Invitaţie la BJPD - Lansare carte Ioan COSMUŢA

Profesorul Cornel COSMUŢA despre cartea "Evadat din jungla ebolei" a fratelui său Ioan COSMUŢA

Onorată asistenţă,

         Mă numesc Cornel, sunt mezinul familiei învăţătorului Cosmuţa din Glodul Someşului, căruia Dumnezeu i-a hărăzit cinci prunci: o fată şi patru flăcăi, care, prin dragoste de carte au devenit: Eleonora – educatoare, Sandu şi eu – profesori, Octavian şi Ioan – ingineri. Doi dintre fraţi s-au dus să se amestece cu lutul…

         Tata, Alexandru, a fost un destoinic dascăl, exigent şi înţelegător părinte, lucrător cu roaba şi lopata la Canalul Dunăre – Marea Neagră în 1952, un an de tristă amintire nu numai pentru noi. Mama, Veronica ne-a imprimat, pe marama dragostei întru creştere, Golgota bucuriei, a inteligenţei şi a bunului-simţ.

        Ioan a botezat cinci cărţi spre cinstirea celor ce ne-au zămislit, tot atâtea dovezi ale neuitării şi poate fiecăruia câte un cadou. În scrisuri ne regăsim cu prisosinţă.

        Pe mine m-a aşezat între coperţile cărţii „România mea, Canada mea”, m-a purtat prin Europa, apoi mi-a oferit scut al sufletului său prin toridul nord al „Continentului negru” până spre Sahara, la poalele Munţilor Atlas. Cu întâmplări şi peripeţii africane. Magnific!

        Fiindu-i teamă că Pământul Făgăduinţei îmi va fi fost cunoscut doar din lecţiile de geografie de la Liceul „Andrei Mureşanu” din Dej, m-a suit în Truck-ul său, m-a călătorit din Canada în Mexic şi retur, apoi pe la Casa Albă în State, prin Vancouver, de-a lungul şi de-a latul Americii. Ce minunăţie!

         Iar mai apoi, după evadarea din jungla Ebolei, împreună am descins, deocamdată vremelnic, pe Valea Someşului într-un anume loc sfânt şi drag inimii noastre, în Glodul Sălajului, unde, de fiecare dată ne aşteaptă în pragul casei părinteşti, sora noastră, octogenara Eleonora (Noni). Superb!

       Acum, iată-ne aici împreună la ceas de elevată sărbătoare literară: lansarea celei de-a cincea cărţi: „Evadat din jungla Ebolei” a fratelui meu, Ioan (Niţă). Mulţumesc, cu respect!

P.S. Alocaţiunea profesorului Cornel Cosmuţă rostită la Cluj Napoca, pe 28 mai 2016 în Casa Artelor de pe Bd. Eroilor, patronată de profesorul universitar arhitect Ionel Vitoc.

     Notă. Băimărenii au ocazia să primească gratis cartea, cu autograf,  a scriitorului clujean IOAN COSMUŢA - "EVADAT DIN JUNGLA EBOLEI" pe data de 16 septembrie 2016, ora 13,oo la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare, sala de conferinţe. Moderatorul evenimentului şi gazdă primitoare va fi dr. TEODOR ARDELEAN. Prezintă cartea: dr. VIOREL HODIŞ, dr. ŞTEFAN VIŞOVAN, scriitorul IOAN DRAGOŞ şi prof. IOAN DÂRJAN.

        

Ioan Cosmuţa, Evadat din jungla Ebolei

                Inginerul hidroelectrician Ioan Cosmuţa se află acum la a cincea carte. Face parte din categoria neliniştiţilor, a celor care nu pot să-şi conceapă existenţa, şi mai ales bătrîneţile, stînd pe o bancă în faţa porţii şi privind nepăsător la modul în care îi moare satul. Originar din satul Glod de lîngă Ileanda, omul a fost în tinereţea sa unul dintre constructorii pasionaţi de hidrocentrale, numărîndu-se între cei care au pus umărul la independenţa energetică a ţării, prin prezenţa sa pe şantierele de pe Someş, Drăgan, Criş sau Porţile de Fier. A găsit de cuviinţă ca, după dobîndirea libertăţii, să plece din ţară şi să se stabilească în Canada, lucrînd în continuare, în ciuda vîrstei sale înaintate, la o serie de baraje impunătoare. A relatat despre aceasta în două cărţi dedicate Canadei şi vieţii românilor stabiliţi acolo. Cînd părea să pună punct carierei, iată-l implicat în construcţiile hidrotehnice din Africa şi în călătoriile cu „truk-ul” prin America, în aşa fel încît să nu-i scape nimic din cunoaşterea de ţări şi pămînturi noi, din lărgirea orizontului cultural, geografic şi istoric al lumii. Acum, îşi petrece verile la Glod şi Cluj în România, iar toamnele şi iernile în Canada, unde, în liniştea biroului său altădată plin cu proiecte şi hărţi, îşi rememorează paginile cele mai palpitante din viaţă. Este şi cazul recentei cărţi, Evadat din jungla Ebolei (Imprimeria Ardealul, 2015), al cărei manuscris l-a lăsat la plecarea în Canada, în toamna aceluiaşi an, confratelui său Viorel Hodiş, spre a-l revedea şi a-l da la tipar. Aşa se face că la revenirea în ţară, în primăvara lui 2016, şi-a găsit cartea pe care a şi lansat-o, recent, gata să dea seama despre ea în faţa cititorilor. Este şi ea, la fel ca şi celelalte, o carte de reportaje despre cele văzute şi simţite în voiajul său prin Africa, dar mai ales o carte despre satul său natal şi oamenii ce-l mai populează. Prin urmare, nu-l vom urmări pe autor prin jungla şi mizeria oraşelor din Guineea-Conakry, fostă colonie franceză, sau prin cea cu aspect mult mai omenesc de stat în curs de dezvoltare al Guineeei Ecuatoriale, fostă colonie spaniolă, ci, mai ales, pe uliţele şi dealurile din Glodul său natal, a cărui istorie o expune sistematic nepotului său venit să-şi petreacă vacanţa la bunici. Aflăm astfel că tatăl autorului a fost un destoinic învăţător al locului, un bun român patriot, dornic de ridicarea comunităţii sale, pe care inşi vînduţi şi nevertebraţi l-au dat pe mîna Securităţii, trimiţîndu-l la Canal cu întreaga familie. În inima micuţului Niţă, care şi-a petrecut o parte din copilărie în neprietenoasa climă a Bărăganului, s-a încuibărit de pe atunci dorinţa de a-şi depăşi condiţia mizeră, devenind un om cu conştiinţă morală superioară, devotat în întregime cauzei neamului său. Urmîndu-şi tatăl în această direcţie, autorul a fost toată viaţa un om al datoriei şi al muncii, unul dintre acei ingineri specialişti cu care ţara noastră a putut să stea cu fruntea sus în orice împrejurare. Este omul care, alături de alţi oameni de omenie ai Glodului, au pus umărul la dezvoltarea şi modernizarea ţării. De realizările sale de-o viaţă şi ale celorlalţi consăteni de omenie luăm act din plimbările alături de nepot, devenite ritual pe uliţele satului, în care face relatări amănunţite şi pasionante despre viaţa caselor şi a familiilor care le-au locuit de-a lungul timpului. Fiecare casă, fiecare stradă şi întretăiere a satului are o istorie a sa, pe care „Bunul” i-o face cunoscută nepotului, în aşa fel ca să „nu uiţi Darie, nimic să nu uiţi”. E un fel de istorie testamentară pe care bătrînul i-o transmite nepotului, ca pe un fel de moştenire sfîntă, privind familia sa şi rolul său în lume. Într-un moment în care satul său dă semne vizibile că e sortit morţii şi destrămării, căci pe-acolo mai pot fi întîlniţi doar bătrîni singuratici şi bolnavi, Bunul nu uită să reînvie zilele cele mai cumplite ale trăirilor sale, fapte legate de teroarea instaurată de ungurii venetici instalaţi în administraţie după Diktat, care i-au trimis tatăl la închisoare şi pe atîţia alţii în bejenie, la fel cum otrepele comuniste i-au răpit lui şi familiei sale, dar şi altor mulţi şi destoinci gospodari, dreptul la educaţie şi la o viaţă normală. Tragediile şi durerile satului sînt însoţite de grele cuvinte la adresa realităţilor de astăzi din ţară, denunţînd găştile şi mafiile responsabile, din cauza cărora nu se poate „repatria” deocamdată decît doar cu inima.

                                                                     Mircea POPA

Preluare http://ziarulfaclia.ro/ioan-cosmuta-evadat-din-jungla-ebolei/

Ioan Cosmuţa îşi lansează o nouă carte "Evadat din jungla Ebolei"

 La Galeria CASA ARTELOR a Fundaţiei Culturale CARPATICA din Cluj-Napoca (B-dul Eroilor nr. 16) va fi lansată marţi, 28 iunie a.c., ora 13 (o zi fără fotbal european, ne asigură organizatorii), o nouă carte a autorului româno-canadian Ioan Cosmuţa, intitulată EVADAT DIN JUNGLA EBOLEI. Despre carte vor vorbi: Emil Luca, Vasile Lechinţan, Ligia Mustaţă, Viorel Hodiş; moderator: arh. Ionel Vitoc.

Preluarehttp://ziarulfaclia.ro/lansare-de-carte-ioan-cosmuta-evadat-din-jungla-ebolei/

FacebookTwitterGoogle+distribuie

ACTUALIZARE EVENIMENTE LITERARE BJPD

Agenda săptămânii 6-11 iunie

Marţi, 7 iunie

ora 14, Salonul Artelor

Va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură „Simfonia albastră” a artistei plastice, membră a UAP Sucursala Tg. Mureş, Voichiţa Cecălăcean.

Expoziţia poate fi vizitată la Salonul Artelor în perioada 7-18 iunie 2016.

Tot cu această ocazie va avea loc lansarea volumului de poezii „Viaţa, un dar” de aceeaşi Vochiţa Cecălăcean.

ora 16, Sala de conferinţe

Biblioteca Județeană “Petre Dulfu” Baia Mare în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, organizează în data de 7 iunie 2016, începând cu ora 16.00, în Sala de conferințe a Bibliotecii Județene “Petre Dulfu” Baia Mare, FESTIVALUL POVESTIRILOR DIGITALE,ediția a II-a.

Povestirile digitale realizate în cadrul cursului DigiTales, organizat de Biblioteca Județeană “Petre Dulfu” Baia Mare, în perioada ianuarie – mai 2016, vor fi împărțite pe secțiuni tematice, jurizate și premiate.

Vor face parte din juriu: prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene “Petre Dulfu” Baia Mare și inspectori de specialitate din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Maramureș, alături de alți invitați.

         Pentru că ne dorim ca festivalul să fie o sărbătoare vă rugăm să invitați alături de dumneavoastră familia, prieteni dragi sau colegi de serviciu (max. 4 însoțitori).

         Programul se va derula pe parcursul a 3 ore și va cuprinde pauze de cafea. Detaliile vor fi comunicate participanților la timpul potrivit.

Lansarea cărţii lui Ioan Cosmuţa - "Evadat din jungla Ebolei" programata vineri, 10 iunie a fost amânată din motive obiective. Autorul se va întoarce pentru lansare la o data pe care o vom comunica la timpul potrivit.

Va multumim!

 Ştefan Selek

bibliotecar
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

Invitaţia unui scriitor globe-trotter la BJPD BM pe 10 iunie 2016 - Ioan COSMUŢA

La vârsta la care alţii îşi savurează deja pensia, Ioan Cosmuţă emigra în Canada. Ineditul situaţiei nu se opreşte însă aici, fiindcă, pentru a putea intra în Ordinul inginerilor, a urmat un an de facultate. Nu doar că le-ar fi putut fi tată sau chiar bunic colegilor de clasă, dar era mai în vârstă şi decât profesorii săi. Ulterior, până hăt-bine dincolo de împlinirea vârstei de 70 de ani, a continuat să lucreze pe şantierele hidroenergetice din nordul extrem al Québecului, construind baraje pentru Hidro-Québec. Iarna, când şantierele sunt închise, schiază la cabana închiriată, câteva luni pe an, special în acest scop. Povestea seamănă cu cea din aşa-numitele filme motivaţionale, dar, spre deosebire de acelea, noi vă aducem în atenţie o istorie adevărată, nu un scenariu de ficţiune.

Emigrant încă de mic

Ioan Cosmuţă s-a născut în satul Glod, judeţul Sălaj, în urmă cu 75 de ani. După ce nord-vestul Ardealului a fost ocupat de Ungaria hortystă, în anii celui de-al doilea Război Mondial, aflat încă în braţele mamei, el a luat drumul pribegiei. După război, familia Cosmuţă a revenit în satul natal, unde capul familiei a fost arestat de comunişti pentru opoziţia la colectivizare. Din acest motiv au avut de su­ferit şi copiii, care şi-au terminat extrem de greu studiile, pentru că erau “fii ai unui duşman de clasă”.  Ioan Cosmuţă va avea de suferit şi mai târziu, pentru că dosarul său mai era din când în când deschis de vreun politruc mai zelos.

Absolvent de studii superioare, Ioan Cos­muţă se simte atras de construcţiile hidrotehnice mari şi de munca de şantier. Aflând de deschiderea şan­tie­rului de la Porţile de Fier – cea mai mare lucrare hidroenergetică din acea parte a Europei, la momentul respectiv – face pe dracu-n patru şi ajunge acolo. Urmează alte şi alte şantiere şi baraje, la a căror construcţie îşi aduce contri­bu­ţia: Tarniţa, Mărişel, Drăgan, Beliş, Colibiţa, într-o enumerare care aproape că se confundă cu lista celor mai importante lucrări de profil din România.

Între timp, familia i se măreşte cu două fiice, care cresc şi ele mutându-se de pe un şantier pe altul. Mai târ­ziu, ambele aveau să se stabilească peste hotare, una fiind acum la Moscova împreună cu soţul, un belgian, iar cealaltă fiind stabilită de mai multă vreme la Montréal. Şi aşa ajungem la emigrarea lui Ioan Cosmuţă.

Omul – şantier(ului)

Sponsorizat de fiica sa canadiană, Veronica, Ioan Cosmuţă ajunge la Montréal chiar la începutul mileniului III, în ajunul revelionului 2000/2001. La 62 de ani… Neobişnuit să stea, el îşi caută de lucru (“doar n-o să îmi plătească fiica mea berea”, şi-a spus el). Trimite CV-uri peste CV-uri, până să afle motivul pentru care nu reuşeşte să se angajeze: pe de o parte, experienţa sa îl făcea din start su­pracalificat, iar pe de altă parte, titlul de inginer pe ca­re-l folosea era impropriu pentru Québec, odată ce nu era înscris în Ordinul inginerilor. Urmează sfatul unei cunoştinţe şi demarează procedura de înscriere în ordin. Pare simplu, dar acest lucru a necesitat un an de facultate, la … 63 de ani. A avut norocul unor colegi români, care l-au ajutat să depăşească cel mai mare obstacol, limba fran… pardon, québecheză.

Odată studiile terminate şi examenele (patru!) luate, la recomandarea aceleiaşi cunoştinţe (doamna Doina Mihăilescu, căreia nu uită să-i mulţumească), este angajat la Hidro-Québec şi ajunge la Toulnustouc. “Era un post care-mi venea ca o mănuşă, baraj mare şi complex, muncă de şantier. La 2.500 de km de Montréal, dar aveam condiţii de muncă şi de viaţă (cazare, mâncare, confort) extrem de civilizate, ca să ne putem concentra pe activitatea de la şantier. În scurt timp, am mai dus acolo doi români”, povesteşte Ioan Cosmuţă. A mai lucrat apoi şi pe alte şantiere (Baie James, uzina Eastmain), pentru ca, în 2005, să fie promovat “la birou”: consilier la sediul central al Hidro-Québec.

Nu a stat mult pe loc, fiindcă îl atrăgea şantie­rul. În 2007-2010, îl găsim ca expert canadian, pe un şantier din Algeria. În 2011, se pensionează. Pentru doi ani numai, fiindcă anul 2013 îl gaseşte în Conakry – Guineea Franceză. De data aceasta, nu pentru multă vreme, din cauza contractării unei boli foarte periculoase, care-l convinge să se întoarcă la Montréal. Avea totuşi 74 de ani…

Sfârşit? Încă nu…

Acum are 75 de ani, dar l-am prins pentru o convorbire tocmai înainte de a pleca la schi, pentru că iarna şantierele sunt în­chise. În plus, era în curs de negociere a unei noi deplasări în străinătate, pe un şantier în… Guineea Ecuatorială. Ce să vă mai spunem? Că are patru cărţi apărute: “Canada, între vis şi realita­te”, “România mea, Canada mea”, “Un român expert canadian în… Africa” şi “Cu truck-ul prin America”. Aceasta din urmă, scrisă după ce a fost “copilot” al unui prieten cu care a străbătut SUA, în cabina unui TIR. O a cincea carte e pe cale de finalizare.

Personal, mie-mi place mult de omul acesta. Atât de mult încât îmi vine să-i urmez exemplul. Dar mai am de aşteptat vreo zece ani până să ating vârsta la care Ioan Cosmuţă s-a înscris la facutate!

PRELUARE PAGINI ROMÂNEŞTI, NOUA ZEELANDĂ 

Aniversarea "unui român din Canada" - Ioan COSMUŢA. La mulţi, mulţi ani!

Scriitorul Ioan Cosmuţa s-a reîntors în România

Inginerul constructor Ioan Cosmuţa, autor a patru cărţi beletristice, în care scrie despre Canada, prima ţară de adopţie a lui, va împlini în 13 mai frumoasa vârstă de 76 de ani.

S-a întors cu drag în Glodul (Sălajului) natal în acest anotimp al renaşterii să-şi revadă rudele, casa părintească a tatălui său învăţător de profesie, casă care seamănă izbitor de mult cu a altui învăţător, tatăl lui Nicolae Labiş.

Harnic din fire, n-a stat degeaba în Canada şi pe unde a umblat prin lume ( în interes de serviciu! ). A venit cu o nouă carte, carte ce ne duce cu povestea în Guineea Ecuatorială, ţinut impresionant din mai multe puncte de vedere, loc unde dânsul a fost şef de şantier la un baraj hidrotehnic.

Sper să-l determin să-şi lanseze cartea şi la Baia Mare, mai exact la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, nefiind pentru prima dată în această instituţie de cultură despre care a afirmat: „Puţine biblioteci arată în lume ca aceasta, pentru că pe lângă clădirea propriu-zisă, oferta bogată, diversificată de cărţi, aici găseşti şi oameni minunaţi, adevăraţi profesionişti între ale cuvântului”. L-au onorat cu prezenţa atunci: dr. Teodor Ardelean, universitarul clujean Viorel Nodiş, poetul Ioan Dragoş, dr. Ştefan Vişovan, prof. Ion Dârjan şi mulţi, mulţi alţii.

Îi aşteptăm cu drag cea de-a cincea carte şi ştim că va avea succes cu ea pentru fluiditatea naraţiunii cât şi pentru preţiozitatea informaţiei remarcate în precedentele scrieri ale Domniei sale.

Te aşteptăm cu nerăbdare şi drag, Niţă Cosmuţa, la Baia Mare pe la începutul lunii mai!

                                                                                      GDL

Minivacanţă la cabana scriitorului Ioan Cosmuţa, în staţiunea montană "Muntele Băişorii", judeţul Cluj, perioada 8 - 11 august 2014. Galerie foto Gelu Dragoş şi prof. Cornel Cosmuţa