Se afișează postările cu eticheta Mircea Diaconu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Mircea Diaconu. Afișați toate postările

sâmbătă, 14 decembrie 2024

A murit actorul și omul politic Mircea Diaconu


Mircea Diaconu  ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului 2024!

Domnul  Mircea Diaconu a murit sâmbătă,  14 decembrie, la vârsta de 74 de ani, relatează TVR. Actorul suferea de cancer la colon. Diaconu urma să împlinească 75 de ani pe 24 decembrie 2024. Anunțul decesului a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu. Trupul neînsuflețit al actorului va fi depus luni, 16 decembrie, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu.

 Înmormântarea va avea loc marți, 17 decembrie 2024, la cimitirul din Săftica, lângă București.

                                                             ***

 Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949, la Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit, în 1971, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesoarei Sanda Manu, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Nottara. Piesele de teatru în care a jucat În 1970 a jucat în spectacolele ''Caragiale... dar nu teatru'', după I.L. Caragiale (dramatizarea şi regia Sanda Manu), ''Cartofi prăjiţi cu orice'' de Arnold Wesker (regia Alexa Visarion) şi ''Diavolul alb'' de John Webster (regia Sanda Manu) - toate trei la Studioul Casandra, precum şi în ''Harfa de iarbă'' de Truman Capote (regia Crin Teodorescu), la Teatrul Bulandra, iar în 1971 a jucat în ''Fata morgana'' de Dumitru Solomon (regia Mihai Dimiu), la Teatrul de Comedie, ''A murit Tarelkin'' de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin (regia Cristian Berger) şi ''Alexandru Lăpuşneanu'' de Costache Negruzzi (regia Dan Micu), ambele spectacole, la Studioul Casandra. Pe scena Teatrului Bulandra a jucat în spectacole precum: ''Mincinosul'' de Carlo Goldoni (regia Sanda Manu, 1971), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1972), ''Revizorul'' de N.V. Gogol (regia Lucian Pintilie, 1972), ''Elisabeta I'' de Paul Foster (regia Liviu Ciulei, 1974), ''Militarul fanfaron'' de Maccius Plautus (regia Ioan Taub, 1976), ''Răceala'' de Marin Sorescu (regia Dan Micu, 1977), ''Furtuna'' de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei, 1978), ''O scrisoare pierdută'' de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1979), ''Conu' Leonida faţă cu reacţiunea'' de I.L. Caragiale (regia Dan Micu, 1979), ''Voluptatea onoarei'' de Luigi Pirandello (regia Valeriu Moisescu, 1980), ''Mormântul călăreţului avar'' de Dumitru Radu Popescu (regia Mircea Marin, 1981) ş.a.

                                                               ***

 La Teatrul Nottara a jucat în piesele ''Cuminţenia pământului'' de Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Marin Sorescu (1984), ''Pădurea'' de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski (regia Costin Marinescu, 1984), ''Cum vă place'' de William Shakespeare (regia Dan Micu, 1985), ''Râs şi plâns'' de Ivan Radoev (regia Petre Gheorghiu, 1986), ''Ultimul bal'' de Ion Brad şi Dan Micu (regia Dan Micu, 1986), ''Într-o dimineaţă'' de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1988), ''Burghezul gentilom'' de Moličre (regia Alexandru Dabija, 1989), ''Operele complete ale lui WLM SXPR (prescurtate)'' de Jess Borgeson, Adam Long şi Daniel Singer (regia Petre Bokor, 2001), ''Castelul'' de Franz Kafka (regia Tino Geirun, 2003), ''Variaţiuni enigmatice'' de Eric-Emmanuel Schmitt (regia Claudiu Goga, 2003), ''Scandal la Operă!'' de Ken Ludwig (regia Petre Bokor, 2006), ''Vacanţă în Guadelupa'' de Pierre Sauvil şi Éric Assous (regia Diana Lupescu, 2011). A mai jucat în ''Teatru descompus'' de Matei Vişniec (regia Cătălina Buzoianu, 1990), la Theatrum Mundi, precum şi în ''Noaptea regilor'' de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991) şi ''Ghetou'' de Joshua Sobol (regia Victor Ioan Frunză, 1993), ambele la Teatrul Naţional Bucureşti.

                                                            ***

 Profesor de actorie Mircea Diaconu a fost asistent la secţia actorie, clasa Olga Tudorache, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti (între 1977-1978), iar din 1990, a ţinut cursul de actorie de film la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. De asemenea, a fost directorul Teatrului Nottara în perioada 2001-2011.

                                                              ***

Filmografia lui Mircea Diaconu a fost impresionantă. A fost distribuit şi în zeci de filme, dintre care amintim: ''Nunta de piatră'' (regia Dan Piţa, 1972), ''Explozia'' (regia Mircea Drăgan, 1973), ''Capcana'' (regia Manole Marcus, 1974), ''Actorul şi sălbaticii'' (regia Manole Marcus, 1975), ''Filip cel bun'' (regia Dan Piţa, 1975, ''Mere roşii'' (regia Alexandru Tatos, 1975), ''Cuibul salamandrelor'' (regia Mircea Drăgan, 1977), ''Profetul, aurul şi ardelenii'' (regia Dan Piţa, 1978), ''Bietul Ioanide'' (regia Dan Piţa, 1979), ''Înainte de tăcere'' (regia Alexa Visarion, 1979), ''Vacanţă tragică'' (regia Constantin Vaeni, 1979), ''Artista, dolarii şi ardelenii'' (regia Mircea Veroiu, 1980), ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (regia Lucian Pintilie, 1981), ''Sfârşitul nopţii'' (regia Mircea Veroiu, 1982), ''Secvenţe'' (regia Alexandru Tatos, 1982), ''Buletin de Bucureşti'' (regia Virgil Calotescu, 1983), ''O lumină la etajul zece'' (regia Malvina Urşianu, 1984), ''Promisiuni'' (regia Elisabeta Bostan, 1985), ''Căsătorie cu repetiţie'' (regia Virgil Calotescu, 1985), ''O vară cu Mara'' (regia Mircea George Cornea, 1988) ş.a. A mai jucat în filme precum ''Campioana'' (regia Elisabeta Bostan, 1990), ''Asfalt Tango'' (regia Nae Caranfil, 1993), ''Faţă în faţă'' (regia Marius Barna, 1999), ''Corul pompierilor'' (regia Cristian Mungiu, 2000), ''Filantropica'' (regia Nae Caranfil, 2002), ''Aventurile unei zile'' (regia Petre Năstase, 2004), ''Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii'' (regia Cătălin Mitulescu, 2006), ''Legături bolnăvicioase'' (regia Tudor Giurgiu, 2006), ''Happy End'' (regia Radu Potcoavă, 2006), ''Ticăloşii'' (regia Şerban Marinescu, 2007), ''Tache'' (regia Igor Cobileanski, 2008).

                                                       ***

Scriitorul Mircea Diaconu Mircea Diaconu este autorul volumelor ''Şugubina'' (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), ''La noi când vine iarna'', ''Scaunul de pânză al actorului''.

Membru al CNA și ministru al Culturii.

 A fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între anii 1998 şi 2002 și a deţinut funcţia de ministru al Culturii, în Cabinetul Ponta, între 7 mai - 25 iunie 2012. Între anii 2001-2011 a fost directorul Teatrului Nottara. Senator și europarlamentar A fost senator în legislatura 2008-2012, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, colegiul uninominal nr.1, din partea Partidului Naţional Liberal, şi a făcut parte din Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal. În respectiva legislatură a fost membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru egalitatea de şanse (oct. 2009 - oct. 2010, oct. 2010 - apr. 2011), precum şi al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO. Mircea Diaconu a fost europarlamentar în legislatura 2014-2019, independent, făcând parte din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. A fost vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie (7 iul.2014 - 18 ian.2017; 23 ian. 2017 - 1 iul.2019), membru al Comisiei pentru cultură şi educaţie (1 iul. 2014 - 6 iul. 2014; 19 ian. 2017 - 22 ian.2017) şi al Delegaţiei pentru relaţiile cu Peninsula Arabică (14 iul.2014 - 1 iul.2019), precum şi membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (1 iul. 2014 - 18 ian. 2017; 19 ian. 2017 - 1 iul. 2019) şi al Delegaţiei la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord (14 iul.2014 - 1 iul. 2019).

                                                                 ***

Domnul  Mircea Diaconu fost candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2019, susţinut de Pro România şi ALDE.

                                                            ***

 La 1 decembrie 2000 i-a fost decernat Ordinul Naţional „Pentru Merit”' în grad de Ofiţer „pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii”. La 15 aprilie 2013 a primit un Premiu de excelenţă la gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti.

C.L.L.

Semnificațiile zilei de 14 decembrie 2024

 


Evenimente 14 decembrie

 1958: Cea de-a 3-a Expediție Sovietică devine prima care a cucerit Polul Sudic al Inaccesibilității. În fotografie bustul lui Lenin la Polul Sudic al Inaccesibilității. 1972: Eugene Cernan este ultima persoană care a pășit pe Lună, după ce el și Harrison Schmitt și-au încheiat misiunea cu Apollo 17.

•        1280: Prima atestare documentară a orașului Sighișoara.

•        1458: Atestarea documentară a municipiului Onești, printr-un act de danie emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare.

•        1467: Bătălia de la Baia: Ștefan cel Mare înfrânge armatele maghiare conduse de regele Matei Corvin, care invadaseră Moldova.

•        1542: Prințesa Maria Stuart devine regina Maria I a Scoției.

•        1819: Alabama a devenit cel de-al 22-lea stat american.

•        1864: Este inaugurată Școala de Belle–Arte din București, înființată prin decretul domnesc.

•        1869: Inaugurarea oficiala a clădirii Universității din București, construită între 1857-1869 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu.

•        1888: Hariclea Darclée debutează pe scena Operei Mari din Paris cu rolul "Margareta" din opera "Faust".

•        1900: Fizicianul Max Planck face publică noua sa teorie despre natura energiei – teoria cuantelor – care va sta la baza fizicii moderne.

•        1910: Are loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.

•        1911: Exploratorul norvegian Roald Amundsen a devenit primul om care a ajuns la Polul Sud.

•        1918: Friedrich Karl von Hessen, un prinț german ales de parlamentul din Finlanda pentru a deveni regele Väinö I, renunță la tronul finlandez.

•        1918: Pentru prima oară femeile din Marea Britanie au avut drept de vot la alegerile generale.

•        1918: La "Metropolitan Opera" din New York a avut loc premiera operei "Gianni Schicchi" a compozitorului italian Giacomo Puccini.

•        1939: Războiul de Iarnă: Uniunea Sovietică este exclusă din Liga Națiunilor pentru invadarea Finlandei.

•        1946: Adunarea Generala a ONU a ales orașul New York ca sediu permanent al ONU.

•        1948: Stabilirea de relații diplomatice între România și India.

•        1955: România alături de Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Ceylon, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Italia, Iordania, Laos, Libia, Nepal, Portugalia și Spania se alătură statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite.

•        1958: Cea de-a 3-a Expediție Sovietică devine prima care a cucerit Polul Sudic al Inaccesibilității.

•        1961: A avut loc, la Berlin, premiera mondială a filmului regizat de americanul Stanley Kramer, "Procesul de la Nürnberg", ecranizare a piesei lui Abby Mann.

•        1972: Programul Apollo: Eugene Cernan este ultima persoană care a pășit pe Lună, după ce el și Harrison Schmitt și-au încheiat missiunea cu Apollo 17.

•        1976: A fost inaugurat Muzeul Teatrului Național din Iași.

•        1989: În Chile au loc primele alegeri libere dupa 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales președinte.

•        1990: Se constituie, în baza Legii 39 adoptată de Parlament, Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

•        2001: S-a înființat, la București, postul privat de televiziune „B1 TV”.

•        2012: Atac armat la o școală primară din Connecticut, Statele Unite, unde au fost uciși 28 de persoane și încă două rănite. Majoritatea decedaților au fost copii cu vârste cuprinse între 5-10 ani și 6 adulți (inclusiv atacatorul și mama lui). Evenimentul tragic a ajuns să fie cunoscut sub numele de: masacrul de la școala din Sandy Hook.

•        2016: Desființarea echipei de fotbal "FC Rapid București" după ce a fost declarată în faliment.

•        2021: Oamenii de știință anunță că sonda solară Parker a NASA a devenit prima navă spațială care a pătruns în coroana stelară a Soarelui în timpul unui zbor în aprilie.

Nașteri

•        1503: Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), astrolog, matematician și medic francez (d. 1566)

•        1546: Tycho Brahe, astronom și chimist danez (d. 1601)

•        1784: Prințesa Maria Antonia de Neapole și Sicilia, prințesă de Asturia (d. 1806)

•        1787: Maria Ludovica de Austria-Este, împărăteasă a Austriei, regină a Ungariei și a Boemiei (d. 1816)

•        1824: Pierre Puvis de Chavannes, pictor francez (d. 1898)

•        1870: Ion Rusu Abrudeanu, publicist, om politic, deputat și senator român (d. 21 aug. 1934)

•        1883: Morihei Ueshiba, fondatorul artei marțiale japoneze Aikido (d. 1969)

•        1886: Frederick Worlock, actor britanic (d. 1973)

•        1887: Virgil Madgearu, politician român (d. 1940)

•        1895: Paul Eluard (pseudonim pentru Eugène Grindel), poet francez (d. 1952)

•        1895: Regele George al VI-lea al Angliei (d. 1952)

•        1897: George Aurelian, actor român

•        1898: Petru Caraman, filolog român (d. 1980)

•        1901: Regele Paul I al Greciei (d. 1964)

•        1914: Karl Carstens, politician german (d. 1992)

•        1918: Radu Beligan, actor român de teatru și film, membru de onoare al Academiei Române (d. 2016)

•        1922: Nikolai Basov, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (d. 2001)

•        1922: Beatrice Bednarik, pictoriță și graficiană română (d. 2016)

•        1924: Raj Kapoor, regizor și actor indian (d. 1988)

•        1932: Gheorghe Constantin, fotbalist și antrenor român (d. 2010)

•        1939: Stephen Cook, informatician american

•        1946: Aura Urziceanu, interpretă română de jazz

•        1946: Jane Birkin, actriță de origine britanică (d. 2023)

•        1947: Károly Kerekes, politician român

•        1948: Selda Bağcan, cântăreață din Turcia

•        1949: Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz, politician român (d. 2019)

•        1951: Iurie Sadovnic, muzician și cântăreț de muzică ușoară și folk din Republica Moldova (d. 2021)

•        1960: Ebrahim Raisi, politician iranian, președinte al Iranului 2021-2024 (d. 2024)

•        1968: Florin Chilian, muzician român

•        1971: Victor Viorel Bologan, șahist moldovean

•        1973: Ioan Narcis Chisăliță, politician român

•        1979: Jean-Alain Boumsong, fotbalist francez

•        1985: Jakub Błaszczykowski, fotbalist polonez

•        1987: Jamie Bernadette, actriță și o producătoare americană

•        1988: Vanessa Hudgens, interpretă și actriță americană

Decese

•        1542: Iacob al V-lea al Scoției (n. 1511)

•        1788: Carol al III-lea al Spaniei (n. 1716)

•        1789: Étienne Jeaurat, pictor francez (n. 1699)

•        1799: George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii (n. 1732)

•        1861: Prințul Albert, soțul reginei Victoria (n. 1819)

•        1873: Elisabeth Ludovika de Bavaria, soția lui Frederick William al IV-lea al Prusiei (n. 1801)

•        1878: Prințesa Alice a Regatului Unit, fiica reginei Victoria, Mare Ducesă de Hesse (n. 1843)

•        1912: José Martí y Monsó, pictor spaniol (n. 1840)

•        1940: Prințesa Maria Georgievna a Greciei, Mare Ducesă a Rusiei (n. 1876)

•        1945: Prințesa Maud de Fife, contesă de Southesk (n. 1893)

•        1946: Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, prozator român (n. 1868)

•        1952: Fartein Valen, compozitor din Norvegia (n. 1887)

•        1962: Simion Mehedinți, geograf român, membru al Academiei Române (n. 1869)

•        1984: Vicente Aleixandre, poet spaniol, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (n. 1898)

•        1989: Andrei D. Saharov, fizician rus și cunoscut disident, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (n. 1921)

•        1990: Friedrich Dürrenmatt, dramaturg elvetian (n. 1921)

•        1990: Johannes, Prinț de Thurn și Taxis (n. 1926)

•        1996: Doina Cojocaru, handbalistă română (n. 1948)

•        2013: Peter O'Toole, actor englez de origine irlandeză (n. 1932)

•        2019: Anna Karina, actriță și regizoare daneză (n. 1940)

•        2020: Gérard Houllier, antrenor francez de fotbal (n. 1947)

•        2021: Tadeusz Ross, politician polonez (n. 1938)

•        2024: Mircea Diaconu, actor român de teatru și film (n. 1949) – FOTO.

 

Sursa: Wikipedia