Scriitori maramureşeni prezenţi la Cluj Napoca

                   

 Scriitorii Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Gelu Dragoş şi solista Ema Benciu vor participa joi, 27 octombrie, ora 17,00 la Casa Armatei, Sala Armelor la o manifestare literar-muzicală „RECITAL DE MUZICĂ ŞI POEZIE – TITINA NICA ŢENE”. Evenimentul este organizat de Liga Scriitorilor, filiala Cluj şi Centru de Excelenţă în Promovarea Creativităţii Româneşti Baia Mare „PORŢILE NORDULUI”. Moderator Al. Florin ŢENE, preşedintele Ligii Scriitorilor Români.

                                                                                     GDL

POESIS - TITINA NICA ŢENE

TOARCEM AMINTIREA

Merg încet cu sufletul pustiu

singură printre atîta lume

timpul a trecut cînd nici nu ştiu

oamenii din juru-mi nu au nume.

Joacă, iar, căldura verii-n aer

fructele şi le-a-negrit, iar, socul,

clopotele bat, prelung, a vaier,

şi eu nicidecum nu-mi găsesc locul.

Am să mă întorc în sat curînd

unde mă aşteaptă maica bună

la lumina stelei, licărind,

toarcem amintirea, ca pe lână…

VREMELNICIE

Ce scurtă-i, Doamne,viaţa pe pământ!

iar dincolo vom sta o veşnicie

nu are rost să plângem,să fim trişti,

viaţa aceasta-i doar vremelnicie

Strângem averi şi ne necăjim

şi nu privim la soare pe colnic

uitând mereu că viaţa-i trecătoare

iar în pământ cu noi nu luăm nimic.

Ne ocupăm cu lucruri efemere

şi nu privim mai des la stele şi la flori

n-ai înţeles nimic din viaţa aceasta

şi te trezeşti că trebuie să mori.

LUMINAREA

Astăzi am uitat de Tine Doamne

M-am luat  cu cele pămînteşti

Deşi ştiu că peste tot sînt rele

În locurile-n care Tu nu eşti

Chiar şi necuratul cîteodată

Face bine ca să dea dovadă

Că e bun şi noi îi dăm crezare

Deşi ştim că vrea ca să ne piardă

Si atît mă rog de Tine Doamne

Să mă ajuţi ca să-Ţi găsesc cărarea

Căci pe aici pe unde rătăcesc

Nicidecum nu aflu Luminarea

BUCURIA LUCRURILOR SIMPLE

Sa te bucuri ca nu a ploat

si a fost o zi mai luminoasa

ca cocosul in ograda a cantat

amintind intoarcerea acasa

Sa te bucuri ca ai cules un mar

rumenit cu miezul plin de soare

si copilul mic,abia mergand,

ti-a intins,cu mana lui,o floare

Sa te bucuri ca a inflorit ciresul

langa o tufa mov de liliac

ca in lanul aurit de soare

stau aprinse lampile de mac

Ca padurea-n toamna a ruginit

poleind  cararile cu luna

cineva ti-a spus,abia soptit,

seara la culcare,noapte buna!

Fericirea nu e peste mari

nici de sus sa n-o astepti mereu

ea e aici in lucrurile simple

care zilnic sunt in jurul tau.

RUGĂCIUNE

Doamne,Te iubesc nesfus,

şi aş fi tare întristată

acum,pentru timpul dus,

dacă n-am fi laolaltă.

Mi-a trecut al vieţii rost

copiii,mari,au crescut,

fă-mă,Doamne,cum am fost,

ca s-o iau de la-nceput.

Priveşte,Doamne,la noi

cei cu amar de ani în spate

şi dă timpul înapoi

depărtându-ne de moarte !

Preluare https://revistaiosifvulcan.wordpress.com/rubrici/carti-si-scriitori-din-romania/titina-nica-tene-poezii-2/

ZIUA LIMBII ROMÂNE 2014 SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII

Vineri, 31 august 2014, în sala de festivătăţi a Hotelului RIO din staţiunea Jupiter, de la malul Mării Negre, a fost sărbătorită Ziua Limbii Române, sub coordonarea doamnei Ligya Diaconescu - director general al revistei internaţionale STARPRESS www.valcea-turism.ro, promotor cultural de talie internaţională, membru al Clubului de Presă Transatlantic, membru fondator al „Association des mass-medias et journalistes d’expression roumaine sans frontiere, şi a domnului Alexandru Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România. La activitate au participat scriitori români din ţară şi din diaspora, editori, cadre didactice, jurnalişti, sponsori, oameni de afaceri.

Cu această ocazie au fost decernate premiile Concursului Internaţional de Poezie şi Proză STARPRESS, aflat la ediţia a IV-a, au fost recitate poezii dedicate limbii române, au fost conferite diplome şi medalii, lansate cărţi.

Doamna Ligya Diaconescu, cunoscută deja pentru dăruirea cu care militează pentru promovarea limbii şi culturii române în ţară şi în străinătate, pentru încurajarea talentelor, a decernat premiile Concursului Internaţional de Poezie şi Proză STARPRESS 2014 : Marele Premiu STARPRESS – pentru cea mai bună poezie: Titina Nica Ţene, Cluj-Napoca, România; Marele Premiu STARPRESS – pentru cea mai bună proză scurtă: Elena Buică, Quebec, Canada; Marele Premiu STARPRESS – pentru cel mai bun roman: Dora Alina Romanescu, Mangalia, România; Secţiunea Poezie: Locul I: Tatiana Dabija, Chişinău, Republica Moldova, Mihaela Cristescu, Sidney, Australia; Locul II: Daniela Popescu, Madrid, Spania, Olimpia Sava, Galaţi, România; Locul III: Ioan Adrian Trifan, Ploieşti, România; Secţiunea Proză: Locul I: Alexandru Florin Ţene, Cluj, România, Mihaela Cristescu, Sidney, Australia; Locul II: Milena Munteanu, Toronto, Canada, Claudia Partole, Chişinău, Republica Moldova, Marian Pătraşcu, Râmnicu Vâlcea, România; Locul III: Melania Rusu Caragioiu, Toronto, Canada, Ion Nălbitoru, Voineasa, România, Teresia Bolchiş Tătaru, Germania. Au fost atribuite şi peste 100 de menţiuni.

 Un adevărat Mecena al timpurilor noastre, doamna Ligya Diaconescu, din fonduri proprii, le-a oferit şi în acest an premianţilor sejururi pentru 2 persoane de  9, 6 sau 5 zile la mare, în funcţie de premiul obţinut.

În alocuţiunea Domniei Sale a menţionat efortul făcut împreună cu domnul Corneliu Leu pentru ca poporul român să aibă o Sărbătoare a Limbii Române.

De asemenea a lansată şi prezentată “Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume”, ediţie bilingvă româno-italiană, ediţia 2014, editată tot sub egida revistei STARPRESS şi Antologia "Limba noastra cea română " ediţia l-a, STARPRESS 2014, realizată şi dedicatăZilei Limbii Române, menţionând numeroasele lansări pe care le-a făcut şi care vor culmina cu prezentarea cărţilor la Roma, cu ocazia întâlnirii românilor din diaspora, „CALLATIS”, din luna septembrie 2014.

Şi-a exprimat mulţumirea că printre cei prezenţi în sală se numără şi tineri talentaţi, precum Ioan Adrian Trifan.

Doamna Ligya Diaconescu a recitat poezia proprie “Limba noastră cea română”, scrisă în cinstea acestui eveniment: „Limba noastră cea română/În care-am fost botezată/M-a apropiat de Domnul,/Limba noastră cea curată.//Limba care ne adună/În a patriei fiinţă/De prin lume hăt...departe/Prin iubire şi dorinţă.//Limba noastră cea română/Crescând lin, prin suferinţă/Ne-a adus în vatra ţării/S-o serbăm cu biruinţă.//Scriitori din toată lumea/Reuniţi într-o fiinţă/Cântă azi limba română/Cu dragoste şi credinţă.//Şi...la ţărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/Când din versuri se recită.//Şi prin proză-i simţi trăirea/Cele mai frumoase scrieri/Despre mamă, despre ţară,/Despre glie,România.//Azi, prin suflete pictate/De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/La Marea Neagră-albastră.//Sărutăm şi al ei nume/Care veşnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.//Sărutând marea şi limba/Limba noastră cea română/Cânt-a patriei fiinţă/La întâlnirea cea divină.”

Domnul Al.Florin Ţene a trecut în revistă principalele aspecte ale devenirii literare a Domniei Sale, ale înfiinţării Ligii Scriitorilor din România după ce în timpul petrecut în Belgia a putut constata că în această ţară există mai multe asociaţii ale scriitorilor, menţionând că Liga Scriitorilor nu se opune Uniunii Scriitorilor din România, ci că are ca principal obiectiv atragerea şi promovarea talentelor.

A evidenţiat totodată activitatea bogată a Ligii care are 23 de filiale din care 9 în diaspora, emisiuni de televiziune, 17 reviste online şi pe hârtie, cât şi marea şansă pe care a avut-o de a o avea colaborator pe doamna Ligya Diaconescu, care face totul gratuit, din pasiune pentru limba română.

Din partea Ligii Scriitorilor din România a conferit reviste, diplome şi medalii,  pentru activitatea literară şi pentru promovarea culturii române în ţară şi în străinătate, după cum urmează: Diploma “Virtutea literară” şi ultimul număr al revistei “Agora literară” doamnei Dora Alina Romanescu şi doamnei Floarea Cărbune, medalia “Virtutea literară” şi ultimul număr al revistei “Agora literară”, doamnei Elena Buică şi Trofeul “Muza”, doamnei Ligya Diaconescu.

Domnul Al.Florin Ţene a recitat poezia, creaţie proprie, “Glorie limbii române prin înţelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/În Limba română,/Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudeşte un străbun,/Veghează o baladă.//Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Mioriţa,/Modelate de doine/Şi fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.//Am spart coaja de nucă/A cuvântului şi peste înţelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Şi ură,/Avea gust de zgură,/Dar şi de păcat,/Simţeam eminesciana vibraţie,/înţelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânţa gata de germinaţie.//Am spart coaja seminţei cuvântului/Şi-am dat peste altă sămânţă/un alt înţeles, o altă cărare,/o altă speranţă,/o clanţă/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.//În fiecare cuvânt e un oier,/un ţăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.//Rostiţi un cuvânt în limba noastră/şi veţi simţi/şi gustul mierii/şi vânturile veacurilor/şi mirosul câmpiilor.// Rostiţi un cuvânt în Limba Română/şi veţi auzi/mângâierile mamei/şi vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.//Ascultaţi un ţăran vorbind ogorului/şi veţi vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.//Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Mioriţa./Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meşterul Manole/ce, încă, modelează ţara/pe care o numim/Limba Română.//De bat la porţile cerului/şi iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munţilor/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.//De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înţeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/Şi-l pipăi simţindu-i respiraţia/în acea dimineaţă nerăbdătoare când bobul de grâu plesneşte în lutul/cu străluciri solare.//Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înţelepciunii, adusă până la noi/de limba ce-o vorbesc.//Patria îmi este Limba Română/În ea bobul de grâu/germinează/Verbele poemelor eminesciene.”

Au avut loc lansări de cărţi ale scriitorilor: Alina Dora Romanescu, Elena Buică, Tudosia Lazăr, Olimpia Sava, Titina Nica Ţene, Al.Florin Ţene. Cele două cărţi ale Alinei Dora Romanescu: „Roata timpului” şi „Pe aripi de cântec şi dor” au fost prezentate de editorul şi scriitorul, Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon din Cluj. Cartea „Roata timpului”, după cum sugerează şi imaginea ceasului de pe copertă înscris într-un peisaj din Transilvania, are ca temă întoarcerea în timp a autoarei în satul natal, Rebra, din judeţul Bistriţa-Năsăud, a cărui viaţă o prezintă, cu bucuriile şi necazurile ei, cu oameni puternici, ambiţioşi, capabili să îşi impună voinţa şi să se sacrifice pentru realizarea idealurilor. Autoarea însăşi este un model de luptă, de învingere a dificultăţilor, oscilând între chemarea mării şi a satului natal.

 Cartea “Pe aripi de cântec şi dor” prezintă povestea de viaţă a interpretei de muzică populară Elvira Lerinţiu,  fiică a Bihorului, model de pasiune pentru cântecul popular românesc şi de sacrificiu pe altarul artei.

Au fost prezentate în continuare cele două cărţi ale Elenei Buică: “Liliacul înflorit la poarta înserării” şi “Frumoasele vacanţe”. În ceea ce priveşte prima carte, autoarea însăşi explică cele două metafore din titlu. În ciuda trecerii anilor care o apropie de poarta înserării, îşi păstrează frumuseţea şi vigoarea spirituală asemenea unui liliac înflorit.  Elena Buică, româncă stabilită în Canada, a mulţumit proniei cereşti că a ajutat-o să ajungă până la această vârstă, şi-a exprimat dragostea şi fascinaţia faţă de savoarea şi frumuseţea limbii române, mai ales în varianta ei populară şi a transmis celor prezenţi salutul scriitorilor români din Canada şi, în mod deosebit, al revistei “Observatorul” la care colaborează.

Cartea “Frumoasele vacanţe” conţine creaţii în proză ale autoarei despre locurile pe care le-a vizitat, oscilând între realitate şi ficţiune, între “a fi” şi “a nu fi”. Doamna Ligya Diaconescu a afirmat că se regăseşte în scrierile autobiogafice ale Elenei Buică, precum şi ale Titinei Nica Ţene. Domnul Al.Florin Ţene a apreciat scrisul frumos, curat, sincer al autoarei.

În mod indirect, prin intermediul Emiliei Dabu, au fost făcute cunoscute aprecieri ale Gabrielei Căluţiu Sonnenberg despre stilul Elenei Buică: “Într-o limbă impecabilă, aşa cum ne-a obişnuit deja  în numeroasele  eseuri şi în cele şapte volume de proză publicate până acum, autoarea jonglează cu vocabularul savuros al românei, pe care dovedeşte că o iubeşte şi valorează   mai presus de toate, tratând-o cu reverenţa adâncă a dascălului care nu iese niciodată la pensie, chemarea sa coincizând cu menirea de om, al literelor, fără doar şi poate.”

Romanul lui Al. Florin Ţene “Un ocean de deşert”, un “remarcabil saga”, după cum îl numeşte Mariana Cristescu, oferă o frescă a intelectualităţii româneşti  în comunism. S-a bucurat de aprecierea criticilor atât  în ceea ce priveşte fondul, cât şi originalitatea stilului: “Autorul este printre puţinii cratori care n-au dovedit a fi prizonierii unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, experienţa intertextualităţii, cât şi minuţia cehoviană în descrierea ororilor comunismului de tip sovietic şi a trăirilor existenţiale.” (Dorina Costea)

Titina Nica Ţene a lansat cartea “Întâmplări hazilii cu o nepoţică povestite de o bunică” care s-a bucurat de aprecieri pertinente din partea lui Ion Nălbitoru: “Este o carte de povestiri,  care poate fi citită de la cei mici până la cei ajunşi la bătrâneţe şi poate constitui un model de pregătire educaţională a viitoarelor bunicuţe în relaţia cu nepoţicile şi nepoţeii.”

În final domnul Al.Florin Ţene a recitat poezia “Spre culmi”, un elogiu adus fiinţei umane: „Omul de când e pe lume a spus:/Iarna-i prea frig, vara e prea cald/Soarele prea iute moare în apus./Tot mai sunt spini printre flori parfumate/Norii tot caută azurul şi plâng./Stelele albe-s prea depărtate/Încă-i uraniul ascuns prea adânc.//Omul de când e pe lume a spus:/Şi va mai spune:/Mai mult şi mai sus./Astfel se smulge din el cu răbdare/Floarea ruginii,/Palida floare...”

Activitatea de la malul mării s-a conturat într-un omagiu adus limbii române de către oameni cu inimile deschise spre cultură, creaţie, dragoste de neamul românesc şi limba sa străbună, element definitoriu pentru fiinţa noastră naţională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generaţii, fiind totodată o modalitate de a strânge laolaltă români de pe toate meridianele uniţi de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

La rândul nostru ne exprimăm preţuirea şi respectul faţă de toţi cei care de-a lungul timpului au gândit şi au simţit în frumoasa limbă românească, au militat pentru păstrarea şi îmbogăţirea ei, pentru cei care şi-au unit efoturile pentru ca poporul român să aibă o Zi Naţională a Limbii Române, cât şi pentru organizatorii acestei activităţi şi pentru cei care au binevoit să o onoreze cu creaţiile şi cu prezenţa lor.

                                                            A consemnat Elena Trifan

SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR- „CÂND AMINTIRILE SE-NTORC CA PĂSĂRILE CĂLĂTOARE”

   Medalionul literar-muzical “Când amintirile se-ntorc ca păsările călătoare“

 

    Noaptea încă învăluia cu mantia ei străzile Clujului care dormea pe cearceful de lumină al lampadarelor, când un grup de membri ai Ligii Scriitorilor se îndreptau cu un taxiu spre Gară pentru a se deplasa la Ulmeni-Maramureş, unde în după amiaza zilei de sâmbătă, 17 noiembrie a.c, se va desfăşura un eveniment cultural deosebit.

    După o întârziere de o oră şi jumătate a acceleratului ce venea de la Bucureşti am pornit la drum. Trenul ca un şarpe fosforescent aluneca cu viteză într-un sacadat marcând secundele ce se scurgeu. Oprind în Gara Gherla am discutat între noi despre istoricul acestui oraş unde au fost descoperite urmele castrului roman în care au staţionat Ala II Gallorum et Pannoniorum, oraş atestat documentar la 6 ianuarie 1291, menţionat ca nume Gerlahida. Ne-am adus aminte că aici trăiesc şi scriu doi prozatori T. Ungureanu şi I.Dămăcuş. Părăsind gara, acceleratul străfulgera cu viteză întunericul ce mai stăruia peste întinsele câmpii străjuite la orizont de umbrele dealurilor. După mai bine de o jumătate de oră s-au arătat luminile municipiului Dej. Atestat documentar la 1061, sub denumirea Dees. În cele câteva minute staţionate, pentru a schimba locomotiva, ne-am amintit că aici a trăit poetul şi criticul literar Radu Săplăcan, stins prea devreme, că poeta Raveca Vlaşin ne trimite din vechiul Comitat Solonoc-Dăbâca poezii scrise cu sensibilitate.

   Ajunşi la Jibou mantia nopţii a devenit de un albastru stelar.Ne-am amintit că purta numele de Sibo, fiind un punct de popas în drumul sării de la Dej. Aici a locuit o vreme latinistul Vasile Sav şi soţia istoricului Ilie Vulpe, Florina.

   Ajunşi în Gara Ulmeni-Maramureş pe peron ne-a aşteptat preotul Stavrofor Radu Botiş, scriitor, membru al Ligii Scriitorilor, organizatorul acestui eveniment cultural, în colaborare cu dr.Mihai Ganea, preşedintele Filialei Maramureş al Ligii Scriitorilor.

   Micul orăşel care este atestat documentar de prin anul 1405 sub numele Silimeghiu ne-a primit cu răsăritul soarelui alături de prietenia călduroasă a părintelui Radu Botiş, autor a multor cărţi religioase.

    Frumoasa manifestare desfăşurată într-un local din centrul localităţii, la care au participat mulţi iubitori de cultură, scriitori maramureşeni, membri ai Ligii Scriitorilor şi ai Uniunii Scriitorilor, a fost condusă de criticul literar Virginia Paraschiv. Cu acest prilej a fost lansat volumul „FC Baia Mare -GENERAŢIA MATEIANU “, de cunoscutul ziarist sportive Ion P. Pop, membru al Ligii Scriitorilor. Despre această carte au vorbit fotbalişti care au jucat la FC Baia Mare în perioada Mateianu: Adalbert Rosznay, Zoltan Illeş şi Marin Sabou; au mai vorbit Radu Botiş, Mihai Ganea, Vasile Morar, Traian Rus, actorul Doru Fârte, Milian Oros, ziaristul Gelu Dragoş,Viorel Pop, Ioan Matieş şi mulţi alţii, inclusiv autorul. Au recitat tinerele poete Tabita Lavinia Pop şi Mădălina Zete. 

     În acest context, Al.Florin Ţene, aflat în prezidiu, a vorbit despre amintirile sale petrecute în tinereţe la Baia Mare, când a înfiinţat Cenaclul literar „NORD”, în 1962, împreună cu regretatul poet şi coleg de facultate Vasile Radu Ghenceanu, pictorul Mihai Olos, şi poetul Ion Ghiur. Amintindu-şi de vizitele sale în casa sculptorului Vida Gheza şi multe alte amintiri care, încă, mai dau culoare istoriei locale. 

  Au mai fost prezentate cărţile semnate de: Titina Nica Ţene, Radu Botiş, Viorica Găinaru-Tazlău, Gelu Dragoş şi Al.Florin Ţene.

    Liga Scriitorilor, prin preşedintele ei a înmânat Diplome de Excelenţă scriitorilor dr.Mihai Ganea şi Radu Botiş, pentru întrega activitate în promovarea literaturii române, iar Al.Florin Ţene a primit DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ din partea Asociaţiei Presei Sportive din România pentru contribuţia deosebită adusă la promovarea prin scris al sportului românesc, iar din partea Asociaţiei Cultural Creştin Umanitară  ARS VIVAT  “Diploma de Excelenţă “, pentru promovarea culturii şi artei româneşti.

    Manifestarea s-a încheiat cu un concert de colinde susţinut de Corul de fete VOCI MARAMUREŞENE “Leru-I ler şi dalbe flori “. Solistă fiind Andreea R. Botiş. Asistenţa tehnică cu aparatură performantă a fost asigurată de dr.Mihai Ganea.

    Ne-am întors când noaptea învelise cu plapuma ei Capitala Ardealului pentru un somn binemeritat. 

 

                                                                             Al. Florin Ţene

Preluare din "CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI"