Patriarhul Daniel, reacționează!

 

Patriarhul Daniel, reacționează la provocările progresismului ideologic: „Să păstrăm dreapta credință, într-o lume din ce în ce mai tulburată și mai rătăcită!”

„Duminica a 7-a după Sfintele Paști ne cheamă să păstrăm dreapta credință, mai ales azi, într-o lume din ce în ce mai tulburată și mai rătăcită din punct de vedere spiritual”, a spus Patriarhul României, duminică, la Paraclisul „Sf. Mare Mc. Gheorghe” din Reședința Patriarhală, transmite Basilica.

Preafericirea Sa a subliniat că în Duminica a 7-a după Paști sunt cinstiți Sfinții Părinți de la Primul Sinod Ecumenic și că evanghelia zilei arată în mod concentrat că „dreapta credință și rugăciunea mențin unitatea Bisericii”.

Această duminică, a spus Patriarhul Daniel, „este consacrată legăturii care există între mărturisirea dreptei credințe și unitatea Bisericii, dar și legăturii dintre Înălțarea Domnului și Pogorârea Duhului Sfânt”.

„Sfinții Părinți de la Niceea, care au mărturisit dumnezeirea lui Iisus Hristos, sunt pomeniți special în această duminică, îndată după sărbătoarea Înălțării cu slavă a Domnului Iisus Hristos cel Înviat, pentru a înțelege mai bine că prin mărturisirea dreptei credințe în Iisus Hristos, omul dobândește slava vieții veșnice.”

Părintele Patriarh a explicat că „Înălțarea la cer a Domnului nostru Iisus Hristos nu înseamnă despărțirea Lui de cei care cred în El, ci începutul unui alt mod al prezenței Lui în lume, nu una fizică văzută, ci o prezență duhovnicească în Duhul Sfânt”.

„Lumină vie” pentru păstori

În continuare, Patriarhul Daniel a insistat asupra Rugăciunii arhierești – textul evanghelic duminical, despre care a spus că este „lumină vie” pentru arhierei și preoți.

În această rugăciune, Domnul Iisus Hristos afirmă comuniunea și egalitatea sau deoființimea Sa cu Tatăl și se roagă pentru unitatea ucenicilor săi și a Bisericii sale.

 „El știe că din cauza păcatului există primejdia multor neînțelegeri și dezbinări între cei care cred în El. Știe că diavolul sau dezbinătorul caută să învrăjbească pe oameni și să-i separe.”

 Preafericirea Sa a spus că „prin rugăciunea Sa pentru ucenici și pentru cei care vor crede în El, Domnul Iisus Hristos ne arată că nu este suficient să vorbim despre unitatea Bisericii, ci trebuie să ne și rugăm pentru ea”.

„Această rugăciune arhierească a Domnului Iisus Hristos devine lumina vie pentru grija părintească a păstorilor duhovnicești față de cei pe care îi păstoresc pe calea mântuirii, îndeosebi lumină vie pentru responsabilitatea pastorală a arhiereilor care conduc eparhii, adică păstoresc cler și popor.”

Din acest motiv Rugăciunea arhierească este citită în Duminica Sfinților Părinți de la Primul Sinod Ecumenic.

„Dreapta credință înseamnă temelia mântuirii noastre, a dobândirii vieții și fericirii veșnice”, a adăugat Patriarhul.

„Iar dacă pierdem dreapta credință, pierdem darul vieții veșnice, deoarece pierdem adevărata relație sau legătură cu Dumnezeu Cel Adevărat, cu Sfânta Treime, care este izvorul vieții veșnice”.

Preafericirea Sa a explicat că această dreaptă credință ne cheamă și la dreapta viețuire și la dreapta lucrare misionară.

„Astfel, mărturisim din neam în neam sau din generație în generație pe Iisus Hristos, Cel Milostiv și Iubitor de oameni, și ne punem în El toate nădejdea mântuirii și a vieții veșnice”, a conchis Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Sursa:NapocaNews

A votat și Patriarhul!

 

Astăzi, 4 mai, toată lumea cu drept de vot se îndreaptă către secțiile de votare și votează „de la vlădică la opincă”, fiind un drept câștigat prin morții Timișoarei în sângerosul decembrie 1989. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a votat, duminică după-amiază, la primul tur al alegerilor prezidențiale.

Patriarhul a ajuns în jurul orei 17:30 la secția de votare amenajată în cadrul Școlii Gimnaziale „Ienăchiță Văcărescu” din Capitală, unde și-a exercitat dreptul de a alege, informează Agenția de Știri Basilica a Patriarhiei Române.

Până la ora 18:00 au votat, duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale, 7.813.254 alegători, reprezentând 43,44% din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

C.L.

Patriarhul Daniel: „Biserica are nevoie de tineri!”

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis un mesaj, sâmbătă, celor peste 500 de participanţi la Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din Arhiepiscopia Bucureştilor, subliniind că, „într-o lume marcată de schimbări rapide şi influenţe diverse, din ce în ce mai lipsită de ideal, de pace şi bucurie, Biserica rămâne un reper stabil, un loc de refugiu şi de găsire a adevărului, păcii şi iubirii lui Dumnezeu”.

„Traversăm vremuri complexe, încărcate de provocări care, prin credinţă şi rugăciune, pot fi transformate în oportunităţi. Astăzi, probabil mai mult decât oricând, Biserica are nevoie de tineri care să trăiască şi să mărturisească Evanghelia lui Hristos.

Într-o lume marcată de schimbări rapide şi influenţe diverse, din ce în ce mai lipsită de ideal, de pace şi bucurie, Biserica rămâne un reper stabil, un loc de refugiu şi de găsire a adevărului, păcii şi iubirii lui Dumnezeu. Fiecare dintre voi a fost binecuvântat cu daruri unice, primite pentru a le împărţi cu cei din jurul lui.

De aceea, sunteţi chemaţi să fiţi şi să împărţiţi lumină în lume, să cultivaţi şi să valorificaţi aceste daruri spre binele vostru şi al comunităţii. Sunteţi chemaţi, totodată, să vă implicaţi activ în viaţa Bisericii, să participaţi la slujbe, la activităţile comunităţii, precum şi la diferitele proiecte sociale.

Astfel, veţi descoperi, puţin câte puţin, cât de profundă şi împlinitoare poate fi viaţa trăită în comuniune cu Dumnezeu şi cu aproapele”, a afirmat Patriarhul Daniel, în mesajul transmis tinerilor reuniţi la Ploieşti.

Întâistătătorul BOR i-a îndemnat pe aceştia să îşi păstreze credinţa şi valorile morale, să fie pilde vii şi mărturisitori adevăraţi ai Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos pentru toţi oamenii, prin cuvânt şi faptă.

„Într-o societate ce se vrea globală, dar este adesea marcată de egoism şi superficialitate, voi puteţi fi aceia care arată că o viaţă trăită cu Dumnezeu este plină de sens şi frumuseţe. Nu uitaţi că Biserica este familia voastră duhovnicească, chemată să apere inocenţa, sinceritatea, curajul, dorinţa de înnoire şi toate valorile acestei vârste binecuvântate de Dumnezeu. Aici veţi găsi mereu sprijin, înţelegere şi iubire. (…)

Participarea voastră în activităţile de voluntariat ale Arhiepiscopiei Bucureştilor este deosebit de valoroasă. Prin aceste activităţi, nu doar că veniţi în ajutorul celor aflaţi în nevoie, dar vă îmbogăţiţi sufleteşte şi vă formaţi ca oameni ai iubirii şi compasiunii.

Voluntariatul vă oferă oportunitatea de a pune în practică învăţăturile lui Hristos, de a deveni mâinile Sale întinse către semenii noştri. Continuând să fiţi activi, veţi descoperi că adevărata fericire se găseşte în dăruire şi slujire”, a punctat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

El a reamintit că 2025 va fi Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române şi Anul Comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea, iar un loc aparte între evenimentele organizate în acest context va fi Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocşi de la Bucureşti.

Patriarhul Daniel a sfințit Capela „Sfântul Andrei” din Parlamentul României în prezența politrucilor

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfințit luni seară, 25 martie,  Capela „Sfântul Apostol Andrei” înființată în Parlamentul României, scrie Basilica.

După slujba de sfințire, Patriarhul Daniel a rostit un cuvânt în care a evidențiat existența de capele sau paraclise în parlamentele diverselor state ale lumii, în aeroporturi, spitale sau alte spații publice și a catalogat aceste spații de rugăciune ca fiind „izvoare de pace, bucurie și speranță”.

Patriarhul a menționat apoi că în istoria poporului român, Sfatul Țării și apoi Camera Deputaților s-au aflat lângă Catedrala mitropolitană (actualmente patriarhală), iar acum Parlamentul României se află în vecinătatea Catedralei Naționale cu hramurile „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României”.

„Din acest motiv, am propus ca Sfântul Apostol Andrei să fie și sfântul ocrotitor al Capelei Parlamentului României, care a hotărât din anul 2012 ca ziua pomenirii sale să fie și pentru societate o sărbătoare, adică zi în care nu se lucrează”.

Părintele Patriarh a spus că sfințirea capelei din parlament are o semnificație spirituală deosebită: „Evidențiază legătura dintre rugăciune și comuniune, dintre cult și cultură, inclusiv cultura politică, între activitate și comunitate instituțională, între libertate individuală și responsabilitate socială”.

„Într-o lume din ce în ce mai secularizată, un spațiu liturgic consacrat care invită la rugăciune ne ajută să redescoperim adevărul că omul este chemat la sfințire în relația de comuniune cu Dumnezeu cel sfânt și la slujire smerită față de oameni deoarece rugăciunea individuală și comunitară este izvor de pace, bucurie și speranță”.

„Ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvinteze inițiatorii și sprijinitorii proiectului”, a spus apoi Preafericirea Sa, menționând pe: Alfred Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Silvia-Claudia Mihalcea, Secretarul General al Camerei Deputaților, și Arhimandritul Nectarie Șofelea, Starețul Mănăstirii Radu Vodă și Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureștilor.

Patriarhul Daniel a dăruit capelei mai multe cărți de cult: Biblia, Psaltirea, Ceaslovul și Triodul, iar pentru participanți cărți de rugăciune de dimensiuni reduse.

În continuare, au luat cuvântul Premierul României, Președintele Senatului, Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor.

Înființarea lăcașului de cult din Parlament reprezintă o inițiativă mai veche, iar cel mai recent anunț a fost făcut în toamna anului trecut la un eveniment care aniversa 30 de ani de la înființarea Grupului de rugăciune din Parlamentul României.

Demersul a prins contur începând cu 11 martie 2024 când a fost aprobat un memorandum privind identificarea spațiului adecvat pentru capelă. Tot atunci se stabilea că această capelă nu va avea un preot permanent și că activitatea bisericească a lăcașului de cult va fi coordonată de Patriarhia Română.

Au fost prezenți și politruci renumiți din Parlament. Dar asta, cu altă ocazie...

 

Sursa: Napocanews

Patriarhul Daniel: ”Nașterea Domnului este o sărbătoare de binecuvântare a părinţilor şi a copiilor!”

„Această sărbătoare a Naşterii Domnului, a Pruncului Iisus, a Maicii Domnului şi a Dreptului Iosif este o sărbătoare de binecuvântare a părinţilor şi a copiilor.

Ceea ce ne atrage atenţia cel mai mult este că Dumnezeu nu a venit în lume ca om în vârstă de 30 de ani doar ca să se răstignească pentru noi, ci a venit ca prunc. Dumnezeu copilul – aceasta este minunea Crăciunului. Dumnezeu copilul“, a spus Patriarhul Daniel, potrivit Agerpres.

Potrivit Patriarhului, colindele noastre au surprins, ca şi Sfinţii Părinţi ai Bisericii, acest contrast mare între atotputernicia lui Dumnezeu şi smerenia copilului care se naşte în peşteră şi apoi este culcat în iesle.

„‘Astăzi s-a născut/ Cel făr’ de-nceput’, se spune într-o colindă. ‘Mititel înfăşăţel/ În scutec de bumbăcel/ Neaua ninge/ Nu-l atinge/ Vântul bate/ Nu-l străbate/ Astăzi s-a născut/ Cel făr’ de-nceput’. Astăzi Fecioara naşte pe cel mai presus de fiinţă, pe cel care e mai presus de toată creaţia. Şi, de asemenea, vedem că pruncul Iisus este, ca orice prunc, ca orice mititel înfăşăţel, în scutec de bumbăcel, total neputincios.

Dar, cu toate acestea, Fericitul Augustin spune:

‘Acest Prunc din pântecele mamei sale conduce întreg universul, conduce toate galaxiile, pentru că, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, este creatorul lumii, al cerului şi al pământului.

Ceea ce a dorit să arate Dumnezeu este că el nu este doar Atotputernic. El este și atotsmerit şi smerenia lui se vede prin faptul că a fost copil“, a arătat Patriarhul Daniel.

Copiii învață de la părinți ce este iubirea

„El are nevoie de iubirea părinţilor ca să se îmbrace, să se hrănească şi să fie purtat. Deci atotputernicul este total neputincios în Pruncul Iisus. Dacă nu ar fi fost şi copil, Pruncul Iisus nu putea vorbi despre iubirea lui Dumnezeu faţă de lume. Căci, în copilărie, de la părinţi învaţă copilul ce este iubirea părintească.

Cine nu a fost copil nu este om deplin, pentru că nu a învăţat iubirea părintească de la părinţi. Cine nu are dragoste faţă de copii, chiar dacă nu sunt ai săi, de asemenea nu este un om matur sau deplin. Este vorba de o iubire dezinteresată, smerită şi milostivă. Aceasta este iubirea pe care ne-o arată Naşterea lui Hristos ca prunc. Şi, desigur, ea se vede şi prin faptul că păstorii de la Bethleem, împreună cu îngerii, preamăresc această iubire smerită a lui Dumnezeu care coboară la noi“, a mai explicat Patriarhul.

Patriarhul Daniel a mai spus că Iisus Hristos vine să sfinţească umanitatea „din interiorul ei“. De asemenea, Patriarhul le-a urat la mulți ani celor cu numele de Cristian, Cristina şi derivate.

 

Autor: Oana Ivan

Sursa foto: Basilica

Patriarhul Daniel, Ziua Regalităţii: ”Adresăm întregii Familii Regale a României felicitări, binecuvântări şi calde urări de sănătate”

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis miercuri un mesaj de felicitare Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române, de Ziua Naţională a Regalităţii.

Text integral:

Bucureşti, 10 mai 2023

Majestății Sale Margareta,

Custodele Coroanei române

Majestatea Voastră,

Hristos a înviat!

Cu deosebită bucurie, la sărbătoarea Zilei Naționale a Regalității, adresăm întregii Familii Regale a României felicitări, binecuvântări şi calde urări de sănătate.

Mulțumim lui Dumnezeu pentru toate darurile revărsate peste poporul român prin faptele de vitejie şi de înțelepciune ale Regilor României, cărora le aducem un pios omagiu de recunoștință.

Şi în acest an, 2023, în ziua de 10 mai, la Catedrala Patriarhală, sunt comemorați cu respect şi evlavie Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria, Regele Carol al II-lea şi Regina Elena, Regele Mihai şi Regina Ana.

Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos să ne ajute să păstrăm şi să promovăm valorile unității, libertății şi identității naţionale, moștenite de la înaintași, ca fiind simboluri ale demnității poporului român, spre binele României şi bucuria tuturor românilor.

Cu stimă şi binecuvântare,

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 Foto credit: arhiva Ziarul Lumina

Duminica Ortodoxiei: Icoana, lumină sfântă și amintire mântuitoare a celor dumnezeiești

 

Preacuvioși și Preacucernici Părinți,

Iubiți frați și surori întru Hristos Domnul,

Sinodul al VII-lea Ecumenic, convocat de Sfânta Împărăteasă Irina (752-803) în anul 787 și prezidat de Sfântul Patriarh Tarasie al Constantinopolului, având drept temei tradiția biblică și patristică a celor șase sinoade ecumenice, a stabilit că, după cum este cinstită Sfânta Cruce, trebuie cinstite și sfintele icoane: „Ca asemenea modelului cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, tot așa să fie înălțate cinstitele și sfintele icoane, fie din culori sau din mozaic, sau din orice alt material potrivit, în sfintele lui Dumnezeu biserici, pe sfintele vase, pe sfintele veș­minte, pe ziduri și pe lemn, în case și lângă drumuri; și anume icoana Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Preacuratei Stăpânei noastre, Sfintei Născătoare de Dumnezeu, cinsti­ților îngeri și tuturor sfinților și cuvioșilor bărbați”1.

Însă biruința de la Sinodul al VII-lea Ecumenic nu a însemnat sfârșitul luptei de apărare a dreptei credințe. Nori grei de furtună s-au ridicat pe cerul senin al creștinismului prin urcarea pe tronul Bizanțului a altui împărat iconoclast (potrivnic icoanelor) – Leon Armeanul (813-820). Dar nici de această dată Dumnezeu nu a lăsat Biserica Sa fără puternică apărare.

Rezistența teologică în acest nou război a fost arătată de ­către un alt mare apărător al Ortodoxiei, Sfântul Teodor Studitul (759-826), care, la un secol după Sfântul Ioan ­Damaschin (†749), și-a ridicat glasul și a așternut pe hârtie temeiul reînnoit al cinstirii icoanelor, în cuvinte simple, dar de mare profunzime duhovnicească. Iată ­argumentul său: „Știm că Fiul lui Dumnezeu, făcându-Se om cu adevărat, a fost asemenea nouă în toate. Și fiindcă omul poate fi zugrăvit, asta înseamnă că și Hristos poate fi zugrăvit. Iar icoana zugrăvită ne este lumină sfântă, amintire mântuitoare nouă celor ce Îl vedem născându-Se, botezându-Se, săvâr­șind minuni, răstig­nindu-Se, îngropându-Se, înviind și înăl­țându-Se la cer, nerătăcind că acestea nu ar fi așa, conlucrând cu privirea la contemplarea minții și susținând prin amândouă credința în taina mântuirii”2.

Victoria definitivă a cinstirii sfintelor icoane a fost proclamată de Sinodul din anul 843, convocat de Sfânta Împărăteasă Teodora, o altă împărăteasă ­ortodoxă care, împreună cu ­Patriarhul Metodie al Constantinopolului (843-847), în sâmbăta din 11 martie 843, în Biserica Vlahernelor din Constantinopol, a reafirmat hotărârile Sinodului al VII-lea Ecumenic, întă­rin­du-le și statornicindu-le în hotărâri definitive și valabile pentru întreaga Biserică.

A doua zi, duminică, a fost citit, în mod solemn, de pe soleea Bisericii „Sfânta Sofia” din Constantinopol, la sfârșitul Sfintei Liturghii, Sinodiconul Ortodoxiei, în auzul poporului dreptcredincios, prezent în număr impresionant. Astfel, începând din acel an, 843, prima duminică a Postului Mare a devenit, pentru întreaga lume ortodoxă, Duminica Ortodoxiei, zi de mare și sfântă sărbătoare, în care se sărbătorește biruința dreptei credințe asupra tuturor ereziilor și rătăcirilor.

 Dreptmăritori creștini,

Duminica Ortodoxiei, sărbătorită începând din anul 843 în întreaga creștinătate ortodoxă, ne dezvăluie purtarea de grijă neîncetată a lui Dumnezeu față de Biserica Ortodoxă.

Când cinstim, ne închinăm și sărutăm cu evlavie sfintele icoane, noi ne întâlnim cu Hristos, cu Maica Domnului și cu sfinții lui Dumnezeu. Sfântul Teodor Studitul precizează foarte clar că cinstirea icoanei lui Hristos se îndreaptă către Persoana lui Hristos: „Icoana lui Hristos nu este altceva decât Hristos, evident afară de dife­rența de substanță, cum s-a arătat deja de mai multe ori. De aceea și închinarea ei este o închinare la Hristos, întrucât nu este închinat ceva din materia icoanei, ci numai Hristos, Cel asemănat în ea. Iar cele ce au o singură asemănare au și o singură închinare”3.

Așadar, noi credem și mărturisim precum au crezut și mărturisit de Dumnezeu purtătorii Părinți că, în sfintele biserici, atunci când participăm la Sfânta Liturghie, ne împăr­tășim de harul dumnezeiesc sfințitor prin ascultarea Sfintei Evanghelii, prin rugăciunile rostite în fața sfintelor icoane, iar în modul cel mai deplin prin împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos din Sfânta Euharistie. Când cinstim icoana lui Hristos, Domnul Iisus Hristos Se află în fața noastră, iar când ne împărtășim cu Trupul și Sângele lui Hristos, Domnul Iisus Hristos devine interior nouă, adică devine Viața vieții noastre (cf. Ioan 6, 53-54).

 Iubiți credincioși,

A devenit o tradiție în Biserica Ortodoxă Română ca în prima duminică a Postului Mare să se organizeze colectă de bani în toate bisericile de parohie și în bisericile din mănăstiri, pentru a susține activitatea misionară a Bisericii.

În acest sens, Fondul Central Misionar este destinat lucrării misionare și sociale a Bisericii și sprijinirii parohiilor sărace din țară și din străinătate. Înființarea Fondului Central Misionar a fost hotărâtă în timpul vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, în cadrul şedinței Sfântului Sinod din 18 septembrie 1956, când s-a decis ca în Duminica Ortodoxiei să se realizeze o colectă în toate parohiile și mănăstirile din Patriarhia Română.

În urma organizării diasporei românești, prin înființarea de noi eparhii, parohii și mănăstiri, în anul 2011 s-a hotărât de către Sfântul Sinod ca această colectă să fie extinsă la nivelul tuturor eparhiilor din Patriarhia Română, atât din țară, cât și din străi­nătate.

Temeiul pentru astfel de colecte îl găsim în Sfânta Scriptură, care ne spune, în cartea Faptele Apostolilor, că „toți cei ce credeau erau laolaltă și aveau toate de obște. Și își vindeau bunurile și averile și le împărțeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare” (Faptele Apostolilor 2, 44-45). La rândul său, Sfântul Apostol Pavel a fost preocupat de nevoile creștinilor din Ierusalim, care se aflau în dificultate, și a inițiat „strângere de ajutoare pentru săracii dintre sfinții de la Ierusalim” (Romani 15, 26).

Tradiția noastră românească a dărniciei este foarte bogată în acte de binefacere și în purtarea de grijă față de Biserica lui Hristos și față de poporul dreptcredincios. Poporul român este un popor harnic și darnic, iubitor de Dumnezeu și de semeni. Din munca și agoniseala lor, credin­cioșii ortodocși au dăruit cu suflet mare pentru construirea și întreținerea lăcașurilor de cult, dar și pentru susținerea tuturor activităților Bisericii.

Este încă vie, în memoria recentă, solidaritatea arătată de credincioșii ortodocși români la începutul pandemiei, în anul 2020, și pe tot parcursul ei, când Biserica a sprijinit spitalele cu cele necesare pentru a trece mai ușor printr-o perioadă foarte grea. Astfel, bisericile, mănăstirile și catedralele au ajutat spitalele. Atunci s-a creat o adevărată comuniune de iubire creștină între doctorii de trupuri și păstorii de suflete, fapt care ne-a ajutat să trecem mai ușor prin marea încercare a pandemiei.

Prin urmare, vă îndemnăm ca și în anul acesta să vă deschideți inima și să-i ajutați pe cei pe care viața i-a adus în situații grele. Astfel, „fiecare să dea cum soco­tește cu inima sa, nu cu părere de rău, sau de silă, căci Dumnezeu iubește pe cel care dă cu voie bună” (2 Corin­teni 9, 7), sprijinind cu darul vostru lucrarea misionară și social-filantropică a Sfintei noastre Biserici din țară și din străinătate.

Să folosim perioada Postului Mare ca prilej de rugăciune smerită, pocăință sinceră și fapte de milostenie, să ne spovedim mai des și să ne împărtășim mai des cu Sfânta Euharistie, ca pregătire pentru marea sărbătoare a Sfintelor Paști.

Încredințându-Vă de dragostea noastră părintească, Vă binecuvântăm cu binecuvântarea apostolică: „Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu-Tatăl și împăr­tășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți!” (2 Corinteni 13, 13). Amin!

 NOTE

1 Pr. Sorin Șelaru (coord.), Hotărârile dogmatice ale celor șapte Sinoade Ecumenice, Ed. Basilica, București, 2018, p. 553.

2 Sf. Teodor Studitul, Refutatio peom. Iconom., în PG 99, ­col. 456, apud Pr. ­Dumitru Stăniloae, Hristologie și iconologie în disputa din secolele VIII-IX, în vol. Învățătura despre sfintele icoane, reflectată în teologia ortodoxă românească. Studii și articole (I), Ed. Basilica, București, 2017, p. 244.

3 Sf. Teodor Studitul, În apărarea sfintelor icoane. Dosarul unei rezistențe teologice, Antireticul III (14), trad. de diac. Ioan I. Ică jr, Ed. ­Deisis, Sibiu, 2017, p. 291.

 

Preşedintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

 † DANIEL

Arhiepiscopul Bucureştilor,

Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locțiitorul tronului Cezareei Capadociei,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și Locțiitor de Episcop al Daciei Felix

Patriarhul Daniel transmite condoleanţe: "Un savant patriot şi înţelept – academicianul Dan Berindei "

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis joi o telegramă de condoleanțe la trecerea la cele veşnice a academicianului Dan Berindei (1923-2021).

"Am primit cu multă tristețe vestea trecerii din această viaţă, în 23 decembrie 2021, a distinsului academician Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, preşedinte de onoare al Secției de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei Române, care a desfăşurat o bogată activitate în slujba promovării istoriei şi culturii naţionale româneşti.

Pasiunea sa pentru cercetarea ştiinţifică şi respectul pentru adevărurile istoriei i-au adus un loc de seamă între personalitățile care au inspirat multe generaţii de istorici, cercetători şi oameni de cultură.

Efortul său de a evoca şi reintegra trecutul în istoria noastră vie, de a prezenta în actualitate valorile spirituale ale poporului român, de a aduce în actualitate personalități sau chipuri de lumină cu valoare de simbol şi de reper, i-a conturat reputația de expert al istoriografiei româneşti contemporane, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Opera sa trebuie cunoscută şi apreciată, fiind un îndemn la o mai bună cunoaștere a istoriei şi demnităţii poporului român.

Cu profunde sentimente de compasiune pentru prieteni şi colegii din Academia Română, ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cel ce este Învierea şi Viaţa, să odihnească sufletul academicianului Dan Berindei împreună cu drepții, în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi.

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Patriarhul Daniel a ales să nu se vaccineze, după ce s-a consultat cu medicul său

 

După ce vicepremierul Dan Barna a declarat că va propune ca Biserica Ortodoxă să devină partener în campania de vaccinare, pentru ca preoţii să transmită mesaje în acest sens, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR, a vorbit despre acest subiect.

„Nu s-a vaccinat pentru că are un profil medical personal și pentru că s-a sfătuit în mod sigur cu medicul său”, a explicat purtătorul de cuvânt, referindu-se la faptul că patriarhul Daniel nu s-a vaccinat.

Sursa: NapocaNews

Evanghelia de Duminică: Bunătatea lui Hristos îi eliberează pe oameni de răutatea demonilor!

 

Duminica a 5-a după Rusalii (Vindecarea celor doi demonizați din ținutul Gadarei) Matei 8, 28-34; 9, 1

„În vremea aceea, trecând Iisus dincolo, în ținutul ­Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizați care ieșeau din morminte, atât de cumpliți, încât nimeni nu putea să treacă pe ­calea aceea. Și, iată, au început să strige și să ­zică: Ce ai cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai ­venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuiești? Departe de ei era o turmă mare de porci, păscând. Iar demonii Îl rugau, zicând: Dacă ne scoți afară, lasă-ne să intrăm în turma de porci. Atunci, El le-a zis: Duceți-vă! Iar ei, ieșind, s-au dus în turma de porci. Și îndată toată ­turma s-a aruncat de pe țărm în mare și a pierit în apă. Iar păzitorii au fugit și, ducându-se în cetate, au spus toate cele întâmplate cu demonizații. Și, iată, toată cetatea a ieșit în ­întâmpinarea lui Iisus și, văzându-L, L-au rugat să plece din hotarele lor. Iar Iisus, intrând în corabie, a trecut marea și a venit în cetatea Sa.”

Evanghelia Duminicii a 5-a după Rusalii ne arată dumnezeirea Domnului nostru Iisus Hristos, Judecătorul și Mântuitorul lumii, dorința Sa de a-i elibera pe oameni de puterea duhurilor rele, precum și mustrarea celor prea lacomi de câştig material.

El a fost întâmpinat în ținutul Gadarenilor de doi îndrăciți, care erau foarte răi, furioși și peri­culoși. Ei locuiau în morminte, înțelegându-se simbolic prin aceasta și faptul că se aflau într-o stare de moarte spirituală, adică de totală izolare de comunitate. Cei doi îndrăciți sau demonizați erau plini de răutate și-i urau pe ceilalți oameni, purtându-se foarte violent cu ei. De fapt, nu ei înșiși se purtau violent cu oamenii, ci duhurile rele care puseseră stăpânire pe ei. Evanghelia ne arată că duhurile rele care îi stăpâneau pe acești doi oameni se foloseau de vocea lor și strigau: „Ce ai cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuiești?” (Matei 8, 29).

Prin aceasta vedem că demonii mărturisesc dumnezeirea lui Iisus și, în același timp, se tem de puterea Lui dreaptă ca Judecător al lumii la sfârșitul veacurilor, când Satana și toți slujitorii lui vor fi pedepsiți. De aceea, duhurile rele întrebau pe Iisus: „Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuiești?”, adică mai înainte de judecata de obște sau judecata universală a lumii.

Deci, Iisus Hristos, venind în lume și scoțând demonii din oameni, pronunța deja un început de judecată înainte de timpul judecății finale a lumii. El începea astfel eliberarea lumii de stăpânirea diavolului, iar această lucrare a Sa era considerată de demoni ca fiind o judecată înainte de vremea judecății de la sfârșitul lumii.

Iubirea milostivă a lui Iisus Hristos pentru oameni este chinuitoare pentru duhurile rele care-i urăsc pe oameni

Demonii care au pus stăpânire pe acești doi oameni cunoșteau mai mult decât oamenii obișnuiți ce se va întâmpla în Ziua Judecății cu cei care săvârșesc răul. Dar acum Domnul Iisus Hristos îi judecă și îi chinuiește doar prin prezența Sa fizică alături de oamenii în care se aflau demonii, adică prin contrastul dintre iubirea Lui milostivă și răutatea violentă a demonilor față de oameni.

Iubirea Lui milostivă și smerită îi chinuia pe acești demoni, care nu-i iubeau pe oameni, ci îi urau și căutau să-i împiedice să trăiască în pace și armonie cu ceilalți oameni. Deși nu i-a certat și nu i-a pedepsit atunci pe demoni, Iisus îi chinuia totuși, adică le provoca suferință spirituală numai prin prezența sfințeniei Lui și a iubirii Lui milostive față de oamenii chinuiți de demoni.

Domnul Iisus Hristos nu este indiferent față de suferința oamenilor

Nimeni dintre locuitorii ţinutului Gadarei nu L-a rugat pe Iisus să vină acolo pentru a-i vindeca pe acești doi îndrăciți. De ce? Pentru că populația cetății din care proveneau acești doi oameni chinuiți de demoni nu-i mai considera oameni, ci îi asimila cu demonii răufăcători. Din cauza duhurilor rele care se aflau în ei, acești oameni chinuiți deveniseră foarte furioși și violenți. Dar tocmai spre acești doi oameni demonizați de care nimeni nu se mai îngrijea, ci toți se temeau, vine Iisus ca să-i elibereze. În mod intenționat, El a trecut prin locul acela unde persoana umană era chinuită, ­înstrăinată și înrăită, scoasă din firescul ei. Evanghelia ne arată că demonii înrobesc, înfurie, înstrăinează și-i dezumanizează pe oameni. Însă Mântuitorul Iisus Hristos vrea ­­să-i elibereze pe oameni de răutate și violență, să-i facă pașnici și prietenoși, să-i transforme din răufăcători în binefăcători, ca să-și redobândească demnitatea lor de ființe create după chipul lui Dumnezeu Cel Bun și Milostiv. Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți ai Bisericii îi numesc adesea pe demoni „ucigași de oameni” sau „vrăjmași ai omului” ori „chinuitori de oameni”. Domnul Iisus Hristos nu vorbește mult cu demonii, nu coboară la nivelul lor, nu le dă explicații, pentru că demonii sunt foarte vicleni. El nu le acordă multă atenție și pentru că demonii sunt mândri. El nu le explică lor lucrarea Lui, pentru că El săvârșește orice faptă sau minune din iubire sinceră și smerită față de oameni și pentru mântuirea lor, nu din mândrie egoistă sau din dorința de-a fi lăudat de oameni.

Iisus Hristos eliberează și vindecă suflete înrobite, pentru a face din oameni înstrăinați oameni apropiați de semenii lor

Când vine spre cei doi oameni demonizați, Domnul Iisus Hristos vrea să vindece sufletul de înstrăinare și-l eliberează pe omul înrobit de demoni, adică vindecă facul­tățile sufletești ale omului, deoarece omul a fost creat după chipul Persoanelor divine libere și iubitoare (cf. Facere 1, 26-27). Cei posedați de demoni, deși sunt oameni, totuși, nu mai sunt persoane umane libere, deoarece ei nu mai folosesc în mod liber, personal, propriile lor facultăți mintale și simțiri sufletești, ci altcineva se folosește de vocea, de gândirea lor și de mișcările trupului lor. Ei sunt, de fapt, înstrăinați de propria lor persoană. Aceasta înseamnă că duhurile rele îl înstrăinează pe om de Dumnezeu, de cei­lalți oameni și de el însuși.

Însă Domnul Iisus Hristos, Doctorul dumnezeiesc al sufletelor și al trupurilor, ridică, eliberează, vindecă și face din oameni înstrăinați oameni apropiați, le redă sănătatea și demnitatea, precum și bucuria de-a fi în comuniune cu El. În Evanghelia după Luca se arată că unul dintre acești demonizați, după ce a fost vindecat, s-a apropiat de Iisus și I-a cerut să-l ia cu Sine. Însă Iisus i-a spus: „Întoarce-te la casa ta și spune cât bine ți-a făcut ție Dumnezeu” (Luca 8, 39). Ca semn de recunoștință pentru că a fost vindecat, acesta dorea să devină un ucenic și un misionar care să-I urmeze lui Iisus, să fie pretutindeni alături de Cel ce l-a vindecat. Însă Iisus l-a sfătuit că e mai de folos ca el să fie un mărturisitor statornic în ținutul în care locuia, pentru ca lumea care-l cunoștea cât de rău era el înainte de vindecare să poată vedea cât de bun a devenit acum prin vindecarea dăruită lui de Dumnezeu.

Valoarea spirituală a omului întrece orice valoare comercială

Demonii, plini de răutate, văzând că Iisus vrea să-i elibereze pe oamenii chinuiți de ei, și astfel ei nu mai pot să facă nici un rău acestora, au cerut lui Iisus să-i lase să intre într-o turmă mare de porci, aflată în apropiere, adică aproximativ două mii de porci
(cf. Marcu 5, 13).

Iisus acceptă cererea demonilor, care, ieşind din cei doi oameni, ­îndată au intrat în porci, iar turma întreagă de porci s-a aruncat în mare și înecându-se a pierit. Atunci, în mare grabă, cei care păzeau porcii i-au anunțat pe locuitorii cetății despre cele întâmplate, iar aceștia, văzând că Iisus le-a cauzat mare pagubă materială, I-au cerut să plece din hotarele lor. Înţelegem, așadar, că oamenii din cetate erau mai preocu­pați de valoarea materială a porcilor, decât de vindecarea spirituală a concetă­țenilor suferinzi. În loc să se bucure că doi oameni care fuseseră robiți de demoni au fost vinde­cați și, ca atare, să arate recu­noștință față de ­Iisus, acești locuitori ai cetăţii Gadara I-au cerut să plece de la ei. Paguba pricinuită prin înecarea porcilor li s-a părut mult mai mare decât binefacerea vindecării celor doi oameni demo­nizați, care fuseseră vreme îndelungată pentru ei o primejdie permanentă din cauza violenței lor.

De ce a permis Iisus ca demonii să intre în turma de porci? Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Iisus a îngăduit demonilor să intre în turma de porci pentru a arăta că demonii au putere limitată asupra oamenilor și că ei vor fi pedepsiți de Dumnezeu în ziua judecății universale, cu trimiterea lor în adânc, în iad, din cauza mândriei şi a răutății lor. Totodată, permițând demonilor să intre în turma de porci, Iisus i-a certat, indirect, pe locuitorii ținu­tului Gadarenilor, pentru că dorința lor de câștig comercial obţinut din vânzarea porcilor, consideraţi animale necurate (potrivit Legii mozaice), devenise o preocupare materială excesivă sau dăunătoare pentru suflet. Prin urmare, Iisus i-a vindecat sau eliberat pe cei doi oameni stăpâniți de ­duhurile rele violente și, în același timp, i-a mustrat, indirect, printr-o pagubă materială, pe locuitorii acelui ținut, deoarece aceştia deveniseră prea robiţi de câștig material şi prea nepăsători faţă de suferința altora. Uneori, pagubele materiale sunt îngăduite de Dumnezeu în viața oamenilor, când aceştia se preocupă prea mult de lucrurile materiale, limitate şi trecătoare, neglijând comuniunea sufletului cu Dumnezeu Cel nelimitat şi netrecător.

Demonii îi dezbină pe oameni, iar Dumnezeu îi adună

Din Evanghelia de azi mai învățăm că Mântuitorul Iisus Hristos îi învață pe oameni nu doar prin ceea ce spune, ci și prin ceea ce face. În fiecare gest al Lui, în fiecare faptă a Lui există o mulțime de înțelesuri duhovni­cești, o mulțime de lumini spirituale pentru luminarea sufletului nostru.

Evanghelia Duminicii a 5-a după Rusalii este tulburătoare, deoarece aceasta ne arată că ­demonii care-i chinuiesc pe oameni îi folosesc pe aceștia ca să-i chinuiască și ei, la rândul lor, pe alți oameni.

Însă Domnul Iisus Hristos vine să-i elibereze pe oameni de duhurile rele și îi integrează în comuniune de iubire cu Dumnezeu și cu semenii.

Lucrarea lui Hristos de eliberare a oamenilor de duhurile rele se continuă în Biserica Sa, în Trupul Său tainic, ca lucrare de vindecare sau eliberare a lor de păcate şi patimi egoiste, precum și de aducere a lor la starea de iubire față de Dumnezeu și de semeni. Rugăciunea zilnică a omului credincios și puterea semnului Sfintei Cruci pe care credinciosul îl folosește des alungă puterea duhurilor rele. Sfânta Cruce are o putere mare în ea însăși, după cum spune Sfântul Apostol Pavel în prima sa epistolă către Corinteni (1 Corinteni 1, 18): „Cuvântul Crucii pentru cei ce pier este nebunie, iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu”. Înţelegem, aşadar, că ­puterea Crucii este puterea iubirii smerite a lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Smerenia iubirii atotputernice a lui Hristos Cel Răstignit și Înviat îi înfri­coșează pe demoni, deoarece aceştia nu au nici smerenie și nici iubire față de Dumnezeu şi de oameni. De fapt, din mândrie și din nerecunoștință față de Dumnezeu au căzut unii îngeri și au devenit demoni sau duhuri rele.

În acest sens, lucrarea de vindecare a sufletului de păcate și patimi egoiste cuprinde în ea o luptă duhovnicească între Duhul lui Hristos primit de creștin la Botez și duhurile rele, care îl urăsc pe omul credincios. Din acest motiv, rugăciunile începătoare ale Bisericii Ortodoxe pornesc cu rugăciunea Împărate ceresc. Prin această rugăciune se cere ca Duhul Sfânt să locuiască în noi, să ne curățească de toată întinăciunea și să ne mântuiască sufletul, adică să ne unească prin har cu Dumnezeu.

Primind lumina Evangheliei de astăzi, ne umplem de speranță, de încredere multă în ajutorul lui Dumnezeu, deoarece, dacă-L iubim pe Hristos, nu ne temem de demoni. În „programul duhovnicesc” de la Botez, valabil pentru toată viaţa creştinului, preotul îl întreabă pe cel ce se botează: „Te lepezi de Satana?, și de toate lucrările lui?, și de toți slujitorii lui?, și de toată slujirea lui?, și de toată trufia lui?” Răspunsul este: „Mă lepăd de Satana”. Apoi întreabă: „Te unești cu Hristos? Și crezi Lui?”, iar răspunsul este: „Mă unesc cu Hristos. Și cred Lui, ca unui Împărat și Dumnezeu”.

Dacă în timpul vieții noastre ne unim cât mai des cu Dumnezeu prin rugăciune, prin ascultarea Evangheliei, prin împlinirea poruncilor Lui și mai ales prin împăr­tășirea cu Sfintele Taine, atunci ne întărim mai mult spiritual și nu mai avem teamă de duhurile rele, tocmai pentru că ne unim cu Hristos, Mântuitorul nostru. Însă, când ne îndepărtăm de Hristos, când rugăciunea slăbește, când cre­dința se răcește, când dragostea noastră față de Dumnezeu și față de aproapele scade, atunci ne aflăm în primejdie. Eliberarea omului de duhurile rele se săvâr­șește prin credință puternică, ru­găciune fierbinte și post aspru, ca pregătire pentru primirea Sfintei ­Taine a Maslului sau a Ungerii bolnavilor și pentru citirea de către preot a Molitfelor Sfântului Vasile cel Mare și ale Sfântului Ioan Gură de Aur, care sunt rugăciuni de alungare a duhurilor rele din oamenii chinuiți de ele. Însă aceste rugăciuni trebuie citite, nu oricând și oricum, ci după o pregătire duhovnicească deosebită, în stare de post şi de smerenie, de pocăință și curăție duhovnicească dobândită prin Spovedanie sinceră.

Să ne rugăm lui Dumnezeu ca să ne dăruiască tuturor puterea de a birui ispitele care vin de la de­moni, dar și puterea duhovnicească de a fi milostivi, de a ne ruga și pentru alții, îndeosebi pentru cei care nu se mai pot ruga pentru ei înșiși, arătând astfel prezența iubirii milostive și a lucrării harului Mântuitorului ­Iisus Hristos în viața noastră, spre slava Preasfintei Treimi și a noastră mântuire. Amin!

† Daniel
Patriarhul României

Mesaj dur adresat de Patriarhul BOR către guvernul Orban: ”Dumnezeu nu se lasă batjocorit!”

 Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, transmite un mesaj ferm Guvernului și arată că regimul comunist a căzut, după ce în anul 1989 au interzis pelerinajul de Sfântul Dimitrie cel Nou, transmite Romanian Global News.

”În toamna anului 1989, cu ocazia hramului Sfântului Dimitrie cel Nou, autoritățile comuniste au interzis închinarea la sfintele moaște motivând că în aceeași, în clădirea de alături, unde era sediul Marii Adunări Naționale și astfel patriarhul Teoctist, vrednic de pomenire, a fost obligat să transfere racla de pe Dealul Mitropoliei, de la Catedrală, dar nu a dus-o prea departe. Această umilire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost răsplătită în sensul că peste câteva luni regimul comunist a căzut, iar în clădirea de alături, la Palatul Patriarhiei, a fost înființat centru de radio al Patriarhiei, care transmite slujbele spre bucuria oamenilor din țară și din diaspora. Prin aceasta vedem că Dumnezeu nu se lasă batjocorit! Fraților, nu vă lăsați păcăliți, Dumnezeu nu se lasă batjocorit, iar dreptatea sa se arată atunci când el dorește îndreptarea oamenilor”, a spus Patriarhul Daniel.

Patriarhul Daniel: "Să transformăm perioada de criză medicală într-una de întărire în credință și sporire a dragostei"

În Duminica a doua din Post se prezintă în biserici Vindecarea unui slăbănog (paralitic), text evanghelic care arată puterea vindecătoare a Mântuitorului Iisus Hristos, dar și importanța grijii pentru sănătatea semenilor.

Referindu-se la cei patru prieteni care desfac acoperișul unei case pentru a-l duce pe bolnav în fața Mântuitorului, Patriarhul Daniel a spus că ei „simbolizează acum şi pe toţi medicii, asistenţii medicali, preoţii de caritate, părinții, frații, prietenii, vecinii sau colegii care ajută spiritual și material pe cei bolnavi și suferinzi”.

„Mai ales în această perioadă, în care o mulțime de oameni sunt încercați de noua boală molipsitoare, de noua epidemie, este mare nevoie de rugăciune și de ajutorare frățească, de întărire în credință și de apropiere de Dumnezeu”, a precizat Preafericirea Sa duminică, 15 martie 2020, în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reședința Patriarhală.

„Chiar dacă oamenii sunt îndemnați să se autoizoleze, ei trebuie să transforme autoizolarea în comuniune mai intensă cu Dumnezeu prin rugăciune și în meditație, în gândire asupra darului vieții și al sănătății”.

„Această perioadă ne arată cât de fragilă este viața omului pe pământ, cât de mare nevoie este de a păstra permanent legătura cu Dumnezeu, Izvorul vieții pământești și al vieții veșnice cerești”.

„De aceea, trebuie să transformăm această perioadă de criză medicală într-o perioadă de întărire în credință și de sporire a dragostei noastre față de Dumnezeu și față de semeni”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că „este nevoie ca să ne gândim mai mult la modul în care noi primim putere de la Dumnezeu prin pocăință pentru păcate, prin rugăciune, prin citirea scrierilor sfinte, prin spovedanie mai deasă, prin împărtășire mai deasă și prin toată fapta cea bună”.

Patriarhul a recomandat ajutorarea „mai întâi prin rugăciune și apoi prin trimiterea unui ajutor material și încurajarea spirituală a celor care se află în izolare sau în carantină”.

„Nu trebuie ca această izolare și această carantină să fie considerată o însingurare”, a spus Patriarhul Daniel, „ci un prilej de a spori comuniunea, iubirea noastră smerită față de Dumnezeu și iubirea noastră milostivă față de semeni”.

„Prin urmare, trebuie să ne rugăm și să lucrăm nu numai pentru sănătatea sufletelor și a trupurilor noastre, ci și pentru sănătatea semenilor noștri”.

„Regulile acestea pe care autoritățile le-au impus au ca scop ferirea de boala care se transmite, și, în același timp, grija față de semenul nostru: să nu-i transmitem lui acest virus și astfel să contribuim la deteriorarea sănătății lui”.

„Este, într-un mod paradoxal, timpul în care păstrăm o anumită distanță față de aproapele pentru binele lui și pentru binele nostru”, a subliniat Preafericirea Sa.

Patriarhul României a semnalat legătura dintre păcat și boală, amintind că Mântuitorul vindecă întâi sufletul paraliticului, iertându-i păcatele, și apoi trupul.

„Boala este uneori urmare a păcatului, iar alteori o pedagogie divină prin care omul devine mai smerit, iar puterea lui Dumnezeu se arată ca putere vindecătoare și milostivă”.

Părintele Patriarh a îndemnat ca după ascultarea acestor „cuvinte de încurajare din Evanghelia de astăzi” să arătăm și noi iubire milostivă față de semeni.

„Această iubire smerită și milostivă vine însă din rugăciunea curată și stăruitoare. Iubirea noastră, în general este egoistă, posesivă și pătimașă, dar prin rugăciune dobândim iubire smerită și milostivă din iubirea lui Hristos”, a spus Preafericirea Sa.

Referitor la rugăciune, Patriarhul a semnalat spusele Sfântului Grigorie Palama, care explica faptul că „rugăciunea nu este doar lucrarea omului în fața lui Dumnezeu, ci este și lucrarea lui Dumnezeu în sufletul omului”.

„Iar la această lucrare a sufletului participă și trupul prin faptul că noi îngenunchem, facem mătanii, practicăm postul, înfrânarea”, a adăugat Patriarhul.

Spre final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre calitățile deosebite ale sfântului pomenit în a doua Duminică din Post, amintind că el este „Dascăl al rugăciunii neîncetate, teolog al luminii necreate și mare învățător al tuturor credincioșilor ortodocși pe calea mântuirii, pe calea sfințeniei”, pe #CaleaPostului.

Părintele Necula: “Peste 400 de ani nu vom şti cine l-a înjurat pe Patriarh. Vom şti doar că sub binecuvântarea lui s-a zidit o catedrală”

Discuţiile din jurul clopotului Catedralei Mântuirii Neamului, care a costat peste 400.000 euro şi are gravat chipul Patriarhului României, sunt o exagerare, consideră preotul Constantin Necula.

Părintele dă exemplul Catedralei Mitropolitane din Sibiu, care şi ea are chipul mitropolitului vremii gravat pe clopot şi spune că acest gen de cheltuială este probabil una pe care “cei care nu ascultă clopotele nu o înţeleg”.

“Trebuie să înţelegem foarte bine că biserica îşi desfăşoară viaţa după rânduiala ei şi după ritualul ei. Exact aşa cum un om de presă nu îşi pune chipul său deasupra chipului celui care a înfiinţat ziarul, tot aşa şi arhiepiscopiile, mitropoliile iau chipul celui care le conduce atunci când este vorba despre clopote. Eram curios, şi m-am dus în pod să văd clopotele catedralei noastre de la Sibiu: au chip de împărat şi chip de mitropolit. Este un sigiliu de identitate. Peste 400 de ani nu vom şti cine l-a înjurat pe Patriarh. Vom şti doar că a fost Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi sub ctitoria lui şi sub binecuvântarea lui s-a zidit o catedrală. Ce ar fi Biserica din Efes fără sigiliul prezenţei lui Ioan Evanghelistul acolo? Stâlpii de marmură de acolo poartă astfel de însmne. Cred că este şi un pic de exagerare pentru că eu cunosc proiecte culturale care costă mult mai mult decât un clopot şi care nu au făcut zgomotul clopului de la Patriarhie. Cunosc persoane de cultură, de cultură ştiinţifică în care Statul român a investit foarte mult în speranţa că vor aduce un renume ţării şi nu a fost aşa. Suntem neatenţi. Este probabil pe care probabil o cheltuială pe care cei care nu ascultă clopotele nu o înţeleg“, a spus părintele Necula, pentru Tribuna, întrebat cum vede discuţiile din jurul clopotului Catedralei Mântuirii Neamului.

Record: sunetul lor va acoperi trei octave complete

Potrivit cuvântul-ortodox.ro, clopotul gigant al Catedralei din Bucureşti a fost făcut în Austria şi pe 15 mai va ajunge la noi în ţară.
Meşterii de acolo i-au făcut şi proba clopotului care cântăreşte nu mai puţin de 25 de tone şi a costat aproape jumătate de milion de euro.

“Sunetul clopotului lui i-a impresionat chiar şi pe cei care l-au făurit, iar odată instalat în Catedrala Mântuirii Neamului, se va auzi în aproape jumătate de Capitală”, scrie site-ul citat.

Clopotul gigant a costat 425.000 de euro, iar în total, toate cele şase vor ajunge la 550.000 de euro. 25 de experţi din toată Europa au muncit la realizarea clopotului. Pentru el s-a folosit cupru electrolitic, în proporţie de 78% şi 22% staniu electrolitic. După ce a fost turnat, a fost nevoie de trei săptămâni pentru a se răci. Pe el, apare și chipul Patriarhului Daniel.

Din Innsbruck, clopotul va lua calea României şi va ajunge în Bucureşti pe 15 mai. Toate cele şase clopote vor fi o adevărată arhitectură a sunetului şi aici, vorbim despre un alt record. Sunetul lor va acoperi trei octave complete.

Autor: Sorana Maier

Sursa: Tribuna.ro

Întâlnire între Iohannis și Patriarhul Daniel. Presiune împotriva referendumului pentru familia tradițională?!

Președintele Klaus Iohannis a avut, marți, o întâlnire cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a confirmat, pentru Agerpres, Administrația Prezidențială. “A fost o vizită privată”, a subliniat sursa citată. Întâlnirea dintre cei doi a avut loc la Reședința Patriarhală. Presiune împotriva referendumului pentru familia tradițională?!

Întrebăm şi noi în calitate de creştini români şi abia apoi în calitate de ziarişti!!! Se apropie Apocalipsa, domnule Iohannis?!

Mesajul transmis de Preafericitul Daniel

 Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a explicat, în Pastorala la Învierea Domnului, de ce toate veşmintele purtate în biserică în Noaptea de înviere sunt luminoase şi a transmis un mesaj special pentru sărbătorile pascale din acest an. 

 "Sărbătoarea Sfintelor Paști este o pregustare sau o arvună a bucuriei veșnice și a luminii neînserate din Împărăția cerurilor, din Ierusalimul ceresc. De aceea, în biserică toate veșmintele de Paști sunt luminoase, iar întunericul din noaptea de Înviere este biruit de mulțimea luminilor sau lumânărilor aprinse. În toată această perioadă pascală, până la Înălțarea Domnului, bucuria biruinței vieții asupra morții se exprimă prin cântarea des repetată a troparului Învierii Domnului și prin mărturisirea de credință frecvent folosită: 'Hristos a înviat!'; 'Adevărat a înviat!'. În felul acesta, devenim și noi ucenici și apostoli ai lui Hristos Cel Înviat", a explicat PF Daniel.

Potrivit Întâistătătorului BOR, în lumea actuală, "Sfintele Paști ne îndeamnă pe fiecare dintre noi să fim vestitori ai iubirii milostive a lui Hristos, ai păcii și bucuriei, într-o lume tot mai confuză și tristă, confruntată adesea cu dezbinarea și violența, cu sărăcia și suferința, cu boala și cu multe forme ale morții fizice și spirituale".

"Sărbătoarea Sfintelor Paști ne cheamă să aducem prin rugăciune, prin cuvânt și faptă bună, lumina Învierii lui Hristos în sufletele copiilor orfani, ale bătrânilor singuri, ale bolnavilor neajutorați, ale familiilor îndoliate și întristate. Să nu uităm în rugăciunea și în iubirea noastră nici pe românii care se află printre străini, dar trăiesc cu dorul de țară, de cei dragi rămași acasă. Îi așteptăm cu bucurie să revină și să rămână definitiv în țară, deoarece fără ei multe localități din România sunt triste și neajutorate", afirmă Patriarhul.

Înaltul ierarh îndeamnă la păstrarea credinței și viețuire creștină. "Să ne rugăm Domnului Hristos Cel Înviat să ne ajute să păstrăm dreapta credință și viețuirea creștină în fața multor rătăciri și ispite care se înmulțesc astăzi, să iubim și să ajutăm Biserica poporului român în lucrarea ei pastorală, misionară și socială de îndrumare și ajutorare a familiilor sărace care au mulți copii, să sprijinim educația și formarea spirituală a copiilor și a tinerilor, pentru ca aceștia să simtă iubirea familiei, a Bisericii și a școlii pentru ei, mai ales că anul acesta, 2016, a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox", subliniază Părintele Patriarh.

Totodată, acesta le mulțumește tuturor celor care au sprijinit și care vor sprijini construirea Catedralei Mântuirii Neamului.

"În mod deosebit, mulțumim tuturor celor care au sprijinit până acum și celor care vor sprijini, prin cuvânt și faptă, moral și financiar, construirea Catedralei Mântuirii Neamului (ajunsă la 70% din volumul cantităților de lucrări), pentru ca aceasta să poată fi sfințită la 1 decembrie 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire a românilor într-un stat independent. Această Catedrală este în același timp o necesitate practică și un simbol al credinței, libertății și demnității poporului român", susține Patriarhul BOR.

În final, mult PF Daniel urează tuturor ca sărbătoarea Sfintelor Paști să le aducă, "în suflet și în familie, pace și bucurie, lumină și mult ajutor în toată fapta cea bună". Sursa Realitatea.Net