Maia Sandu intră în turul doi!

Republica Moldova între Europa și Putin. Trimisul special al AGERPRES, Cristian Lupaşcu, transmite: Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat, şi reprezentantul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM), Alexandru Stoianoglo, vor accede în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, potrivit rezultatelor preliminare furnizate de Comisia Electorală Centrală (CEC).

Datele CEC arată că, după numărarea voturilor de la peste 76% din totalul celor 2.219 secţii de votare, Maia Sandu a obţinut peste 36% din sufragii, în timp ce candidatul PSRM a atras voturile a peste 29% din alegători.

Pe locul al treilea se regăseşte Renato Usatîi (Partidul Nostru) cu peste 14% din voturi, iar pe patru Irina Vlah (independent) au votat 6% din alegători.

Victoria Furtună (independent) a fost votată peste 5% din alegători, Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei) de peste 3%, iar Ion Chicu (Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei) de peste 2%.

Restul candidaţilor - Octavian Ţîcu, Andrei Năstase, Natalia Morari şi Tudor Ulianovschi - au avut sub un procent.

GDL

Semnificaţii istorice pentru ziua de 23 mai

1400 - A început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova care a durat până în 1432.

1871 - S-a născut Garabet Ibrăileanu, critic literar şi romancier român (d. 1936).

1902 - S-a născut Vladimir Streinu, critic literar, poet, eseist şi traducător (d. 26 noiembrie 1970).

1906 - A murit dramaturgul norvegian Henrik Ibsen, considerat părintele teatrului modern european (n. 20 martie 1828).

1929 - Este lansată prima animaţie Mickey Mouse cu sunet, "Copilul carnavalului".

1934 - La Paris, a fost încheiat un Acord între Statul român şi creditorii străini, prin care se reglementa plata datoriilor româneşti, limitându-le la o sumă forfetară de 1,1 miliarde de lei anual, pentru următorii trei ani.

1934 - Faimoşii delicvenţi americani Bonnie Parker şi Clyde Barrow au fost ucişi într-un asalt al forţelor de ordine.

1949 - S-a constituit Republica Federală Germania.

1995 - Deputaţii au adoptat, cu 182 de voturi pentru şi 98 împotrivă, Legea caselor naţionalizate.

2000 - Pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din "Faust" de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra.

2001 - A încetat din viaţă Elena Bărbulescu, sora lui Nicolae Ceauşescu (n. 1928).

2006 - Guvernul de la Paris a aprobat proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană.

2006 - A încetat din viaţă scriitorul Iordan Chimet, autorul unor apreciate eseuri şi cărţi pentru copii: "Închide ochii şi vei vedea Oraşul", "Eroi, fantome, şoricei", "Câte-o gâză, câte-o floare, câte-un fluture mai mare" (n. 18 noiembrie 1924).

2007 - Delegaţia Permanentă a PNL a respins propunerea Organizaţiei Bucureşti, condusă de Ludovic Orban, de ieşire a partidului de la guvernare.

2008 - Naţionala de handbal feminin a Norvegiei a câştigat, pentru prima dată în istoria sa, finala Jocurilor Olimpice, în faţa campioanei mondiale Rusia, de care a dispus cu scorul de 34-27 (18-13).

2008 - Rusia a semnat un contract în domeniul nuclear cu China, pentru extinderea unei uzine de îmbogăţire a uraniului şi furnizare de combustibil.

Chișinăul mai face un pas spre interconectarea energetică cu România

Guvernul de la Chișinău va delega printr-o hotărâre un grup de persoane în vederea negocierii contractului de împrumut cu Banca Europeană pentru Investiții (BEI), necesar pentru începerea lucrărilor de interconectare energetică cu România, transmite www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

Autoritățile de la Chișinău vor să împrumute de la BEI 80 milioane de euro pentru un termen de 25 de ani. Totodată, urmează ca Uniunea Europeană să ofere un grant prin intermediul Facilității de Investiții de Vecinătate (NIF), în valoare de până la 40 milioane euro.

„Realizarea proiectului va oferi posibilitatea de a alege fără constrângeri sursa de achiziționare a energiei, fie din Est sau din Vest. Această alegere se va ghida doar conform prețului și va fi independentă de evoluția pieței din Ucraina. De asemenea, interconectarea asincronă va permite Republicii Moldova arbitrajul comercial dintre sursele de energie electrică", se spune în document.

Conducătorul delegației de negociatori va fi desemnat, prin hotărârea Guvernului, viceprim-ministru Octavian Calmîc, ministrul al Economiei şi Infrastructurii.

Procesul de negocieri va fi organizat de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Participanţi la procesul de negocieri vor fi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei şi Cancelariei de Stat. La negocieri vor participa și reprezentanții Î. S. Moldelectrica.

Conform unei hotărâri de guvern se mai spune că R. Moldova urmează să fie asigure și un culoar de tranzit al energiei electrice, ceea ce va contribui la îmbunătăţirea nivelului de securitate energetică.

Interconectarea energetică costă aproximativ 270 milioane de euro. Până acum, autoritățile moldovene au semnat un acord de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) - 80 milioane euro, un acordul de împrumut dintre cu Banca Mondială (BM) - 70 milioane euro și un acord de grant UE, NIF în valoare de 40 milioane euro. Investiția urmează să fie recuperată din contul tarifului reglementat de transport al energiei electrice.

                                                                                   RGN

Premierul României Mihai Tudose trece Prutul! Trebuia?

Prim ministrul României, Mihai Tudose, întreprinde vineri 21 iulie, o vizită de lucru în Republica Moldova, transmite Romanian Global News.

La Chișinău, oficialul de peste Prut se va întâlni cu premierul Pavel Filip și cu președintele Parlamentului, Andrian Candu.

Mihai Tudose va fi însoțit de o delegație și va participa la ceremonia de transmitere a microbuzelor, donate R. Moldova de către Țara Mamă.

Programul vizitei de lucru a Prim-ministrului României, Mihai Tudose, în Republica Moldova:

ora 10.00 – întrevederea bilaterală a premierului Pavel Filip şi prim-ministrului României, Mihai Tudose

ora 10.20 - Fotografie de protocol comună a celor doi prim-miniştri, urmată de ședința în format extins a delegațiilor celor două state românești.

ora 11.25 – Prim-ministrul Pavel Filip şi Prim-ministrul României, Mihai Tudose, vor susţine o conferinţă de presă

ora 12.00 - Ceremonia de transmitere a microbuzelor, donaţie din partea României (Piaţa Marii Adunări Naţionale)

ora 14.45 - Întrevederea premierului Mihai Tudose şi a preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu.

Romanian Global News

Ce document au ascuns politicienii români în ultimii 25 de ani. Americanii au vrut Moldova lângă România !

În 28 Iunie 1991 Senatul SUA  a emis rezoluţia 148, prin care hotărăşte că Guvernul SUA trebuie să susţină eforturile Moldovei de negociere a reunificării României cu Moldova, conform comisarul.ro

Citiți documentul ascuns opiniei publice de politicienii din România şi Moldova și observați cu atenție motivele!

 

„CONGRESUL 102 SESIUNEA 1 Rezoluţia Senatului 148

Pentru a exprima convingerea Senatului că Statele Unite trebuie să susţină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova şi Bucovina de Nord.

ÎN SENATUL STATELOR UNITE 28 IUNIE (ZI LEGISLATIVĂ, 11 IUNIE), 1991 Dl. PRESSLER (pentru el însuşi şi Dl. HELMS) a depus următoarea hotărâre, care a fost trimisă Comitetului pentru Relaţii Internaţionale

HOTĂRÂRE

Pentru exprimarea convingerii Senatului că Statele Unite trebuie să susţină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova şi Bucovina de Nord.

Întrucât principatul românesc al Moldovei a apărut ca stat independent în secolul al XIV-lea;

Întrucât Moldova a fost invadată în 1806 de către Armata Rusă şi anexată de către Imperiul Rus în 1812 ca rezultat al Tratatului Ruso-Turc de la Bucureşti;

Întrucât la 15 noiembrie 1917 Guvernul Sovietic a proclamat dreptul la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Rus şi înfiinţarea unor state separate;

Întrucât la 2 decembrie 1917 Sfatul Ţării, adunarea constituantă moldovenească aleasă în mod democratic, a proclamat Moldova ca stat independent;

Întrucât la 9 aprilie 1918 Adunarea Constituantă a votat unirea Moldovei cu Regatul României;

Întrucât Statele Unite, Franţa, Italia, Marea Britanie, Japonia şi restul statelor aliate au aprobat şi au recunoscut în mod explicit reunirea Moldovei cu România în Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920;

Întrucât forţele armate ale Uniunii Sovietice au invadat Regatul României la 28 iunie 1940 şi au ocupat estul Moldovei şi Bucovina de Nord şi Herţa, încălcând Carta Ligii Naţiunilor, Tratatul de la Paris din 1920, Tratatul General pentru Renunţarea la Război din 1928, Pactul Româno-Sovietic de Ajutor Reciproc din 1936, Convenţia pentru Definirea Agresiunii din 1933 şi principii general recunoscute ale dreptului internaţional;

Întrucât asupra anexării Moldovei, a Bucovinei de Nord şi a Herţei s-a hotărât în mod prospectiv în anumite protocoale secrete dintr-un tratat de neagresiune încheiat între Guvernul Uniunii Sovietice şi Imperiul German la 23 august 1939;

Întrucât între 1940 şi 1953 sute de mii de români din Moldova şi Bucovina au fost deportaţi de Uniunea Sovietică în Asia Centrală şi Siberia;

Întrucât Guvernul Statelor Unite şi-a exprimat în mod repetat refuzul de a recunoaşte ocuparea de teritorii în urma termenilor aşa-zisului Pact Stalin-Hitler, inclusiv anexarea Estoniei, a Letoniei şi a Lituaniei în 1940;

Întrucât Guvernele Regatului Unit, Uniunii Sovietice şi Statelor Unite sunt părţi ale Cartei Atlanticului din 14 august 1941, în care semnatarele şi-au declarat „dorinţa de a nu fi martore la schimbări teritoriale care nu concordă cu voinţa exprimată în mod liber a popoarelor interesate” şi şi-au afirmat dorinţa „de a fi martore la restaurarea drepturilor suverane şi a autoguvernării către cei care au fost vitregiţi cu forţa de ele” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial;

Întrucât la 31 august 1989 Consiliul Suprem al Moldovei a declarat limba română ca limbă oficială a Republicii şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al românei scrise;

Întrucât în martie 1990 poporul român al Moldovei a putut vota, în alegeri libere şi corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem al Moldovei; Întrucât la 27 aprilie 1990 Consiliul Suprem al Moldovei a reinstaurat steagul românesc ca steag oficial al republicii;

Întrucât la 23 iunie 1990 Consiliul Suprem al Moldovei a declarat Republica Moldova stat suveran;

Întrucât la 16 decembrie 1990 peste opt sute de mii de români s-au strâns la A Doua Mare Adunare Naţională în capitala Moldovei, Chişinău, să declare independenţa naţională a românilor din teritoriile ocupate;

Întrucât poporul Moldovei a refuzat să ia parte la referendumul sovietic din 3 martie 1991, în ciuda eforturilor guvernamentale sovietice de ameninţare şi intimidare a poporului moldovean spre a accepta un nou tratat unional;

Întrucât statele semnatare ale Actului Final de la Helsinki au acceptat principiul egalităţii între popoare şi dreptul acestora la autodeterminare;

şi

Întrucât, în temeiul articolului 8 din Actul Final de la Helsinki, „toate popoarele au mereu dreptul, în deplină libertate, să-şi hotărască, când şi dacă doresc, statutul politic intern şi extern, fără ingerinţe exterioare şi să îşi urmărească după propria voie dezvoltarea politică, economică, socială şi culturală”:

Aşadar, să fie decis, în momentul de faţă, că este convingerea Senatului că Guvernul Statelor Unite trebuie

1) Să susţină dreptul la autodeterminare al poporului Moldovei şi al Bucovinei de Nord, ocupate de Uniunea Sovietică, şi să emită o declaraţie cu acest scop;

şi

2) Să susţină eforturile viitoare ale Guvernului Moldovei să negocieze în mod paşnic, dacă aceasta le este voia, reunificarea României cu Moldova şi cu Bucovina de Nord, după cum s-a stabilit în Tratatul de Pace de la Paris din 1920, în normele predominante ale dreptului internaţional şi în conformitate cu Principiul 1 al Actului Final de la Helsinki.”

***

Rezoluţia Senatului american are o importanţă crucială pentru recunoaşterea internaţională a dreptului României şi Moldovei de a se reuni. Aceasta este atitudinea oficială a SUA, exprimată în Congresul american.

Chiar dacă au trecut 26 de ani de la adoptarea rezoluţiei Senatului, ea nu a fost abrogată de alt act emis de aceeaşi autoritate. Documentul dovedeşte că în 1991 exista pe plan internaţional un orizont de aşteptare şi recunoaştere a Reunirii Moldovei cu România.

Fostul ambasador al României la Chişinău, Aurel Preda, afirmă că Mircea Snegur a trimis de două ori delegaţi la Bucureşti pentru a negocia cu Ion Iliescu Reunirea Modovei cu România, cerând o funcţie de vicepreşedinte al României pentru Snegur, însă partea română a refuzat.

Aurel Preda a participat la redactarea declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova din 27 August 1991 şi a fost primul ambasador al României la Chişinău, ceea ce conferă credibilitate afirmaţiilor sale. Un lucru este cert, România a ratat în 1991 o şansă uriaşă pentru Reunificarea ţării.

În Moldova exista atunci un curent favorabil Reunirii, la fel ca în România. Liderii politici moldoveni au propus Reunirea, desigur în schimbul unor avantaje politice, cerinţe fireşti în negocierile politice. Statele Unite ale Americii au recunoscut oficial dreptul la Reunificare al României cu Moldova, iar în cancelariile europene Reunirea era aşteptată.

Deşi au existat premise favorabile Reunirii pe plan internaţional, ea nu a avut loc. De ce? Cel puţin un răspuns este cert: Ion Iliescu, preşedintele României în 1991, avea relaţii prea strânse cu Moscova şi a trădat interesul naţional al României. Sigur Ion Iliescu cunoştea Rezoluţia Senatului SUA din 28 Iunie 1991. De ce nu a exploatat-o în interesul naţional?

Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu ca trădătorul care a ratat Reunirea Moldovei cu România în 1991. Ion Iliescu nu a reprezentat interesele poporului român în 1991! Rezoluţia nr. 148 a Senatului SUA este un document de o importanţă politică excepţională şi trebuie să stea la baza oricăror negocieri viitoare pentru realizarea Reunirii Moldovei cu România.

Transnistria unită cu Rusia e o invitație la unirea Moldovei cu România!

Liderii transnistrieni încurajați de declarația ambasadorului american James Petit la Chișinău, susținător al ”teoriei moldovenismului” că Moldova nu este România, că basarabenii sunt altceva decât românii, au intrat în acțiune conform obiectivelor diplomaților de peste ocean și au demarat intrarea Transnistriei în cadrul Federației Ruse. Nu cred că este întâmplător, ca acum, la 10 ani de la referendumul din provincia de pe Nistru care a votat 97% pentru unirea acestui teritoriu separatist controlat de Armata a XIV cu Federația Rusă, să se semneze de către președintele autoproclamatei republici unirea cu Moscova. Liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuc a semnat un decret privind punerea în aplicare a rezultatelor referendumului din 2006 la care 97 la sută dintre transnistreni au votat pentru independența regiunii secesioniste și aderarea ei ulterioară la Federația Rusă. Decretul mai prevede ajustarea completă a legislației transnistriene la cea rusească. Nu cred în teoria politicienilor și analiștilor de la București și în declarațiile premierului de la Chișinău, Pavel Filip, că măsura este una populistă a președintelui în preajma alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, pentru a își spori popularitatea. Cunoscând logica politicienilor de la Moscova, decizia lui Evgheni Șevciuc nu este aleatorie și face parte dintr-un plan minuțios pregătit de Vladimir Putin, de circa doi ani de zile, de recuperare a unor teritorii din fostul Imperiu țarist. După ce rușii au recuperat în 2004 Crimeia și Donețk de la Ucraina, iată ca a venit timpul ca să se unească și de jure, nu numai de facto Transnistria cu Federația Rusă. Ofensiva rusească în estul Europei pare de nestăvilit și în acord secret cu SUA, care tot mai mult tactic adoptă defensiva și părăsește geopolitic zona în ciuda propagandei NATO via Deveselu. SUA a pierdut controlul în Turcia, lucru de necrezut acum șase luni, precum și în Bulgaria. În acest context, declarațiile ambasadorilor americani de la Chișinău și București în favoarea ”teoriei moldoveniste” sovietice vin în întâmpinarea intereselor ruse în Europa, care azi se corelează cu unirea Transnistria la Rusia.

Putin duce o politică treptată și hotărâtă de recuperare a unor teritorii din vremea țarilor și sovietelor. Transnistria se va alătura Crimeii și Republicii Donețk, ca noi teritorii revenite la Moscova. În curând urmează noi entități care se vor rupe din Ucraina, aici mă refer la Republica Populară Odesa și Republica Populară Basarabeană (de sud), care vor face joncțiunea teritorială cu Transnistria, sufocând Kievul, care nu va mai avea ieșire la Marea Neagră. Deocamdată Kremlinul și Duma de stat fac invitații oficiale României să se unească cu Republica Moldova, lucru ignorat de București, care nu vrea să supere ambasadorii americani care consideră că moldovenii sunt un alt popor diferit de români, iar limba moldovenească inventată de academicianul sovietic Lazarev este o limbă diferită de limba română, deși un țăran din Sălaj se înțelege perfect cu unul din Orhei, lucru care nu-l recunosc specialiștii de la departamentul de stat. Totuși trecerea Transnistriei la Moscova, poate avea și un un efect pozitiv: în sfârșit se va realiza la Chișinău că Republica Moldova este un stat artificial, care nu poate supraviețui decât revenind prin unire la Țara Mamă, România. Trecerea Transnistriei la Rusia e imboldul dat Chișinăului, că independența e o iluzie sovietică și numai unirea cu România e singura șansă a moldovenilor -, care sunt români -, că pot trăi într-o țară europeană, prosperă, cu drepturile democratice, civile și de călătorie aferente. Moldova fără Transnistra e un stat castrat economic și social. Trenul istoriei nu oprește de multe ori în gară, iar Moldova cu Transnistria pierdută e o invitație fermă la unirea cu România: o țară, o limbă și un singur popor român. Sursa NapocaNews

                                                                                           Ionuț Țene

Imagini catastrofale din zonele afectate de inundatii devastatoare

Inundaţiile devastatoare au făcut prăpăd şi au luat vieţi omeneşti în Moldova. Doi bărbaţi au pierit în apele învolburate, iar mai multe localităţi sunt acoperite de şuvoaie.

În mai multe localitati din Bacău, suvoaiele puternice au acoperit strazile si au inundat casele in doar cateva minute. Oamenii in putere s-au adapostit pe unde au putut.

Pe scarile casei, o batrana privea neputincioasa cum viitura matura tot. Un barbat, medic veterinar, a fost salvarea ei. A convins-o ca trebuie sa plece din casa, daca vrea sa traiasca. Au urmat momente tensionate. Valtoare era atat de puternica, incat in orice secunda o putea lua pe sus.

Cateva case mai incolo, un alt batran este in aceeasi situatie. Salvatorii l-au luat din calea apelor.

Peste noapte, nivelul raului Tazlau a crescut atit de mult, incat apa de peste un metru si jumatate a intrat in case. 80 de oameni au fost evacuati de urgenta. Alti 40 au refuzat initial sa plece din case si, in final, au fost salvati de militari din calea apelor.

Situatia este disperata si in localitatea Tibanesti din Iasi. In doar cateva ore, un rau s-a umflat atat de tare incat apa de pe strazi avea peste un metru. Si aici batranii si copii mici au fost evacuati cu tractoarele.

Doi batrani de 80 de ani au refuzat sa isi paraseasca locuinta pentru care spun ca au muncit toata viata.

Batrana: "Eu nu ma duc de la casa mea. Va rog nu ma scoateti. Nu ma duc, nu mergem. Nu imi pot lasa casa, aici mor eu."

Dar nici unul dintre batrani nu s-a indurat sa-l lase pe celalalt acasa, asa ca s-au hotarat sa ramana impreuna in casa lor, alaturi de cei doi baieti ai lor, care au handicap si aveau mare nevoie de parinti.

20 de oameni, printre care si militari ISU, au sarit in ajutorul unui batran de 74 de ani, aruncat de viitura intr-un canal. Bietul om mergea cu bicicleta, cand au dat apele navala. Misiunea salvatorilor a fost dificila, pentru ca batranul s-a lovit la cap si era inconstient.

In Vrancea, a plouat in cateva ore cat intr-o luna intreaga. De altfel, imaginile surprinse inainte sa inceapa potopul sunt graitoare. Viiturile care au urmat au facut prapad.

A fost prapad si in Adjud. Cateva zeci de case au fost inundate, iar multe drumuri acoperite de apa si s-au transformat in rauri. Oamenii nu au inchis un ochi toata noaptea, de teama ca le va intra si mai multa apa in casa. Si-au pus in fata portilor saci cu nisip, covoare si folii din plastic. Iar pe drumul european 85, traficul este blocat de vineri-noapte, de cand raul Trotus a iesit din matca si a acoperit soseaua.

Natura s-a dezlantuit si intr-o localitate din Tulcea, unde un fenomen rar intalnit a facut ravagii. O tornada cu latimea de 60 de metri a maturat tot ce a gasit in cale pe o distanta de cativa kilometri. In doar cinci minute, 12 case, farmacia, scoala si zeci de anexe gospodaresti au fost distruse de furtuna violenta.

       Hidrologii au prelungit CODUL ROSU de inundatii pana sambata, la ora 14,00

Hidrologii au instituit Cod Rosu de inundatii pe rauri din judetele Harghita, Covasna, Suceava, Neamt, Bacau, Vrancea, Iasi, Vaslui si Galati, valabil pana sambata dupa-amiaza, la ora 14,00.

Potrivit Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA), vor fi afectate raurile din bazinele hidrografice: Olt amonte confluenta R. Negru si R. Negru (judetele Harghita si Covasna), afluentii din bazinul superior si mijlociu al Bistritei (judetele Suceava, Harghita si Neamt), Trotus (judetele Harghita, Neamt si Bacau), Putna (judetul Vrancea), Barlad (judetele Iasi, Vaslui, Bacau, Vrancea, Neamt si Galati) si afluentii mici aferenti cursurilor mijlocii si inferioare ale Siretului si Prutului (judetele Bacau, Vrancea, Vaslui si Galati).

De asemenea, pana sambata la ora 18,00 a fost emis Cod Portocaliu de inundatii pe raurile din bazinele hidrografice: Mures superior (judetele Harghita si Mures), Olt superior si mijlociu si afluentii sai din judetele Harghita, Covasna, Brasov si Sibiu, afluentii Prahovei (judetul Prahova), Buzau bazin superior si afluenti curs mijlociu (judetele Brasov, Covasna si Buzau), Suceava bazin superior si afluenti (judetul Suceava), Moldova bazin superior si afluenti (judetele Suceava si Neamt), Bistrita (judetele Suceava, Neamt, Harghita si Bacau), Trotus (judetele Harghita, Neamt si Bacau), Putna (judetul Vrancea), Ramnicu Sarat (judetele Buzau si Vrancea), Barlad (judetele Iasi, Vaslui, Bacau, Vrancea, Neamt si Galati), Siret - sector aval confluenta cu raul Trotus (judetele Vrancea, Galati), Jijia si afluenti (judetele Botosani si Iasi), afluentii mici aferenti cursurilor mijlocii si inferioare ale Siretului si Prutului (judetele Bacau, Vrancea, Vaslui si Galati).

Pana sâmbătă noapte la ora 24,00 a fost instituit Cod Galben de inundatii pe raurile din bazinele hidrografice: Viseu, Iza, Tur, Lapus (judetele Maramures si Satu Mare), Somesul Mare (judetul Bistrita Nasaud), Aries superior si mijlociu (judetele Alba si Cluj), afluentii Muresului inferior (judetele Alba, Hunedoara si Arad), Mures superior, cursurile superioare si mijlocii ale Tarnavelor (judetele Harghita, Mures si Sibiu), Olt si afluentii sai din judetele Harghita, Covasna, Brasov, Sibiu, Valcea, Olt si Arges, Arges superior (judetele Arges si Dambovita), Ialomita - bazin superior si afluenti (judetele Dambovita si Prahova), Siret si afluenti (judetele Suceava, Botosani, Harghita, Neamt, Bacau, Vrancea, Buzau, Iasi, Vaslui, Galati, Brasov, Covasna si Braila), Jijia si Baseu (judetele Botosani si Iasi), afluentii mici aferenti cursului mijlociu si inferior al Prutului (judetele Iasi, Vaslui si Galati), Calmatui (judetele Buzau si Braila) si raurile din Dobrogea (judetele Constanta si Tulcea).

Circulatia trenurilor din zona Moldovei este afectata de ploile abundente din ultimele ore, insa la aceasta ora niciun tren nu este blocat, a anuntat, vineri, CFR Calatori.

Totodata, ca urmare a inchiderii circulatiei intre Adjud si Pufesti, au fost anulate 10 trenuri de calatori respectiv R 5201 Pufesti - Siculeni, IR 1658 Adjud - Bucuresti Nord, IR 1650 Adjud - Bucuresti Nord, R 5401 Marasesti - Pascani, R 5102 Adjud - Pufesti, R 5101 Marasesti - Adjud, R 5104 Adjud - Marasesti, R 5301 Marasesti - Adjud, R 13796 Adjud - Focsani si R 5203 Marasesti - Adjud.

Potrivit unui comunicat al CFR Calatori remis vineri AGERPRES, circulatia trenurilor dintre Pascani - Bacau - Adjud - Marasesti si retur (magistrala 500) se desfasoara pe ruta ocolitoare prin Pascani - Iasi - Vaslui - Tecuci - Marasesti si retur (magistrala 600).

De asemenea, traficul feroviar intre Ghimes si Lunca de Mijloc este intrerupt din cauza inundarii terasamentului, iar pana la reluarea circulatiei in conditii de siguranta, pasagerii sunt transbordati cu mijloace auto.

Pasagerii care au bilete/abonamente la trenurile afectate si vor sa renunte la calatorie, vor primi, la cerere, contravaloarea pentru parcursul neefectuat, conform Regulamentului de transport pe calea ferata in vigoare.

Curtea Constituţională recunoaşte limba română drept limbă oficială în Republica Moldova

Curtea Constituţională de la Chişinău a pronunţat, joi, 5 decembrie 2013, hotărârea privind interpretarea Articolului 13 (aliniatul 1) din Constituţie în coraport cu Preambulul Constituţiei şi cu Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

Cazul a fost analizat ca urmare a sesizărilor făcute în martie şi septembrie 2013 de parlamentarii Ana Guţu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega. Autorii sesizării au cerut conferirea statutului de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată pe 27 august 1991, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine, precum este formulat în Articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova.

Preşedinţia Republicii Moldova a argumentat că denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, subliniind că "naţiunea română este organizată în două state româneşti - România şi Republica Moldova". Potrivit Academiei de Ştiinţe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma "limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine" din Articolul 13 alin. (1) al Constituţiei poate fi echivalată semantic cu limba română.

"Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează", se arată în motivaţia prezentată pe site-ul instanţei constituţionale.Mediafax

                                                                            Cristian LAURENTIU

Fraţii moldoveni ştiu oare că doar îşi schimbă stăpânii dacă aderă la U.E.?!

Republica Moldova şi Georgia, reprezentate de premierul Iurie Leancă şi, respectiv, preşedintele Ghiorghi Margvelaşvili, au parafat, vineri, la Vilnius Acordurile de Asociere cu UE. "Trăim un moment istoric, ce simbolizează încredere şi deschidere în relaţia dintre R.Moldova şi UE", a declarat premierul moldovean Iurie Leancă, după parafarea acordului împreună cu Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton.

"Acest eveniment simbolizează încrederea, deschiderea şi cooperarea între ţara mea şi Uniunea Europeană, reprezintă un pas sigur spre viitorul unor relaţii care, cu siguranţă, vor aduce într-o zi ţara mea în UE", a adăugat Leancă, relatează Europa Liberă, în pagina electronică.

Ulterior, şeful Guvernului de la Chişinău a cerut permisiunea de a se adresa cetăţenilor săi în limba sa maternă. "Vă rog să-mi permiteţi să spun acelaşi lucru în limba mea maternă, să mă adresez concetăţenilor mei: Moldova, astăzi am asigurat drumul nostru către Uniunea Europeană!", a adăugat el.Sursa Mediafax

                                                                                            C.L.

Concursul ”Limba românã este patria mea”

Înaltul Reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova lanseazã pentru românii de pretutindeni, cu ocazia celebrãrii la 31 august a Zilei Limbii Române, concursul literar de poezie și eseuri intitulat ”Limba românã este patria mea”.

Potrivit unui comunicat al executivului, lucrãrile sunt așteptate pânã la 31 august la adresa limbaromanapatriamea@gmail.com.

Cele mai bune creații vor fi publicate în primul volum ”Limba românã este patria mea”, iar laureații concursului vor putea sã participe, în calitate de invitați de onoare, la Zilele municipiului București.

Totodatã, Guvernul va organiza, în perioada 30 august – 1 septembrie, la Cinematograful Patria din Capitalã, o proiecție de filme din și despre Republica Moldova.

Legea privind instituirea zilei de 31 august ca zi a Limbii Române a fost adoptată anul acesta, in luna februarie, de către Camera Deputaţilor din Parlamentul României. 312 parlamentari au votat în favoarea adoptării acestei legi, 2 împotriva şi 5 s-au abţinut de la vot.

Ziua limbii române” este sărbătorită în 31 august şi în Basarabia. Data de 31 august a anului 1989 a fost cea în care, la presiunea sutelor de mii de români basarabeni, limba română și scrisul latin au fost oficializate în RSS Moldovenească, pe atunci republică din componența URSS. Acest fapt a însemnat unul dintre cele mai importante momente ale luptei pentru identitatea națională a Republicii Moldova răpită de imperiul sovietic.