La Drăgășani, veniți, la Drăgășani!

 

Tabăra Literară ,, Caravana Culturii”, 2026

 Punți esențiale pentru dialogul dintre oameni, privind cunoașterea și inovația socială prin intermediul diversității, întâlnirile culturale sunt tot mai des întâlnite în comunitățile românești de pretutindeni. În anul 2016, un grup de scriitori vâlceni printre care și eu, au inițiat proiectul ,, Caravana Culturii ”, care avea ca scop principal promovarea culturii prin întâlniri cu scriitori și iubitori de cuvânt, artă și frumos din diferite zone românești. Timp de șapte ani am colindat țara în lung și-n lat, am legat prieteni, am promovat cultura prin toate mijloacele mass- media: radio, televiziune, publicarea Antologiei ,, Jurnal de călătorie – Caravana Culturii ”, articole în reviste. Anul acesta, la împlinirea a zece ani de la prima ediție, Marian Bărăscu a organizat o reuniune a membrilor caravanei în cadrul unei Tabere Literare la Drăgășani. Revederea a fost emoționantă și dureroasă întrucât o parte dintre temerarii primei ediții: Constantin Triță, Radu Mihăilescu, Ioan Romeo Roșianu, Vasile Morar, au plecat în veșnicie. Evenimentul aniversar a debutat cu un moment de reculegere pentru cei ce ne privesc din cer, a continuat cu prezentarea participanților și s-a încheiat cu un recital de poezie. Ziua a doua a fost dedicată vizitări celor mai importante obiective din zonă: Mănăstirea  Pantelimon și renumita Cramă Avincis din Dealul Viilor. Despre cea mai mare, cea mai nouă și cea mai măreață mănăstire vâlceană, aflăm că… https://arhiepiscopiaramnicului.ro/viata-eparhiei/inaltpreasfintitul-parinte-varsanufie-sfintit-cu-agheasma-biserica-manastirii-sfanta    Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie a sfințit cu agheasmă biserica Mănăstirii „Sfânta Treime” din Drăgășani

6 Aprilie 2025 / Viața Eparhiei

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie a sfințit cu agheasmă biserica Mănăstirii „Sfânta Treime” din Drăgășani

6 Aprilie 2025 / Viața Eparhiei

<<Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a sfințit cu agheasmă biserica Mănăstirii „Sfânta Treime” din Drăgășani, eveniment ce a avut loc duminică, 6 aprilie.

Piatra de temelie a Mănăstirii „Sfânta Treime” a fost așezată în anul 2020, pentru a reînvia viața monahală din apropierea municipiului Drăgășani.
Izvoarele istorice dau mărturie despre faptul că pe acest loc a existat, încă din secolul al XVI-a, un așezământ monahal cu hramul „Sfânta Treime” care era metocul Episcopiei Râmnicului. Astfel, din documentele vremii aflăm cum, în anul 1591, monahia Eufrosina din Drăgăşani dăruia Episcopiei, pentru acest metoc, „o parte din satul Cioroiul de peste Jiu”, iar, la 30 iunie 1599, monahia Maria lăsa prin testament, ca donație, mai multe bunuri și moșii.
În însemnările sale de călătorie redactate la jumătatea veacului al XVII-lea, sirianul Paul de Alep, diaconul Patriarhului Macarie al Antiohiei, menționează „o mănăstire închinată Sfintei Treimi numită Drăgăşani, după numele persoanei care a zidit-o nu de mult, lângă râul Olt”.
În anul 1778, generalul austriac Ferdinand von Bauer, relata în memoriile sale că aşezarea monahală „Sfânta Treime” adăposteşte „o casă episcopală, o curte boierească, o biserică, vii şi un târg”.
Din cauza vitregiilor vremii, acest așezământ monahal s-a năruit, însă, prin rânduiala Preabunului Dumnezeu, pe locul lui, a fost reconstruită, între anii 1793-1798, o altă biserică a mănăstirii, numită și „Biserica Târgului”, ridicată de preotul Dima, Constantin polcovnicul, Stan vătaful şi alţi credincioşi. Cu toate acestea, amintirea vechii ctitorii nu a pierit din sufletele creștinilor din aceste ținuturi, ea fiind refăcută, căci, mai târziu, în 1821, izvoarele narative amintesc de „mănăstirea Drăgăşanilor” în care s-au închis turcii pentru a rezista atacului pandurilor lui Tudor Vladimirescu. Acesta a bombardat fortificația și mănăstirea a fost distrusă.
Ulterior, pe terenul fostei vetre monahale s-au editificat mai multe clădiri care au rămas în administrarea autorităților locale din Drăgășani.
În anul 2020, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a așezat piatra de temelie a noii mănăstiri închinate Sfintei Treimi, în apropierea municiului Drăgășani, edificiu duhovnicesc care, în prezent, este pregătit pentru sfințire.
Pentru reluarea programului liturgic și duhovnicesc a noii obști monahale, Chiriarhul Râmnicului a sfințit cu agheasmă biserica mănăstirii>>. Sfântul lăcaș este cunoscut ca Mănăstirea Pantelimon, potrivit wikipedia.org. …

 <<Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon (cel ”prea milostiv”) – sărbătorit în fiecare an, pe 27 iulie – a fost un martir din orașul Nicomidia al Bitiniei în timpul persecuției lui Dioclețian.

El este considerat în Biserica Apuseană drept unul dintre cei Paisprezece ajutători și în Bisericile Orientale drept unul dintre Doctorii fără de arginți. Este unul dintre cei mai populari sfinți ortodocși, fiind invocat deseori de cei în suferințe ca tămăduitor. Panteliomon (Pantoleon) l-a cunoscut pe bătrânul preot Ermolae – prezentat ca episcop al bisericii din Nicomidia în literatura teologică de mai târziu -, care i-a reamintit învățăturile de credință ale creștinismului și l-a convins că Hristos era cel mai bun medic, spunându-i că omul trebuie să aibă o mai mare încredere în credință decât în sfatul medical. Sfântul Alfons Maria de Liguori a descris astfel această întâlnire:

„A studiat medicina cu atât succes, că împăratul Maximian l-a numit medicul său. Într-o zi, când sfântul nostru conversa cu un preot sfânt pe nume Ermolae, acesta din urmă, după ce a lăudat studiul medicinei, a încheiat astfel: „Dar, prietene, la ce-ți folosesc toate cunoștințele pe care le-ai dobândit în această artă, din moment ce nu cunoști știința mântuirii?”

Tânărul medic i-a vindecat cu generozitate pe cei în suferință, tămăduindu-le deopotrivă trupul și sufletul. Prin vindecarea în mod miraculos a unui om orb prin invocarea numelui lui Isus, Pantoleon l-a convertit la creștinism pe tatăl său, la moartea căruia a intrat în posesia unei mari averi. El și-a eliberat sclavii și, împărțindu-și bogățiile celor săraci, a dobândit o mare reputație în Nicomidia. Medicii păgâni din cetate, invidioși, l-au denunțat că era creștin și Pantoleon a fost adus la judecată în timpul persecuției anticreștine declanșate în anul 303 de împăratul Dioclețian>>.  Privim și ne minunăm de frumusețea Mănăstirii, ascultăm istoria zonei relatată de domnul professor Ilie Bucă iar la final primim binecuvântarea părintelui stareț Mina.

La câțiva kilometric distanță, pe aceleași dealuri împodobite cu viță de vie se află Crama ,, Avincis”. Despre acest domeniu vast, cu tradiție de familie, domnul Valeriu Stoica spune…https://www.avincis.ro/cine-suntem.htm

<< Mai întâi, la baza lui stă dorința de recuperare a memoriei familiei.

În continuarea acestei tradiții de familie, dar și a tradiției mult mai bogate și mai vechi a podgoriei Drăgășani, proiectul nostru are în centrul său dimensiunea viticolă și oenologică.

Ambiția de a pune în valoare soiurile autohtone în dialog cu soiurile internaționale are un suport propice în terroir-ul calcaros și argilos de pe dealul Dobrușa. Vinurile AVINCIS îmbină esențele acestui teroir și lumina răsăriturilor, amiezelor și a apusurilor.

A treia dimensiune e dată de viziunea arhitecturală și peisagistică pe care Alexandru Beldiman a pus-o în operă. Jocul subtil al formelor spațiale, complementaritatea dintre stilul neobrâncovenesc al conacului și înfățișarea cramei, alternanța mereu surprinzătoare dintre piatră, lemn, sticlă și metal, consonanța întregii compoziții cu ritmurile cosmice ale locului, de la apusul și răsăritul soarelui până la evoluția fazelor lunii sub geometria stelelor fixe, toate acestea sunt expresia dimensiunii metafizice a proiectului și îi dau un potențial cultural care este valorificat în prezent și va fi și mai mult împlinit în viitor.

În întregul său, proiectul Vila Dobrușa este un spațiu de libertate și comunicare. Cine pătrunde în acest spațiu descoperă o altă Românie, aceea a lucrului bine făcut, a frumosului și a armoniei>>. Ziua s-a încheiat cu un frumos spectacol muzical oferit Marian Martin și colegul său Georgian de la trupa ,, Rapsozii Oltului”. Alături de veteranii ,, Caravanei Culturii” : Marian Bărăscu, Liliana Ghiță Boian, Ilie Bucă, Ilie Amza, Magdalena Neagoe, Pandele Jianu, Marian Popescu, au sărbătorit cuvântul în Dealul Viilor , scriitorii : Ana Vasile, Paulian și Maricela Buicescu, Nely Vieru, Ada Petrache, Mioara Ohîi, Ramona Enache, Iuliana Manea, Ion Mielicioiu, Marin Mitroescu, familia Iova. La Drăgășani, în miez de vară, s-au îmbinat armonios versul și cântul, pictura și sculptura. În perioada 31 iulie- 2 august 2026, la Drăgășani, creatori din mai multe zone ale țări s-au întâlnit întru iubire și cultură  ,, Înfrățiți prin Cuvânt, Uniți prin Cultură ”!  Ne-am bucurat și am cântat împreună pe versurile domnului Marian Popescu…

La Drăgășani venim întotdeauna,

La Drăgășani, veniți, la Drăgășani,

 La Drăgășani e vinul bun și gluma,

La Drăgășani, veniți, la Drăgășani!...

Clipele binecuvântate petrecute pe plaiurile drăgășenene vor deveni amintiri prețioase !

Zenovia Zamfir