Tradiţia spune că în ziua de Sfânta Maria se merge la biserică şi se împart struguri, prune şi faguri de miere pentru sufletul celor care au murit.
Fetele nemăritate obişnuiesc să culeagă flori, pe care
le duc la biserică pentru a fi sfinţite, apoi le iau acasă şi le aşează în
dreptul icoanei Maicii Domnului. Se spune că acestea au puteri tămăduitoare,
pot alina dureri şi ocrotesc casa. Mai mult, în trecut, fetele purtau o plantă
numită „năvalnic”, care avea puterea să aducă peţitori.
Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria –
15 august şi 8 septembrie – când se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului –
este timpul prielnic semănării grâului. Sărbătoarea vine şi cu o serie de
superstiţii de Sfânta Maria Mare.
De acum încolo, este interzis scăldatul în apele
curgătoare căci se crede că râurile au fost spurcate de cerb. Tot odată cu 15
august şi cu apropierea toamnei, tradiţia populară ne învață că este bine să nu
mai dormim afară sau pe prispă.
De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate, care doresc
să îşi găsească ursitul, trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zile un
fir de năprasnic (năvalnic sau ferigă) şi să se roage la icoana Maicii
Domnului, ţinând candela aprinsă.
Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce
dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.
Astăzi, fetelor le este interzis să îşi taie părul.
Cât despre bărbaţi, în 15 august ei îşi schimbă
pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuţi cu pălăria după această dată
sunt luaţi în râs de ceilalţi săteni. Alte interdicţii sunt legate de dormitul
afară şi scăldatul în ape curgătoare.
Bătrânii satelor transilvănene cred şi în zilele
noastre, că, dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii, toamna va
fi una lungă şi călduroasă.
În România, aproximativ 2,2 milioane de persoane își
serbează onomastica de sărbătoarea Sfintei Maria, şi 1,8 milioane sunt femei.
C.L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu