Înfometate de „bombe și nucleare”, de știri negre și scandaluri picante, televiziunile s-au aruncat pe incidentul cu „duba neagră” care fură copii pentru prelevare de organe. De data aceasta, legenda urbană s-a lăsat cu victime, cu răniți și cu pagube. Unii s-au speriat. Alții și-au făcut cruce.
Celebra Volgă de prin anii 1950, Volgă neagră,
sovietică, celebră pentru că era pregătită să fure copii, urmată de o Dacie albă
din vremea comunismului, au fost înlocuite acum de chiar microbuzul salvării
alb sau galben, trimis de sistemul de sănătate în ajutorul cuiva. Numai că,
spre deosebire de atunci, „poporul evoluat” a sărit cu securi și cu pietre și
cît pe aci să-i linșeze pe bieții noștri lucrători.
Cazul este șocant și numai bun de umflat pe o piață
sătulă de obositoarea și îndelunga
formare a guvernului și de secarea centimetru cu centimetru a Dunării la
Cernavodă, inclusiv după detonarea stîncii lui Miruță și după scufundarea celor
patru barje. Și, pentru că de sîmbătă pînă luni ratingul televiziunilor cerea
noutăți suplimentare, analiștii și păreriștii nației s-au înghesuit să
transforme incidentul într-un pretext de dezbatere politică și legislativă.
Știrea cu duba neagră, albă sau galbenă s-ar fi
născut de la o știre falsă difuzată pe TikTok. Și dă-i pe TikTok! Cei mai
vajnici susținători ai interdicțiilor și pedepselor au sărit cu gura în
favoarea adoptării unei legi care să reglementeze fake-news pe social media și, în mod special,
pe TikTok.
Ceva m-a pus mai tare pe gînduri. Reacția imediată a
Consiliului Național al Audiovizualului. Sebastian Jucan mai progresist și mai
userist decît USR-ul a și sărit direct la sancțiuni și la legislație:
„Eu sunt ferm convins că jumătate din problema de
dezinformare pe care România o are – și, după părerea mea, ar trebui să
reacționăm ca și când am fi în stare de urgență pe această temă – ar putea să
fie rezolvată cu o clarificare a regimului sancțiunilor în privința audiovizualului”.
Dacă zice Sebastian Jucan înseamnă că statul român
este în alertă. Din ce știu eu, chiar este. Mai demult așteaptă un prilej să
interzică știrile false și, pe lîngă, tot ce nu convine puterii. Cum să rateze
o asemenea ocazie!? În plus, trebuie să ducă la îndeplinire și o recomandare
europeană și o dorință a lui Nicușor Dan. Să facem ordine pe net!
Ce mă împinge spre adierile de îndoială? În comuna
Recea-Cristur, o localitate cu un procent enorm de romi din județul Cluj, s-a
născut cunoscutul polițist milițian român Toma Rus. Generalul de la Interne, la pensie, are un dosar cu niște probleme legate
de ferma sa cu bizoni. Bizonii lui, din rezervație, nu cei din guvern.
Iar primarul
comunei Recea-Cristur, pe numele său Alexandru Rus, ar fi chiar vărul
generalului Toma Rus. Bașca faptul că este vorba de un primar PNL, adică
liberal devotat liniei lui Ilie Bolojan și Nicușor Dan. Un prieten mi-a pus o
întrebare încuietoare: Cîte mese ar trebui date unui grup de romi ca să arunce
cu pietre într-o salvare albă sau neagră?
Intelectualii români fug de TikTok ca Dracul de
tămîie. Le pute rău. Bun prilej, mai
ales că preocuparea de a introduce interdicții, limitări și sancțiuni în social
media era mai veche. Și la Bruxelles, și la Cotroceni, și la Digi, și la
G4Media. Și dă-i cu ce face statul, cu ce lege trebuie adoptată, cum trebuie
luptat cu știrile false și cu autorii lor.
Genialii noștri păreriști s-au și înghesuit în
primele rînduri ale combatanților și au pornit imediat o luptă cu o legendă urbană,
duba, mașina care răpește copii nefiind decît expresia imaginarului colectiv
prin care se exprimă frici și angoase, neîncrederi și, mai ales, lipsa de
educație.
De mirare că tele-intelectualii noștri nu au deschis
și o Petiție pe net cu mii de semnături „celebre” pe Dîmbovița prin care, sub
greutatea numelor de vedete (cîntăreți, actori și scriitori, publiciști și
ong-iști), să ceară guvernului să preseze Comisia Europeană pentru fonduri
suplimentare necesare luptei cu știrile
false. Și să ceară și Organizației Națiunilor Unite să o intensifice și
pe alte continente, unde acțiunea și pericolul au fost semnalate de mai multe
decenii.
Din păcate, nimeni nu se întreabă care mai este
ponderea ignoranței în societatea românească. Ce ar putea iniția politicienii
și partidele politice pentru combaterea ei? Și nici ce ar putea derula statul
român în diminuarea acestui fenomen. Ca să nu mai vorbim despre ce ar putea
iniția elitele românești, nemulțumite de nivelul de înțelegere al democrației
la cei de jos.
Micii și noii noștri progresiști ajunși mari
scriitori, filosofi, cîntăreți și actori sunt atît de străini și de depărtați
de un proiect de luminare a nației din care s-au ridicat și de la care așteaptă
mai departe subvenții, funcții și recunoașteri publice, încît vor legi și
cătușe împotriva vîntului și a imaginației populare mai întunecate.
Cornel
NISTORESCU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu