Un nou număr al revistei de cultură „Nord Literar” a ieșit de la tipar. Revista poate fi achiziționată de la o parte din chioșcurile de ziare din Baia Mare, de la librăriile Cărturești din întreaga țară, precum și de la librăriile Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuș și Gherla.
Abordând tema corectitudinii politice, Irina Petraș spune: „Recunosc și îmi asum riscul acestei mărturisiri că nu mi-a fost niciodată prea simpatic conceptul”.
Gheorghe Pârja vine cu trei subiecte în acest număr: povestea „Serilor de Poezie de la Desești”, un gând la aniversarea a 145 de ani ai revistei „Contemporanul” și un altul pentru poetul Echim Vancea ajuns la 75 de ani. Un gând frățesc întru poezie îi transmite și Gheorghe Mihai Bârlea. De altfel, pagina „Orfeu” și parodia lui Lucian Perța îi sunt dedicate poetului Echim Vancea.
În urmă cu puțin timp, a plecat dintre noi Vasile Muste, unul dintre poeții importanți ai Maramureșului. Două pagini îi sunt dedicate: cronica Deliei Muntean la volumul „Inima Luanei” și evocările lui Flaviu Claudiu Mihali și Nicolae Scheianu, pornind de la recuperarea poeziilor sale de debut în volumul „Ziua când îngerii au rămas flămânzi”.
Eseul lui Gheorghe Glodeanu despre maeștrii fantasticului în literatură are ca punct de pornire volumul „Les maîtres du fantastique en littérature”.
Volumul „Aducerea acasă a lui Brânuși – 150 de ani de la naștere” reunește diversitatea vocilor care au definit conferința cu același titlu, organizată la Baia Mare. Daniela Sitar-Tăut oferă informații despre acesta în cronica sa.
„AI și teama de AI” este eseul în care Laura Poantă ne provoacă să punem în balanță beneficiile și problemele care apar urmare a proliferării AI.
În reportajul său, Dana Buzura-Gagniuc oferă o perspectivă personală asupra zilelor petrecute la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației.
Continuă seria materialelor din ciclul „Cuvinte din exil” semnate de Mihaela Albu, de data aceasta cu „Recuperări necesare: din nou despre «dezbinarea» exilului românesc”.
Mircea Popa îi dedică un eseu lui Nicolae Breban, cel care „a știut să ocolească toate tezele și poncifele unei literaturi aservite.
Volumul lui Ion Simuț, intitulat „Liviu Rebreanu dincolo de realism”, este analizat critic în paginile revistei, iar Florian Copcea se oprește asupra volumului lui Carmen Firan, „Cuvinte locuite”.
Două recenzii în acest număr: Mircea Teculescu despre „În cădere, becurile se aprind” de Savu Popa și Antoaneta Turda despre „Prima aventură europeană a românilor 1918-1940: ideea europeană ca proiect și acțiune politică în memorialistica elitelor românești interbelice”.
Iubitorii de proză pot citi textul Anei Ludușan, „Cu frigul în spate”, cei de poezie, versuri de Adela Conciu, Anda Comșa-Chiș și Otilia-Vanda Ciuban, iar cei de aforisme, creații de George Vigdor.
Un interesant eseu, „Muzica – spațiu spiritual al ecleziei”, propune Dan Anghelescu.
Poemul lunii aparține lui Vasile Trif.
Pagina dedicată traducerilor cuprinde versuri din creația poetei italiene Antonella Rizzo, traduse de Maria și Valeriu Stancu.
Acest număr este ilustrat cu imagini din Memorialul Victimelor Comunismului din Sighetu Marmației, iar Ana Blandiana punctează în paginile revistei importanța fotografiilor și rolul autorului lor.
C.L.
