Primul proces în legătură cu vaccinul. Femeie a dat în judecată Pfizer Romania, Ministerul Sănătății și Guvernului României pentru vaccinarea obligatorie!

 

Primul proces din România în legătură cu vaccinul. Cea care a făcut acest lucru, este o femeie și ea a dat în judecată Pfizer Romania, Ministerul Sănătății și Guvernului României, pentru vaccinarea obligatorie în scopul de a putea circula liber, potrivit avocatului Adrian Cuculis.

Motivul pentru care femeia a luat această decizie este unul crunt. Mai exact, ea susține prin prisma actelor medicale pe care le-a dobândit de când își face analize și teste, există o legătura de cauzalitate între vaccinul Pfizer și o boala dobândită din pricina vaccinului. Mai exact este vorba despre o afecțiunea care necesită tratament pe viață și se numește trombocitopenie, la care se adaugă și hipertonie arteriala.

Trombocitopenia este o boală care poate duce la tulburări de creștere și la sângerări severe, pentru că din diverse cauze, numărul de trombocite este mai mic decât cel normal. Manifestările trombocitopeniei pot lua diverse forme și, uneori, pot fi puse pe seama altor probleme de sănătate. Cele mai frecvente simptome sunt sângerările de diverse tipuri, având forme grave doar în cazuri izolate, acolo unde numărul de trombocite este extrem de scăzut. Principala complicație provocată de trombocitopenie se referă la cazurile rare, dar severe, când au loc sângerări puternice la nivel gastric, intestinal sau cerebral. Aceste situații survin brusc, evoluează rapid și, de regulă, duc la decesul pacientului. Iar hipertonia arterială poate duce chiar și la oprirea muschiului inimii, ceea ce ar putea însemna moartea subită a pacientului. Femeia care a decis să dea în judecată Pfeizer și autoritățile statului le cere 1.000.000 de euro daune morale și în aceiași măsură și plata daunelor material pentru viitoarele tratamente.

Sursa: NapocaNews

Se confirmă. Refugiații ucraineni împrăștie TBC. Ministerul Sănătății, în alertă maximă!

 

Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a dat ordinul. Echipele de intervenție, trimise să testeze refugiații

Ministerul Sănătății a anunțat demararea testării masive în rândul refugiaților ucraineni pentru a-i depista pe cei infectați cu TBC. Operațiunile se vor desfășura în localitățile în care numărul cetățenilor veniți din Ucraina este foarte mare și vor avea ca scop începerea, de urgență, a tratamentelor. Autoritățile din România susțin însă că testarea va fi voluntară, astfel că este posibil ca acțiunea să fie sortită eșecului.

Începând din noiembrie, Ministerul Sănătății va demara o amplă acțiune de depistare activă a tuberculozei, care se va desfășura în județele: Botoșani, Constanța, Galați, Iași, Maramureș, Neamț, Satu Mare, Sălaj, Suceava și Tulcea. În fapt, acțiunea este destinată persoanelor în vârstă de peste 18 ani, cu factori de risc pentru tuberculoză, cu prioritate persoanelor care vin din Ucraina, precum și cetățenilor români, indiferent de statutul de asigurat, susține Ministerul Sănătății.

Testările pentru TBC au ca scop identificarea precoce a cazurilor posibile de tuberculoză și direcționarea lor cu prioritate către Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, pentru realizarea diagnosticului de certitudine și asigurarea tratamentului adecvat. Administrarea rapidă a medicamentelor pentru cei bolnavi va scurta durata infecțiozității, va crește șansele de vindecare și va scădea probabilitatea de a suferi de complicații sau sechele, reducând, implicit, consecințele sociale și economice adverse asociate tuberculozei, mai arată Ministerul Sănătății. Schema terapeutică utilizată în cazul TBC cuprinde administrarea în asociere a patru antibiotice, cu administrare zilnică pentru o perioadă de două luni, în doze calculate în funcție de greutatea corporală a bolnavului. Următoarele patru luni de tratament presupun administrarea pentru trei zile pe săptămână a două antibiotice în doze mai mari față de cele inițiale.

Pacienții nu vor fi izolați

Conform protocoalelor medicale în cazul tuberculozei active, după inițierea tratamentului, se recomandă izolarea și urmărirea bolnavilor de tuberculoză timp de două săptămâni, în spital sau la domiciliu, pentru că abia după această perioadă pacientul nu va mai fi contagios. În ce privește ucrainenii care vor fi depistați pozitiv, dacă vor accepta testarea, bineînțeles, Ministerul Sănătății nu intenționează să impună nicio măsură de izolare a acestora, ci doar va recomanda un plan de tratament.

”Depistarea activă urmează principiile etice stabilite pentru screeningul pentru boli infecțioase, inclusiv obținerea consimțământului informat voluntar. Consimțământul informat este un drept de bază și un mijloc important de respectare a autonomiei unei persoane”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de ordin al ministrului Sănătății. În operațiunea de testare a refugiaților vor fi implicați medicii de familie, asistenții sociali și comunitari, reprezentanți ai cultelor, precum și operatori economici. Totodată, populația din județele vizate va fi mobilizată și informată, odată cu efectuarea vizitelor în teren a echipelor de intervenție. Refugiații depistați pozitiv vor fi trimiși la dispensare de pneumoftiziologie pentru diagnostic de certitudine și tratament și pentru inițierea planului de tratament.

Alertă și la nivel mondial. Au crescut decesele!

Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că numărul deceselor cauzate de tuberculoză a crescut alarmant între 2019 și 2021, dat fiind faptul că pandemia a perturbat eforturile de combatere a acestei boli. Raportul OMS arată că tuberculoza a dus la moartea a 1,6 milioane de persoane în 2021, peste numărul estimat de 1,5 milioane de decese în 2020 şi peste cele 1,4 milioane de decese raportate în 2019. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății consideră că, în viitorul apropiat, tuberculoza va înlocui Covid-19 și va deveni principala cauză de deces la nivel global asociată cu un agent patogen.

Sursa: Naţional

Tot mai mulți avertizori de integritate din România sunt hărțuiți!

ActiveWatch a sesizat Ministerul Culturii, Ministerul Sănătății și a înștiințat Ministerul pentru Consultare Publică si Dialog Civic și Corpul de Control al primului ministru în legătură cu acțiunile de intimidare îndreptate împotriva avertizorilor de integritate de către conducerile unor spitale din București și, respectiv, de managementul muzeului Bruckenthal din Sibiu (vedeți mai jos cele două sesizări).

Câteva cazuri recente au scos din nou la iveală practicile autoritare ale conducerilor unor instituții publice. Trei salariate din sistemul public sunt în prezent hărțuite la locul de muncă pentru că au avut curajul de a sesiza public sau în interiorul instituției anumite situații care afectează buna funcționare a instituției sau, mai grav, sănătatea și viața pacienților.

În loc să analizeze temeinicia acestor sesizări și să încerce să corecteze disfuncțiile semnalate, cele trei instituții au dat startul unor acțiuni de intimidare a salariatelor. Hărțuirea a fost în anumite cazuri ambalată sub forma unor cercetări disciplinare pentru diverse abateri sau prin amenințări, jigniri și împiedicarea exercitării profesiei.

Aceste acțiuni urmăresc evident descurajarea unor demersuri similare din partea altor salariați prin transmiterea unui mesaj de forță. Ele au însă și un puternic impact psihologic asupra avertizorilor, care se văd nevoiți să lucreze într-un mediu ostil, fiindu-le afectat dreptul la demnitate. Această situație este inacceptabilă și subminează atât autoritatea legii avertizorului de integritate, cât și demersurile legitime de a expune nereguli, abuzuri, ilegalități, fapte de corupție din instituțiile publice. Interesul public este cel care primează, iar imaginea instituției se construiește prin buna funcționare și performanță, nu prin ascunderea larvelor și neregulilor sub preș.

ActiveWatch consideră că este momentul ca autoritățile centrale să transmită public un semnal către instituțiile din subordine să se abțină de la acțiuni de intimidare a salariaților care semnalează diverse nereguli, abuzuri sau ilegalități în funcționarea acestora. Legea avertizorului de integritate reprezintă un instrument-cheie în combaterea corupției și a ineficienței administrative, iar salariații care au curajul să semnaleze astfel de fapte au nevoie de protecție în fața unor eventuale persecuții. De asemenea, conducătorii instituțiilor care hărțuiesc avertizorii de integritate sau tolerează actele de hărțuire trebuie atenționați cu privire la prevederile legii avertizorului de integritate și trași la răspundere corespunzător.

Amintim că și în 2015 s-au înregistrat cazuri grave de hărțuire a unor avertizori publici. ActiveWatch a atras atenția asupra acestora inclusiv prin organizarea Zilei libertății de Exprimare, dedicată avertizorilor publici, care au fost premiați, eveniment cu prilejul căruia a fost prezentat la București spectacolul de teatru Oameni obișnuiți, regizat de Gianina Cărbunariu la Teatrul Radu Stanca din Sibiu.

ActiveWatch

Sesizare

Către Ministerul Culturii

În atenția dnei ministru Corina Șuteu

Vă supunem atenției situația dificilă în care se află o angajată a Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, Mariana Rădulescu, contabilul șef al muzeului. De câteva luni, această doamnă este supusă unui șir de hărțuiri de către conducerea muzeului, după ce a semnalat directorului instituției anumite nereguli în gestionarea activității și a fondurilor instituției. Mariana Rădulescu îl acuză pe managerul muzeului, prof. universitar dr. Sabin Adrian Luca, că a creat un “mediu de lucru nesănătos, degradant, distructiv” prin „acțiuni frecvente și repetate de jignire, discreditare profesională și umană, injustiție, tratament discriminatoriu, izolare, încercare de intimidare, persecutare în formă radicală”.

Astfel, la scurt timp după ce i-a semnalat dlui manager unele nereguli, dna Rădulescu a fost sancționată pentru întocmirea greșită a unei facturi. Ea a contestat această sancțiune în instanță (contestația a fost respinsă), însă s-a ales cu o nouă sancțiune pentru că a absentat nemotivat atunci când s-a prezentat la înstanță. Între timp, a mai făcut sesizări și plângeri penale la organele abilitate pentru diverse fapte ale conducerii administrative a muzeului.

Managerul Sabin Adrian Luca a mai acționat-o în judecată pe Mariana Rădulescu într-un proces civil pentru daune de imagine.

În calitatea sa de organizație de drepturile omului care militează pentru exprimare liberă în interes public, ActiveWatch consideră că Mariana Rădulescu a acționat ca un avertizor de integritate, sesizând în interes public diverse aspecte ale funcționării instituției pe care le-a considerat în neregulă. Precizăm că primele sesizări nu au fost publice, ele au fost adresate direct conducerii. Doamna Rădulescu a ales să protesteze public, inclusiv în stradă, după ce Sabin Adrian Luca a declanșat acțiunile de hărțuire împotriva domniei sale.

Vă rugăm să investigați și să analizați situația de la Muzeul Național Brukenthal și să luați măsurile necesare. De asemenea, considerăm că se impune să transmiteți public un semnal către instituțiile din subordinea ministerului să se abțină de la acțiuni de intimidare a salariaților care semnalează diverse nereguli, abuzuri sau ilegalități în funcționarea acestora.  Legea avertizorului de integritate reprezintă un instrument cheie în combaterea corupției și a ineficienței administrative, iar salariații care au curajul să semnaleze astfel de fapte trebuie protejați de eventuale persecuții. De asemenea, conducătorii instituțiilor care hărțuiesc avertizorii de integritate sau tolerează actele de hărțuire trebuie atenționați cu privire la prevederile legii avertizorului de integritate și trași la răspundere corespunzător.

Cu stimă,

Mircea Toma

Președinte ActiveWatch

Sesizare

Către Ministerul Sănătății

În atenția dlui ministru Vlad Voiculescu

ActiveWatch, în calitatea sa de organizație de drepturile omului care militează pentru exprimare liberă în interes public, vă solicită să interveniți în vederea protejării medicilor care au semnalat probleme grave din interiorul sistemului de sănătate din România și care suferă acum acțiuni de hărțuire din partea unor conducători ai instituțiilor la care lucrează.

Două astfel de cazuri au ieșit la iveală în ultimele săptămâni fiind intens mediatizate: Camelia Roiu, medic la Spitalul de Arși din București și Elena Voicu, de la Spitalul Sfântul Pantelimon din București.

Camelia Roiu a vorbit despre condițiile deplorabile de igienă de la Spitalul de Arși, care pun în pericol viețile pacienților. Roiu a difuzat o înregistrare video în acest sens. Elena Voicu a relatat despre modul de administrare a medicamentelor aflate în gestiunea spitalului, dar și despre alte probleme grave de la Spitalul Sf. Pantelimon.

Cele două cadre medicale au reclamat existența unor hărțuiri la locul de muncă în urma acestor dezvăluiri (amenințări, glume proaste, jigniri, împiedicarea desfășurării activității etc.).

Această situație este inacceptabilă și subminează atât autoritatea legii avertizorului de integritate, cât și demersurile legitime de a expune nereguli, abuzuri, ilegalități, fapte de corupție din instituțiile publice.

De aceea, considerăm că se impune să transmiteți public un semnal către instituțiile din subordinea ministerului să se abțină de la acțiuni de intimidare a salariaților care semnalează diverse nereguli, abuzuri sau ilegalități în funcționarea acestora. Legea avertizorului de integritate reprezintă un instrument cheie în combaterea corupției și a ineficienței administrative, iar salariații care au curajul să semnaleze astfel de fapte trebuie protejați de eventuale persecuții. De asemenea, conducătorii instituțiilor care hărțuiesc avertizorii de integritate sau tolerează actele de intimidare trebuie atenționați cu privire la prevederile legii 571/2004 și trași la răspundere corespunzător.