revistei Semnal și activitatea făuritorilor ei. Cinste Centrului
de cercetări Cultură și Civilizație Românească Săliștea de Sus pentru acest
hronic (cronică) de o mare importanță pentru cultura maramureșeană. Cinste și
mulțumiri neobositului coordonator, profesorul Simion Iuga. Vivat!
P.S. Vineri, 14 august, 2026, a avut loc ediția a
XVIII-a a Simpozionului academic la Săliștea de Sus, unde a fost lansată și
această minunată carte, de 425 de pagini, cu ilustrații adecvate, căreia eu
i-am zis hronic.