ÎNTOARCEREA LA METAFORĂ – O SINTEZĂ A UNEI EXPERIENȚE LIRICE DE PESTE CINCI DECENII

Cronică asupra volumului Întoarcerea la metaforă de Al. Florin Țene

Al. Florin Țene, Întoarcerea la metaforă, Antologie 80 – selecții inedite din 24 de volume de poezii, Montreal, Editura Globart Universum, 2023, 260 p., ISBN 978-1-990832-29-1.

În peisajul poeziei române contemporane, opera lui Al. Florin Țene se impune prin amploare, continuitate și diversitate tematică. Poet, prozator, dramaturg, eseist, istoric literar și jurnalist, autorul și-a construit de-a lungul mai multor decenii un univers literar în care poezia funcționează nu doar ca modalitate de expresie artistică, ci și ca formă de cunoaștere, memorie și mărturisire. Volumul Întoarcerea la metaforă, apărut la Montreal, la Editura Globart Universum, în 2023, reprezintă din această perspectivă o operă de sinteză și, simultan, o recuperare a unei identități poetice.

Catalogarea bibliografică atestă caracterul antologic al volumului: cele 260 de pagini reunesc selecții din 24 de volume de poezie. Antologia urmărește astfel un traseu creator desfășurat pe mai bine de cinci decenii, selecția cuprinzând texte provenite din perioada 1974–2022.

Titlul Întoarcerea la metaforă trebuie citit la mai multe niveluri. În primul rând, el sugerează revenirea autorului la una dintre formele fundamentale ale creației sale: poezia. În al doilea rând, „întoarcerea” nu reprezintă o simplă revenire retrospectivă, ci o reevaluare a unui drum poetic.

Metafora devine, în acest context, mai mult decât o figură de stil. Ea este un instrument ontologic, prin care poetul încearcă să transforme realitatea imediată într-o realitate spiritualizată. Lucrurile concrete – satul, casa părintească, anotimpurile, apa, muntele, marea, patria, familia, iubirea, timpul – dobândesc o a doua existență în planul imaginii poetice.

Prin urmare, „întoarcerea” este o revenire la esențial. Poetul se întoarce la cuvânt, la memorie, la locurile originare și la întrebările fundamentale ale existenței.

Este semnificativ că însuși Al. Florin Țene a formulat ideea că universul poeziei este constituit printr-un sistem metaforic, referindu-se la mobilitatea și glisarea sensurilor în creația unor mari poeți precum Eminescu, Blaga și Nichita Stănescu. Această concepție explică și titlul antologiei: metafora nu este ornamentul poeziei, ci unul dintre mecanismele ei de profunzime.

Întoarcerea la metaforă poate fi considerată o antologie de autor cu funcție retrospectivă și axiologică. Nu este doar o colecție de texte, ci o tentativă de ordonare a unei experiențe poetice desfășurate în timp.

Cele 24 de volume din care sunt selectate poemele constituie etapele unei evoluții lirice. Cititorul nu întâlnește o poezie uniformă, ci o poezie care se dezvoltă, se modifică și își îmbogățește registrele de expresie.

Din acest punct de vedere, antologia poate fi privită asemenea unei autobiografii poetice. Viața autorului este recuperată nu prin relatare directă, ci prin imagini, simboluri, locuri și stări sufletești.

Selecția devine astfel o formă de memorie. Poetul își recitește propriul trecut prin intermediul poeziei și oferă cititorului posibilitatea de a urmări transformarea sensibilității sale de-a lungul timpului.

Una dintre axele majore ale volumului este reprezentată de timp.

În poezia lui Al. Florin Țene, timpul nu apare numai ca succesiune cronologică. El este o realitate interioară. Trecutul, prezentul și viitorul comunică prin intermediul memoriei.

De aceea, imaginea copilăriei, casa părintească, locurile natale, părinții, satul, anotimpurile și peisajele nu au exclusiv funcție descriptivă. Ele constituie repere ale identității.

Poemele referitoare la Drăgășani și la spațiul originar capătă, astfel, valoarea unei geografii afective. Locul natal se transformă în simbol al începutului, al originii și al continuității.

În această perspectivă, memoria devine o formă de rezistență împotriva timpului. Ceea ce timpul biologic distruge poate fi salvat prin cuvânt.

Un alt nivel important al antologiei îl reprezintă natura.Anotimpurile, muntele, marea, Oltul, pomii, toamna, vara, bradul, dimineața și peisajul rural sunt frecvent transformate în elemente ale unei simbolistici personale. Într-o serie de texte apar titluri precum Memoria toamnei, Cântecul de vară, Balada bradului de Crăciun, Solstițiu de vară, În Drăgășani, Metafora ruginii Oltului, Platanii visează veșnicia sau Vitraliile mării. Aceste repere au fost semnalate și în receptarea critică a volumului.Natura este rareori neutră. Ea reflectă stările eului liric.

Toamna poate deveni simbol al memoriei și al maturității, apa – simbol al trecerii, muntele – al permanenței, iar arborele – al legăturii dintre generații și al continuității.

Poetul practică, astfel, o transfigurare antropomorfizantă a naturii: lucrurile primesc voce, memoria lor pare să participe la existența umană, iar lumea exterioară devine oglinda lumii interioare.

Dimensiunea afectivă este esențială în universul liric al lui Al. Florin Țene.Iubirea nu este tratată exclusiv în registrul erosului, ci se extinde către familie, părinți, locul natal, neam și valorile spirituale.

Figura mamei, de exemplu, devine un reper fundamental al memoriei afective. Titlul Inima mamei este sugestiv pentru această direcție tematică. Familia este privită ca spațiu al stabilității și al continuității.

Casa părintească, la rândul ei, dobândește o valoare simbolică. Ea nu mai este doar un imobil, ci reprezintă centrul originar al ființei.

De aici și una dintre ideile recurente ale poeziei lui Țene: omul poate pleca dintr-un loc, însă locul originar nu pleacă niciodată din om.

Una dintre particularitățile antologiei este prezența consistentă a problematicii religioase și metafizice.

Titluri precum Cina cea fără de taină, Contemporanul meu, Iisus!, Confesiune de credință, Cineva SUS mă iubește, Dumnezeu este o carte, Ziua lui Dumnezeu, Geneză, Rugăciunea zilei sau Contemporan cu Dumnezeu – Credința indică o poezie preocupată de raportul dintre om și transcendență.

Religia nu apare însă numai ca temă, ci și ca structură de gândire. Poetul caută sensul existenței într-o ordine superioară, în care viața, moartea, timpul și memoria sunt integrate într-o perspectivă spirituală.

În acest context, poezia devine aproape o formă de rugăciune laică. Cuvântul poetic caută să depășească limitele imediatului și să atingă absolutul.

O altă componentă definitorie o constituie tema patriei și a identității naționale.

Pentru Al. Florin Țene, patriotismul nu se reduce la discurs declarativ. El se construiește prin raportarea la limbă, istorie, tradiție, familie și locurile natale.Poeme precum Gloria Limbii Române, Dor de Eminescu, Ce este patria, mamă, în timp de epidemie? și Patria și Luceafărul poeziei românești demonstrează că poetul privește limba română ca pe una dintre principalele forme de continuitate spirituală.

În această perspectivă, Eminescu devine nu numai un reper literar, ci și un simbol al conștiinței culturale românești.

Patria este, pentru poet, o realitate simultan geografică, istorică și spirituală.

O lectură academică a antologiei trebuie să depășească nivelul tematic și să urmărească relația dintre poezie și cunoaștere.

Al. Florin Țene nu este un poet exclusiv al sentimentului. În numeroase texte, emoția este dublată de reflecție.Se întâlnesc astfel două dimensiuni complementare:sentimentul – care apropie poezia de confesiune;ideea – care o apropie de eseu și meditație filozofică.

Această interferență este explicabilă și prin profilul intelectual complex al autorului, care a cultivat simultan poezia, proza, eseistica, critica literară, istoria, filosofia și dramaturgia.

În cazul său, poezia și gândirea nu se exclud. Dimpotrivă, metafora devine locul în care ideea se transformă în imagine.

Din punct de vedere stilistic, poezia lui Al. Florin Țene se caracterizează prin accesibilitate, claritate și preferința pentru imagini recognoscibile, dar încărcate de sensuri simbolice.

Metafora este figura centrală a construcției poetice. Ea este însoțită de personificare, simbol, comparație și antiteză.

Un procedeu frecvent este atribuirea unor însușiri umane elementelor naturii: platanii „visează”, timpul dobândește materialitate, iar locurile devin depozitare ale memoriei.

Rezultatul este o poezie în care concretul și abstractul comunică permanent.

Critica literară care a receptat antologia a remarcat tocmai această capacitate a poetului de a construi imagini metaforice și de a transforma experiența personală într-un discurs cu deschidere universală.

În ultimă instanță, titlul volumului poate fi interpretat ca o adevărată ars poetica.„Întoarcerea” presupune recuperare, iar „metafora” presupune transfigurare.

Poetul se întoarce la propriile începuturi pentru a le privi din perspectiva maturității. Nu este o întoarcere nostalgică în sens pasiv, ci una creatoare.

Experiența acumulată de-a lungul deceniilor modifică sensul amintirilor. Ceea ce era cândva simplă experiență devine acum simbol.

Astfel, copilăria se transformă în mit personal, casa în arhetip al originii, mama în simbol al iubirii absolute, Oltul în metaforă a timpului, iar limba română în spațiu al identității.

Întoarcerea la metaforă este mai mult decât o antologie aniversară. Ea poate fi considerată o sinteză a devenirii poetice a lui Al. Florin Țene.

Cele 260 de pagini reunesc selecții din 24 de volume și oferă cititorului posibilitatea de a urmări evoluția unei poezii construite în jurul câtorva nuclee fundamentale: timpul, memoria, iubirea, familia, natura, credința, patria, limba română și condiția poetului.

Valoarea antologiei constă tocmai în această perspectivă de ansamblu. Ea permite cititorului să observe nu numai diversitatea tematică a creației lui Al. Florin Țene, ci și permanențele ei.

Într-o epocă literară în care metafora este uneori înlocuită de fragmentarism, experiment și discurs minimalist, autorul propune o revenire la forța expresivă a imaginii poetice și la funcția ei de mediator între realitate și mister.

De aceea, Întoarcerea la metaforă poate fi citită ca o carte a memoriei, a identității și a continuității poetice. Este, în același timp, o retrospectivă și o declarație de fidelitate față de poezie.

Al. Florin Țene nu se întoarce la metaforă pentru a repeta ceea ce a fost, ci pentru a demonstra că, după mai bine de cinci decenii de creație, metafora continuă să fie una dintre cele mai puternice forme prin care omul își poate interoga destinul.

                                                                           Prof. dr. Cristina Tomescu

Bibliografie selectivă

Țene, Al. Florin, Întoarcerea la metaforă, Antologie 80 – selecții inedite din 24 de volume de poezii, Montreal, Editura Globart Universum, 2023, 260 p., ISBN 978-1-990832-29-1.

Țene, Al. Florin, Ochiul deschis, București, Editura Litera, 1974.

Țene, Al. Florin, Fuga statuilor, București, Editura Litera, 1979.

Țene, Al. Florin, Memoria inimii, Editura Etnograph, 2004.

Țene, Al. Florin, Sămânța din interiorul Cuvântului, Editura Semănătorul, 2012.

Țene, Al. Florin, Contemporanul meu, Iisus!, Editura Semănătorul, 2012.

Țene, Al. Florin, Călcâiul vulnerabil al mării, Editura Nico, Târgu-Mureș, 2012.

Țene, Al. Florin, Emirate de gânduri, Editura Semănătorul, 2013.

Țene, Al. Florin, Concert în lipsa mea, Editura Semănătorul, 2013.

Țene, Al. Florin, În genunchi mă întorc la Vers, Editura Semănătorul, 2014.

Țene, Al. Florin, Platanii visează veșnicia, Editura Semănătorul, 2015.

Țene, Al. Florin, Întoarcerea poetului, traducere în limba albaneză de Baki Ymeri, Editura Amando Edit, 2022.

Moldovan, Liliana, „Întoarcerea la metaforă – o carte despre geneza poeților și miezul unei opere lirice excepționale”, Armonii Culturale, 2023.

Ciatloș Deak, Johnny, „Întoarcerea la metaforă. Antologie – selecții inedite”, Revista Luceafărul, 7 martie 2023.

Dragoș, Gelu, „Al. Florin Țene – un mare poet contemporan”, Constelații diamantine, nr. 6 (154), 2023.

Marin(e)anu, Ștefania, „Ochiul deschis al poetului Al. Florin Țene”, Revista Luceafărul, 3 mai 2023.

Moldovan, Liliana, „Al. Florin Țene – Dăruirea întru poezie”, Revista Luceafărul, 24 martie 2024.

Mihaela CD, „O magistrală călătorie în universul poetic al celebrului scriitor Al. Florin Țene”, Curierul Național, 19 iunie 2023.

Revista „Sintagme Codrene”, nr. 20, 2023 – materiale dedicate antologiei Întoarcerea la metaforă.

Țene, Al. Florin, Ochiul magic al metaforei, Editura Semănătorul, București, 2010.

Țene, Al. Florin, Aventură prin dicțiunea ideilor, Editura Semănătorul, București, 2011.

Țene, Al. Florin, Eseul, metaforă a gândirii logice, Editura Semănătorul, 2012.

 

Notă critică finală

Din perspectiva istoriei literare, Întoarcerea la metaforă trebuie considerată o carte importantă pentru înțelegerea poetului Al. Florin Țene, deoarece permite reconstituirea unei evoluții lirice de lungă durată. Receptarea critică de până acum confirmă caracterul reprezentativ al antologiei și insistă asupra continuității temelor sale – iubirea de neam și locurile natale, credința, natura, memoria și rolul metaforei.

În acest sens, titlul volumului devine programatic: întoarcerea la metaforă este, în fond, întoarcerea poetului la propriul său centru spiritual.