Se afișează postările cu eticheta LA MULȚI ANI. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta LA MULȚI ANI. Afișați toate postările

duminică, 30 august 2026

=LA MULȚI ANI, DULCE LIMBĂ ROMÂNEASCĂ! LA MULȚI ANI CELOR CARE O VORBESC!=


„Limba românească

- Gheorghe Sion
Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.
Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Şi pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.
Românaşul o iubeşte
Ca sufletul său,
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu.
Fraţi ce-n dulcea Românie
Naşteţi şi muriţi
Şi-n lumina ei cea vie
Dulce vietuiţi!
De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiţi ca să roşească
Ţărna ce călcăm?
Limba, ţara, vorbe sfinte
La strămoşi erau;
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu!”

Gheorghe Sion (sau George Sion; n. 18 mai 1822, Mamornița Românească, azi Ucraina, d. 1 octombrie 1892, București) a fost un scriitor român, membru titular (din 1868) al Academiei Române și al Astrei.

COLECTIVUL CENACLULUI SCRIITORILOR DIN MARAMUREȘ


luni, 1 iunie 2026

LA MULȚI ANI, COPII DE TOATE VÂRSTELE!


Doresc tuturor copiilor, orice vârstă ar avea, un „1 Iunie” însorit și „La Mulţi Ani!”. Îmi vin în minte scriitorii pe care i-am cunoscut de-a lungul anilor, scriitori care s-au dedicat literaturii pentru copii şi tineret, unii plecaţi dintre noi, mult prea repede. Cine sunt aceşti minunaţi maturi care au creat, sau mai creează, una dintre cele mai dificile literaturi de scris ? Ei sunt: Mircea Sântimbreanu ( “Recreaţia mare”), un uriaş de doi metri şi cinci cm., adorat de cei mici, care în mijlocul copiilor se transforma într-un magician ce îi fermeca cu vocea sa caldă; Iuliu Raţiu, care apropape cinci decenii a condus revistele literare pentru copii şi adolescenţi; Silvia Kerim cunoscută din emisiunea „Noapte bună, copii!”. Ion Hobana, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori de literatură S.F.; Mircea Pop, V.R. Ghenceanu, care prin lucrarea sa, „Cartea Literelor Mari”, încearcă să îi ajute pe cei mici să pătrundă în tainele alfabetului. Veșnică pomenire! Dintre scriitorii care scriu și pentru copii, pe care i-am cunoscut, aş aminti scriitorii: Crina Bocsan Decuseară, Constantin Cubleșan, Horia Gârbea, Andrea Hedeș, Silvia Chiţimia, Passionaria Stoicescu, Rodica Elena Lupu, George Şovu, Victor Gh. Stan. Un rol important o au instituţiile care fac legătura între scriitori şi cititori, adică bibliotecile, librăriile şi unităţile şcolare. Nu pot să nu amintesc, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, care prin strădania colectivului său şi mai ales, cel al „Secţiei de Copii”, desfăsoară o mulţime de activităţii împreună cu elevii maramureşeni. Am beneficiat şi eu de aceste întâlniri cu micii cititori, dupa cum am participat la multe acţiuni alături de cadrele didactice şi elevii, „Liceului Tehnologic Special Nr.3”,Bucureşti, care este gazda constantă a scriitorilor pentru copii şi tineret. Cadrele didactice ale acestui liceu au pus bazele unui „Simpozion Naţional”, pe teme literare. Startul colaborărilor fructuoase, scriitori-elevi, a fost dat de doamnele profesoare: Doina Iova, Irina Imbir şi Mariana Pârcălăbescu. Doresc mult succes - elevilor de pretutindeni, multă putere de muncă - factorilor culturali şi multă inspiraţie - scriitorilor care scriu literatura pentru copii şi adolescenţi! Iuliu Rațiu(R.I.P.), autorul a peste o sută de cărți pentru copii a scos: „O istorie a literaturii pentru copii și tineret”, în care mi-a făcut onoarea să mă includă și pe mine. Un gând pios scriitorilor pentru copii, plecați dintre noi!

Florica Bud,

președintele Cenaclului Scriitorilor Maramureș 

luni, 4 mai 2026

La mulți ani, Ana Dorita Dobrican!

Despre poeta Ana Dorita Dobrican(n. 04.05.1952) se poate afla și din volumul: „ÎN CĂUȘUL VEACULUI. SCRIITORI ÎN MARAMUREȘ”, AUTOR FLORICA BUD, EDITURA „ACTAEON BOOKS”, BAIA MARE, 2025, pag.89-90.

Dragă Ana, îți dorim sănătate, putere de muncă, satisfacții, bucurii, iubire. Multă inspirație!

Colectivul Cenaclului Scriitorilor din Maramureș,
președinte,
Florica Bud



duminică, 26 aprilie 2026

La mulți ani, domnule președinte Gheorghe Pârja!

Date despre poetul și publicistul Gheorghe Pârja, președintele Reprezentanței Maramureș a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România(n.27.04.1950, Deșești, Maramureș) se pot afla și din volumul: „ÎN CĂUȘUL VEACULUI. SCRIITORI ÎN MARAMUREȘ”, AUTOR FLORICA BUD, EDITURA „ACTAEON BOOKS”, BAIA MARE, 2025, pag.241-242.

Dragă Gheorghe Pârja, îți dorim un an bun cu sănătate, putere de muncă, satisfacții, bucurii, iubire. Multă inspirație!

Colectivul Cenaclului Scriitorilor din Maramureș,
președinte,
Florica Bud



marți, 14 aprilie 2026

La mulți ani, domnule președinte Ioan Șiman!

Date despre președintele Clubului „Spinul”, epigramistul și poetul Ioan Șiman (n. 11.04.1932, Sighetu Marmației, județul Maramureș) se pot afla și din volumul: „ÎN CĂUȘUL VEACULUI. SCRIITORI ÎN MARAMUREȘ”, AUTOR FLORICA BUD, EDITURA „ACTAEON BOOKS”, BAIA MARE, 2025, pag 314-316.

Dragă  domnule profesor, îți dorim un an bun cu sănătate, putere de muncă, satisfacții, bucurii, iubire. Multă inspirație!

Colectivul Cenaclului Scriitorilor din Maramureș


sâmbătă, 21 martie 2026

La mulți ani, Gabriel Chifu!

Scriitorul Gabriel Chifu (n.22.03.1054, orașul Calafat) este prezent volumul: „ÎN CĂUȘUL VEACULUI. SCRIITORI ÎN MARAMUREȘ”, AUTOR FLORICA BUD, EDITURA „ACTAEON BOOKS”, BAIA MARE, 2025, pag. 341-342.

Dragă Gabriel, îți dorim un an bun cu sănătate, putere de muncă, satisfacții, bucurii, iubire. Multă inspirație!

Colectivul Cenaclului Scriitorilor din Maramureș,
președinte,
Florica Bud


miercuri, 11 martie 2026

La mulți ani, părinte dr. George Nicoară!

Date despre poetul George Nicoară, ( n. 11.03.1988, municipiul Baia Mare, județul Maramureș), se pot afla și din volumul: „ÎN CĂUȘUL VEACULUI. SCRIITORI ÎN MARAMUREȘ”, AUTOR FLORICA BUD, EDITURA „ACTAEON BOOKS”, BAIA MARE, 2025, pag. 54-60.

Dragă  părinte George, îți dorim un an bun cu sănătate, putere de muncă, satisfacții, bucurii, realizări. Multă inspirație!

Colectivul Cenaclului Scriitorilor din Maramureș,
președinte,
Florica Bud



marți, 10 martie 2026

La mulți ani, dr. Laura Poantă!

 


Date despre scriitoarea Laura Poantă— traducătoare, pictoriță, doctor în medicină( n. 10.03.1971- Agnita) --se pot afla și din volumul: „ÎN CĂUȘUL VEACULUI. SCRIITORI ÎN MARAMUREȘ”, AUTOR FLORICA BUD, EDITURA „ACTAEON BOOKS”, BAIA MARE, 2025, pag. 252- 254.
Dragă Laura Poantă, îți dorim un an bun cu sănătate, putere de muncă, satisfacții, bucurii, iubire. Multă inspirație!

Colectivul Cenaclului Scriitorilor din Maramureș,
președinte,
Florica Bud





joi, 19 februarie 2026

La mulți ani, domnule conf. univ. dr. Daniel Cristea-Enache!

Lansarea volumului: „Scrisori către un critic”, Editura „Cartea Românească”, autoare, prof. Dana Hueberger.

Foto: prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, Baia Mare, ing. Florica Bud, președinta Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, conf. univ. dr. Daniel Cristea-Enache, adresantul scrisorilor, prof. Dana Hueberger, scriitorul Călin Vlasie, directorul Editurii „Cartea Românească”, prof. dr. Gabriela Vanca, prof. dr. Adrian Sabău.
În sală au fost prezenți: doamna Alina Cristea-Enache, conducerea colegiului, elevi, cadre didactice, scriitori și iubitori ai literaturii.

Florica BUD
Președintele Cenaclului Scriitorilor Maramureș

Foto: Amfiteatrul „Augustin Buzura”, C. N. „Gheorghe Șincai”, Baia Mare, 30.01.2020.

luni, 12 ianuarie 2026

La mulți ani, Ileana Nemeș-Pop!


Date despre poeta Ileana Nemeș-Pop se pot afla și din volumul meu: „ÎN CĂUȘUL VEACULUI. SCRIITORI ÎN MARAMUREȘ”, EDITURA „ACTAEON BOOKS”, BAIA MARE, 2025, pag.360-361.

Dragă Ileana, îți dorim să ai parte de un an rodnic, sănătate, putere de muncă, satisfacții, bucurii, inspirație!

Colectivul Cenaclului Scriitorilor din Maramureș,
președinte,
Florica Bud

joi, 1 ianuarie 2026

La mulți ani, Domnule Acad Ioan-Aurel Pop!

 


La mulți ani, Domnule Acad Ioan-Aurel Pop!

Domnul acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, ne-a făcut onoarea de a accepta să fie prezent în volumul cenaclului pe care îl semnez, volum intitulat: „ÎN CĂUȘUL VEACULUI. SCRIITORI ÎN MARAMUREȘ”, Editura „ACTAEON BOOKS”, BAIA MARE, 2025.

„Mulțumim!” și „Mulțumesc!”,

Florica Bud,

președinte,

Cenaclul Scriitorilor din Maramureș





marți, 30 decembrie 2025

La mulți ani, dragi maramureșeni! Rămâneți faini, haioși, informați!

La final de an foarte contradictoriu, pe alocuri bun, pe alocuri nu prea, vă urăm, dragi maramureșeni, să aveți parte numai de bucurii. Și de un An Nou din care să mai și înțelegem ceva ceva… Cum se face că cei pe care i-ați ales vă umblă acum prin buzunare? Cum se face că cei pe care nu i-ați ales, iubitorii de patrie și de neam, apără acum pe cei contestați și opresc legi prin care să ne apărăm de Marele Urs agresor? Noi cei simpli ce să mai înțelegem?

Cel mai mare rău ce ni s-a făcut de o vreme încoace, din păcate grație Social Media, dar și a presei, este Dezinformarea. Și Propaganda. Că doar suntem conștienți că ea s-a făcut de ambele părți, de toate părțile, de fapt. Cel mai recent, se bate toba pe măreața perioadă comunistă, pe „cât de bun și de patriot a fost Ceaușescu”. Și o susțin, gata să te bage și să te scoată, și dintre cei care n-au trăit o zi din acea vreme. Cât a construit, cât de faină industrie, ce agricultură performantă am avut. Cu scuzele de rigoare, avem cifre. Exportul este cel mai bun indice, nu? Înseamnă marfă de calitate de la noi, dorită și de alții, da? Păi avem așa: exporturi în agricultură în 1989-20 milioane tone. În 2024-32 milioane tone. Exporturi industriale în 1989-7 miliarde dolari, în 2024-71 miliarde dolari. În 1989, principalele produse exportate erau textile, echipamente industriale și oțel, în 2024 erau componente auto, IT, echipamente electrice. În 1989 exportam servicii de 1 miliard de dolari, în 2024 de 22 miliarde. În total, în 1989 exportam de 7 miliarde dolari, în 2024 de 101 miliarde dolari. Știm ce o să ziceți…atunci de ce e strâmbă balanța dintre import și export? Pentru că atunci nu importam mai nimic, iar acum sunt pline marketurile de orice de oriunde, si da, aici trebuie lucrat puțin la mentalitate. Și pe gard scrie… și e altceva, doar gardul.

Dar să vedem cum e cu dezinformarea la case mai mari. Nu, sărim de această dată SUA și Rusia, ei au bula lor de adevăr, ei mulează adevărul după cum le convine. Texte pseudojurnalistice și pseudoștiințifice vorbesc despre „misterul armelor dacice care tăiau armurile romane ca pe hârtie”. Zău așa… Fenomenalul medicament Ozempic, ce te slăbea fără urmări, fără să miști din canapea de lângă televizor, e dat în judecată de grup organizat, pentru cazuri de orbire, scrie Reuters. În continuare se vorbește de Ucraina- pământ rusesc, când nimeni nu vrea să meargă puțin în istorie și cu nuanțe lingvistice. Ruotsi era numele dat de vikingii finlandezi celor suedezi. Care n-au prădat spre Franța și Anglia, ci spre Est. Ruotsi era Suedia… Au coborât cu bărcile lor pe Nipru până în Marea Neagră și la Constantinopol. Din Ruotsi a devenit încet Rutenia pământul ocupat de vikingi, apoi de tătari, peste populația autohtonă, slavă. Apoi, istoria a schimbat mai simplu numele, în Kievan Rus și de aici, ură, războaie, durere.

Așa se face că ne trezim azi cu un președinte vecin, Orban, care zice niznai(da, ăsta e cuvântul perfect…) că „nu e clar cine a atacat pe cine”, referitor la actualul conflict. Operațiune specială, pardon. Sau presa noastră sărăcită de idei de când cu AI-ul, care vorbește de fenomenala rețetă românească sadea de salată de boeuf, cu beneficiile ei. Salată inventată oficial de bucătarul belgian Lucien Olivier în 1860, la restaurantul Ermitaj din Moscova. Ca să nu vă amintim de câte ori „am intrat în război” în anul ce trece, conform TikTok, cum s-au golit barajele și ni s-a furat apa. Iată de ce reiterăm. La Mulți Ani, maramureșeni! Să fiți sănătoși, iubiți, îndestulați, dar și bine informați, în anul ce vine!!!

Autor: Alexandru RUJA

Sursa: Graiul Maramureșului

duminică, 21 decembrie 2025

La mulți ani, Maria Bilțiu! Sărbători în liniște și pace!

=Colectivul Cenaclului Scriitorilor din Maramureș=

Maria și Pamfil Bilțiu au fost prezenți în viața mea literară încă de la începuturile ei, în jurul anilor nouăzeci. Au muncit cot la cot, într-un domeniu atât de vast și drag poporului român. Le doresc: sănătate, satisfacții, împliniri, realizări, putere de muncă, . Să ne bucure și să se bucurie de comorile strânse de ei în: „Lada De Zestre A Neamului Românesc”!


Mereu alături de profesorul Pamfil Bilțiu la întâlnirile cenaclului, Maria este prezentă în multe pagini ale volumului meu: „ÎN CĂUȘUL VEACULUI. SCRIITORI ÎN MARAMUREȘ”, Editura „ACTAEON BOOKS” Baia Mare, 2025. Amintesc paginile: 256, 258, 259, 330. Iată câteva date biobibliografice: „Etnolog, scriitor, culegător de folclor, Bilțiu Maria s-a născut la data de 22 decembrie 1949 în Slănic Moldova, județul Bacău. Din anul 1969 a fost bibliotecară în Slănic-Moldova, iar din 1990 până la pensionare la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. Pasionată de folclor, desfășoară, alături de soțul său, Pamfil Bilțiu, muncă de cercetare pe teren, concretizată în elaborarea unor vaste lucrări. A avut colaborări susținute și îndelungate la multe publicații culturale și literare: „Graiul Maramureșului”, „Bibliotheca Septentrionalis”, „Fascinația lecturii”, „Helvetica”, „Școala maramureșeană”, „Clepsida de cristal”, „Citadela”, „Familia română”, „Informația zilei de Maramureș”, „Pro Unione”, „Memoria ethnologica” etc. A participat la simpozioane și sesiuni naționale și internaționale pe teme de cultură, civilizație și credință străbună la români. Coautoare a volumelor: Izvorul fermecat. Legende, basme mitologice, povești mitologice și mito-credințe din județul Maramureș, Baia Mare, Editura Gutinul, 1999; Fascinația magiei. Vrăji, farmece, desfaceri din județul Maramureș, Baia Mare, Editura Enesis, 2001; Folclor din Țara Maramureșului, vol. 1-3, Baia Mare, Editura Ethnologica, 2005-2008; Basme, povești, povestiri, snoave și poezii populare din Zona Codrului, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002; Colinde și obiceiuri de Crăciun, Anul Nou și Bobotează, Baia Mare, Editura Eurotip, 2007; Calendar popular, Baia Mare, Editura Ethnologica, 2009; Prelucrarea artistică a lemnului în arta populară din Maramureş, Baia Mare, Editura Eurotip, 2010; Folclor de pe Valea Cosăului, vol. 1-3, Baia Mare, Editura Eurotip, 2012-2014; Pintea Viteazul în folclorul maramureşean, Baia Mare, Editura Ethnologica, 2013; Crucea în patrimoniul spiritual al județului Maramureș, Baia Mare, Editura Eurotip, 2015; Folclor din Țara Chioarului, vol. 1-2, Baia Mare, Editura Ethnologica, 2015-2016; Folclor din județul Maramureș, Vol. 1-4, Baia Mare, Editura Ethnologica, 2017-2021; Biserici de lemn din Țara Lăpușului, Baia Mare, Editura Eurotip, 2017; Ion Stan Pătraş şi zestrea sa artistică, Baia Mare, Editura Cetatea Romei, 2021; Ornamentica porților din județul Maramureș, Vol. 1-2, Baia Sprie, Editura Cetatea Romei, 2022; O istorie a obiceiurilor tradiţionale şi a teatrului popular din judeţul Maramureş în imagini. Obiceiurile primăverii şi verii, obiceiurile iernii, teatrul popular, obiceiurile nelegate de date fixe, obiceiurile legate de momentele cruciale ale vieţii omului, Baia Mare, Editura Ethnologica, 2023. Creația sa a fost distinsă cu numeroase premii literare: Premiul pentru culegeri de folclor la Festivalul de folclor „Alină-te, dor alină”, ediție a II-a de la Cicârlău (1993), Premiul III la a IX-a ediție a Festivalului „Vasile Lucaciu”de la Cicârlău (1994), Premiul pentru volumul Izvorul fermecat la manifestarea ”Cărțile anului”, Secțiunea literatură didactică și pentru copii (2000), Premiul pentru volumul Basme, povești, povestiri, snoave, și poezii populare din Zona Codrului la manifestarea ”Cărțile anului”, Secțiunea literatură științifică (2003), Premiul pentru volumul Folclor din Țara Maramureșului, vol. 1 la manifestarea „Cărțile anului” (2006), Premiul pentru volumul Colinde și obiceiuri de Crăciun, Anul Nou și Bobotează la manifestarea „Cărțile anului”, Secțiunea literatura pentru copii (2008), Premiul pentru volumul Folclor din Țara Maramureșului, vol. 3 la manifestarea „Cărțile anului”, Secțiunea carte de folclor (2009), Premiul pentru etnografie și folclor acordat la manifestarea „Cărțile anului” (2011), Premiul „Cartea anului” pentru lucrarea Ion Stan Pătraș și zestrea sa artistică la manifestarea „Cărțile anului” (2022), Premiul pentru etnografie la manifestarea „Cărțile anului” pentru volumul Ornamentica porților din județul Maramureș (2023), Premiul pentru etnografie la manifestarea „Cărțile anului” pentru volumul O istorie a obiceiurilor tradiţionale şi a teatrului popular din judeţul Maramureş în imagini (2024).”
Sărbători Frumose!




luni, 1 decembrie 2025

La mulți ani, România! No, hai!

Ziua Națională a României nu trebuie să fie un ceremonial de înmormântare, un parastas trist al eroilor noștri transpuși în bronz, marmură sau piatră, în care aceiași politicieni scorțoși, care au îngropat țara în inegalitate, datorii și sărăcie, să se expună ritualic în fața unui popor debusolat, trădat, ignorant și lipsit de speranță. Trăim o Zi Națională de o tristețe incomensurabilă, cum ar spune poetul, iar românii se simt tot mai însingurați și trădați de clasa politică de la un capăt la altul al eșichierului politic. Lipsește entuziasmul și exuberanța națională, precum și bucuria sinceră care i-a cuprins pe români la 1 Decembrie 1918, pe câmpul lui Horea de la Alba-Iulia, sau fericirea plină de speranță a românilor din primele zile naționale de după 1989. Trăim un paradox în care pro-europenii trăiesc ideologic din împrumuturi bancare și ștergând memoria identitară după model sovietic, iar suveranismul nostru rimează tot mai mult cu securismul soroșist. În loc să ne entuziasmăm de ziua aceea măreață când toți românii, după două milenii, s-au unit sub soarele destinului, azi punem jerbe de flori pe cimitirul unei națiuni trădate. Românii și-au pierdut speranța după 35 de ani de trădări ale intereselor naționale.

Poeții, trecutul și valorile identitare ne sunt interzise, iar datoria publică crește odată cu îmbogățirea nesimțită a clasei politice. Singura speranță a poporului a rămas credința pură și limpede ca izvorul carpatin și apărarea cu sfințenie a valorilor culturale, bogățiilor naturale și a istoriei naționale. Acestea sunt singurele repere pe care le mai au românii într-o epocă întunecată în care ni s-a furat Lumina. Să ieșim în stradă cu Tricolorul și să recităm din poeții pe care ni i-au interzis și să cităm din eroii români care s-au jertfit pe câmpul de luptă și să luăm exemplu de la voievozii noștri! Sunt jaloanele morale și identitare care ne-au mai rămas și unica cale de urmat pentru mântuirea și răscumpărarea noastră dintr-un sistem care a sufocat inițiativa și ne-a furat speranța. A venit acel moment când trebuie să luăm exemplu de la Avram Iancu și să punem „Pumnul în pieptul furtunii”. Români, vă îndemn sub semnul crucii și al istoriei noastre eroice, în numele libertății de exprimare, să spunem ca și Crăișorul Munților: „No, hai”. La mulți ani, România!

Ionuț Țene

joi, 27 noiembrie 2025

La mulți ani, Irina Petraș!

Date din biobibliografia scriitoarei Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, regăsim și în volumul pe care îl semnez (la paginile 140, 141, 142, 143, 144, 145) : ÎN CĂUȘUL VEACULUI. SCRIITORI ÎN MARAMUREȘ, EDITURA ACTAEON BOOXS, BAIA MARE, 2025.

Multă sănătate și putere de muncă!

Florica Bud,
președinte,
Cenaclul Scriitorilor din Maramureș