Serbia a recunoscut oficial minoritatea română din Valea Timocului

Ivan Boșniak, secretarul de stat al Ministerului administraţiei de stat şi al autoconducerii locale din cadrul Guvernului Republicii Serbia, a prezidat astăzi la Zaiceri, împreună cu Oliver Marius Dilof, consulul general al României în Serbia, întălnirea cu Comisia mixtă internaţională pentru îmbunătăţirea poziţiei minorităţilor.

Boșniak consideră că Serbia are un cadru legal bun în domeniul protejării drepturile minorităţilor naţionale, dar, în acelaşi timp, în unele domenii mai sunt multe de făcut.

Secretarul de stat a menţionat că la această întâlnire a fost vorba despre popularizarea învăţării limbii minorităţilor în cadrul sistemului de educaţie, înfiinţarea de edituri particulare la nivel local, dar şi despre sprijinul necesar membrilor minorităţilor naţionale pentru ca acestea să-şi exprime liber afilierea religioasă.

Aşa cum a afirmat Boșniak, anumite întrebări au rămas deschise, chiar şi după această întâlnire, cum ar fi: funcţionarea şi activitatea bisericii româneşti în partea estică a Serbiei, apoi educarea şi informarea în limba minorităţilor naţionale, ca de altfel şi problemele legate de alegerea consiliului naţional.

Secretarul de stat a estimat că relaţiile bilaterale bune între România şi Serbia şi nerecunoaşterea autonomiei Kosovo şi Metohia vor fi completate de înţelegeri favorabile care vor ajuta în realizarea Planului naţional de îmbunătăţire a poziţiei minorităţilor naţionale în Serbia.

El a accentuat faptul că sunt pregătete două proiecte de lege privind îmbunătăţirea poziţiei minorităţilor naţionale, şi că deja de pe 29 martie va intra în dezbatere publică şi pachetul de legi care va fi votat de parlamentari la următoare şedinţă parlamentară.

Dilof a subliniat că în scopul unei bune colaborări fructuase cu Consulatul general al României, atunci când se pune problema respectării drepturilor minorităţilor naţionale, trebuie avută în vedere şi dezvoltarea economică a celor două state.

Comunitatea românească din Serbia şi cea sârbească din România trebuie să fie punctul care să unească cele două state, a spus consulul, considerând că înţelegerea bună a celor două comunităţi va duce la prosperitatea relaţiilor bilaterale în viitor.

Prefectul districtului Zaiceri, Vladan Paunovic, a afirmat că zona a fost dintotdeauna un amestec de naţionalităţi, prezentând informaţia conform căreia, conform recensământului din 2011 din Bulioț şi Zaiceri, 307 persoane s-au declarat români, iar 6 254 vlahi.

Preacucernicul Părinte pr. iconom stavrofor Boian Aleksandrovici, Vicar administrativ al Timocului şi protopop al Daciei Ripensis spune că s-a întâlnit la Zaiceri „cu reprezentanţii Guvernului Serbiei, ţara noastră în care locuim şi cu reprezentanţii ambasadei şi consulatului general din Zaiceri, ca reprezentanţi ai ţării mame”. S-a vorbit despre probleme, a fost o discuţie lungă cu reprezentanţii statului Serbia şi s-a ajuns la concluzia că ar tebui să se întâlnească mai des, iar informaţiile să parvină pe cale directă şi nu preluate de la unul la altul ajungând deformate la destinaţie. El crede că va începe totuşi o discuţie pentru rezolvarea problemelor. „Fără soluţionarea problemelor, fără discuţii cu localnicii nu se poate rezolva nimic. Nu cerem mult. Noi suntem cetăţenii Serbiei şi loiali acesteia, ţară în care de altfel şi trăim şi dorim ca să ne fie rezolvate problemele de cei care ne guvernează. De asemenea, dorim să avem relaţii şi să păstrăm legătura cu ţara mamă România.” – spune Aleksandrovic, conform Timoc Press.

Românii din Timoc: "Vă rog, luați-i acasă pe diplomații români! Au făcut mult rău nouă și României"

Reprezentanții românilor din Valea Timocului, Serbia, au criticat luni seara, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, faptul că statul român nu sprijină această comunitate, care nu are școli, biserici sau mass media în limba română, și au susținut că diplomații români din Serbia creează doar probleme celor pe care ar trebui să-i sprijine, transmite www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.

Vicepreședintele Asociației pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia-Ariadne Filum, Predrag Balașevici, a vorbit despre faptul că românii din din Valea Timocului (Serbia) nu au școli, biserici sau mass media în limba română, nefiind 'niciodată' susținuți de statul român, iar diplomații români din Serbia le fac 'mari probleme'.

'Eu de doi ani de zile atrag atenția asupra acestor diplomați, care ne-au făcut mari probleme și am încercat prin vocea noastră de acolo și prin apelul nostru să-i luați acasă. Vă rog, luați-i acasă din Serbia, pentru că acești oameni ne-au făcut mult rău nouă și au făcut mult rău și României pentru că vin și vorbesc împotriva Bisericii Ortodoxe Române, împotriva părintelui Boian Alexandrovici, care a făcut mari sacrificii ca să se țină slujba în română în Timoc (...) Acești oameni nu mai trebuie să fie la posturile la care sunt acolo', a afirmat Pedrag Balasevici.

Acesta a spus că s-a ajuns la situația în care românii din Valea Timocului și-au pierdut speranța că situația lor se poate îmbunătăți, întrucât toți oficialii români care i-au vizitat, 'președinți, premieri și miniștri, au venit cu mari promisiuni, dar nu s-a făcut nimic'.

'Noi suntem astăzi singuri lăsați, suntem lăsați de România. Noi nu mai sperăm nimic. Noi am venit astăzi aici să vă spunem cum sunt lucrurile, dar sincer să vă spun eu nu mai sper nimic. Nu mai aștept nimic din partea României. (...) Timpul trece foarte repede. Noi, românii, fără școli în Timoc, fără Biserică Ortodoxă Română, noi nu putem să rezistăm să ne păstrăm limba, cultura, identitatea noastră de acolo. Cum am reușit să o păstrăm sute de ani, asta este un miracol și este poate ciudat pentru unii. Dar astăzi, în globalizarea asta în care suntem, în era limbii engleze, având în vedere că tinerii pleacă din Serbia, unde se trăiește foarte greu, există un foarte mare pericol și poate nu atât de curând, dar într-o perioadă mai lungă nu știu dacă o să mai vorbim despre românii din Timoc', a mai spus reprezentantul românilor din Valea Timocului.

El a mai adăugat că de mulți ani organizațiile nonguvernamentale din Serbia de răsărit nu sunt finanțate de statul român, fiind preferate 'organizații controlate de Securitatea sârbă'.

'Sunt finanțate organizații care sunt făcute de Securitatea sârbă. Sunt sprijinite asociații cu bani grei din România, din bugetul României, care nu dau rezultate și chiar dimpotrivă aceste organizații sunt controlate de securitatea sârbă', a susținut Predrag Balașevici.

Acesta a mai spus că autoritățile statului român ar fi putut să condiționeze sprijinirea aderării Serbiei la Uniunea Europenă de respectarea drepturilor românilor din Valea Timocului, dar acest lucru nu se întâmplă.

'Eu nu am văzut nici un demnitar român să vorbească ceva despre drepturile românilor din Serbia și să spună noi nu putem să fim de acord să se deschidă capitolele 23, 24 (nr: de aderare la UE), unde este vorba despre justiție și drepturile omului și ale minorităților, până nu vedem concret că Serbia își schimbă poziția și atitudinea față de românii, de vlahii din Timoc. Eu nu am văzut asta. Am văzut doar că România este de acord, cum este de acord de fiecare dată în sprijinirea Serbiei în drumul ei spre UE. Da, noi românii din Serbia dorim ca Serbia să intră în UE, dar dorim să intrăm și noi cu drepturile noastre elementare, să avem școală în limba română, să avem slujbă în limba română și să avem mass-media', a mai spus Predrag Balașevici.

Potrivit datelor furnizate de asociațiile românești din Timoc, îm zonă trăiesc aproximativ 300.000 de români/vlahi, care nu au școli și presă în limba română și nu au dreptul de a-și construi biserici.

Sursa Romanian Global News