Fuga din ţară a fostului deputat Sebastian Ghiţă – campionul contractelor IT cu statul, omul cu bani al SRI pe vremea lui George Maior şi Florian Coldea, prietenul fostului premier Victor Ponta – a fost însoţită de mai multe mişcări discrete, concomitente.
Unul dintre prietenii lui Ghiţă a vândut acţiuni la Teamnet unui off-shore din Cipru chiar în ziua dispariţiei fostului deputat. Acum, acţionarii majoritari, de asemenea, prieteni şi foşti colegi de liceu cu fostul deputat fugar, au cerut insolvenţa companiei, deşi în 2014 se lăudau cu o cifră de afaceri de 93.000.000 de dolari. Totul se petrece în condiţiile în care fondatorul Teamnet, Sebastian Ghiţă şi amicul lui, Bogdan Padiu, sunt acum inculpaţi în cel mai recent dosar penal al fostului deputat, al 5-lea, pentru şpăgi de 10.000.000 de euro.
Procurorii trebuie să se grabească cu sechestrul dacă vor să mai recupereze ceva din presupusa şpagă colectată de Ghiţă prin intermediul companiei IT fondate şi controlate, Teamnet Internaţional.
A vândut chiar în ziua dispariţiei
Pe 19 decembrie 2016, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA)
a Teamnet a aprobat vânzarea de către George Stan a unui pachet de acţiuni de 5
% către un off-shore din Cipru, înfiinţat cu doar 3 zile înainte.
Era ultima zi a mandatului de deputat a lui Sebastian Ghiţă.
În seara acelei zile a fost văzut ultima dată, la o recepţie a SRI, unde a
participat ca membru al Comisiei parlamentare de control a serviciului. Apoi,
Ghiţă a dispărut în ceaţă pe drumul dintre Bucureşti şi Ploieşti când a fost
pierdut de filajul Poliţiei.
Victor Ponta şi bunul său prieten, Sebi Ghiţă
Acum, potrivit unor surse citate de Hotnews, Ghiţă ar fi
localizat în Serbia. E o informaţie interesantă în condiţiile în care amicul
fugarului Ghiţă, fostul premier al României, Victor Ponta, a devenit recent
consilier al premierului Serbiei, Aleksander Vucic.
Acţionarul Teamnet care a vândut, George Stan, este unul
dintre prietenii şi foştii colegi ai lui Ghiţă de la liceul Mihai Viteazul din
Ploieşti promoţia 1997. Compania Teamnet a fost înfiinţată în 2001 de Sebastian
Ghiţă cu 100.000 de dolari şi a fost preluată de prietenii şi foştii lui colegi
de liceu şi ulterior angajaţi, Bogdan Padiu, Bogdan Nedelcu, Ovidiu Traşcu şi
George Stan. Vezi aici.
Fondatorul Teamnet, Sebastian Ghiţă, şi acţionarul majoritar
Bogdan Padiu inculpaţi pentru şpăgi de 10.000.000 de euro
Acum, Ghiţă şi Padiu sunt inculpaţi pentru trafic de
influenţă, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat în al
5-lea dosar penal al fostului deputat.
Ghiţă este acuzat că vămuia contractele IT acordate de stat.
Patronii companiilor concurente – Romsys, Siveco şi UTI – ar fi acceptat să îi
dea o parte din bani lui Ghiţă ca să câştige contracte cu statul. Potrivit DNA,
Ghiţă ar fi pretins că, prin relaţiile sale care mergeau până la fostul premier
Victor Ponta, ar fi fost în măsură să determine acordarea unor contracte sau
buna lor desfăşurare.
Procurorii susţin ca Ghiţă lua comisioanele sub forma unor
contracte fictive încheiate între companiile care primeau contractele IT de la
stat – Romsys, Siveco şi UTI – şi firmele controlate de el, Teamnet şi Asesoft.
Între 2007 şi 2014, Ghiţă ar fi strâns astfel 10 milioane de euro.
Vor să bage compania în insolvenţă
Vânzarea unui pachet de acţiuni la Teamnet nu este singura
mişcare bizară. Compania IT Teamnet Internaţional a depus luni la Tribunalul
Prahova o cerere de intrare în insolvenţă. Aici.
Presa economică anunţă, de asemenea, că vor urma
disponibilizări din rândul celor 600 de angajaţi şi că unele departamente nu
şi-au primit salariile de 3 luni.
Presupusele probleme financiare şi cererea de intrare în
insolvenţă sunt surprinzătoare în condiţiile în care Teamnet era o companie
prosperă. În 2015 a avut o cifră de afaceri de peste 70 de milioane de euro si
un profit net de circa 1 milion de euro, conform datelor de la Ministerul de
Finanţe. Potrivit propriului site, Teamnet a avut o cifră de afaceri de 93
milioane de euro în 2014, o creştere cu 31% faţă de 2013.
“Pentru al şaptelea an consecutiv, grupul a fost inclus în
clasamentul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe ce ierarhizează
companiile în funcţie de rata de creştere a veniturilor. De asemenea, Teamnet
este singura companie românească inclusă în categoria “Big 5″ a topului
Deloitte Technology Fast 50 Central Europe în 2015, fiind ocupanta locului al
patrulea în clasament. O evoluţie
spectaculoasă am înregistrat şi în privinţa numărului de membri ai echipei
Teamnet – de la 7 persoane în 2001 la
800 în 2015”, se laudă “insolventa” Teamnet pe site.
Abonată la contracte cu statul
Teamnet Internaţional este una dintre companiile abonate la
contracte IT cu statul. Potrivit unui top al Agenţiei pentru Agenda Digitală a
României, în 2016, Teamnet se afla pe locul 4 după Siveco, Dimar si UTI la
numărul de contracte cu statul. Teamnet a încheiat 26 de contracte în valoare
de 258.000.000 de lei, adică peste 57.000.000 de euro cu 17 instituţii de stat.
Vezi aici cine are contracte cu Teamnet, potrivit propriului site.
De ce vor să bage compania în insolvenţă?
Avocata Elenina Nicuţ a explicat pentru România Curată că
procurorii trebuie să se grabească dacă vor să mai recupereze ceva din
presupusa şpagă de 10.000.000 de euro colectată prin Teamnet şi Asesoft.
Potrivit articolului 88 din legea insolvenţei 85/2014, “dacă
la data deschiderii procedurii un drept, act sau fapt juridic nu devenise
opozabil terţilor, înscrierile, transcrierile, intabulările şi orice alte
formalităţi specifice necesare acestui scop, inclusiv cele dispuse în cursul
unui proces penal în vederea confiscării speciale şi/sau extinse, efectuate
după data deschiderii procedurii, sunt fără efect faţă de creditori, cu
excepţia cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulată, a fost primită
de instanţă, autoritatea ori instituţia competentă cel mai târziu în ziua
premergătoare hotărârii de deschidere a procedurii. Înscrierile efectuate cu
încălcarea acestui articol se radiază de drept.”
Avocata Nicuţ a explicat că procurorii trebuie să instituie
sechestru la Teamnet înainte ca Tribunalul Prahova să aprobe insolvenţa dacă
vor să mai recupereze ceva prin confiscare specială din presupusa şpagă de
10.000.000 de euro primită de Ghiţă prin intermediul Teamnet şi Asesoft.
Cât deţine inculpatul Bogdan Padiu din Teamnet?
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Bogdan Padiu
deţine ca persoană fizică 11,84 % din acţiunile Teamnet, un alt pachet de 30,83
% ca împuternicit al companiei britanice Fintech Investment Ltd cu sediul la
Londra şi un alt pachet de 1,86 % prin firma Invest Guidance SRL din Bucureşti.
În total, 44,53 %.
Ceilalţi prieteni şi foşti colegi de liceu ai lui Sebastian
Ghiţă, Bogdan Nedelcu şi Ovidiu Traşcu deţin câte 6,43 % din companie, iar
George Mihai Stan deţinea ca persoană fizică 6,29 % şi un alt pachet de 2,59 %
prin firma TNI Stock Invest SRL cu sediul în Bucureşti.
Banca Mondială prin vehiculul financiar International
Finance Corpration cu sediul la Washington deţine un pachet de acţiuni de 16,18
%, iar Black Sea Trade and Development Bank (BSTDB) cu sediul la Salonic, un
alt pachet de 8,33 %.
Restul sunt acţionari cu pachete de de până în 2 % din
acţiuni.
Stan a vândut unui off shore din Cipru chiar în ziua dispariţiei
lui Ghiţă
Adunarea generală a acţionarilor Teamnet din 19 decembrie
2016 a aprobat contractul de vânzare cumpărare a unui pachet de 5 % din acţiuni
dintre George Mihai Stan şi PST Investement LTD din Cipru. Firma apare pe
site-ul registrului Comerţului din Cipriu ca fiind înregistrată la data de 16
decembrie 2016.
19 decembrie 2016 este ziua în care fostul deputat Sebastian
Ghiţă a dispărut. Era ultima zi a mandatului de deputat. Ghiţă a fost văzut
ultima dată la o recepţie a SRI din seara acelei zile unde a participat ca
membru în comisia parlamentară de control a serviciului. Apoi, Ghiţă a dispărut
pe drumul dintre Bucureşti şi Ploieşti. A fost pierdut de filajul Poliţiei.
George Mihai Stan a fost, ca şi Bogdan Padiu, preşedinte al
CA la Teamnet. Soţia lui, Adina Liana Stan, este administrator la IT Infocons
Service SRL. Atât Teamnet, cât şi IT Infocons Service au fost puse sub
sechestru de procurorii DNA Ploieşti în 2015, însă Înalta Curte a ridicat
măsura. Vezi aici.
Alte detalii interesante sunt că foştii colegi ai lui Ghiţă
care controlează compania, Padiu, Nedelcu şi Traşcu, au cedat dreptul de
preemţiune asupra acţiunilor lui Stan.
Interesant e şi că acţiunile Teamnet sunt ipotecate în
favoarea Băncii Mondiale şi a BSTDB după ce compania a obţinut credite de la
aceste instituţii financiare. Potrivit DNA, Teamnet International ar fi folosit
suma de aproape 25 milioane de lei obţinută din vămuirea de către Ghiţă a
contractelor IT ale altor companii pentru a-şi creşte cifra de afaceri şi a
determina Banca Mondială să cumpere acţiuni şi să le acorde un credit în
valoare de 10 milioane euro.
Teamnet are creanţe de recuperat de peste 13.000.000 de lei
de la firma căreia i-ar fi cerut şpagă
Potrivit datelor de la Tribunalul Bucureşti, şi presei economice,
Teamnet are de recuperat peste 13.000.000 de lei de la compania IT Romsys a lui
Horaţiu Berdilă.
Cine e Berdilă, cel care i-ar datora bani firmei controlate
de Ghiţă
Horaţiu Berdilă de la Romsys este unul dintre patronii de
companii IT, care alături de Irina Socol de la Siveco şi Tiberiu Urdăreanu de
la UTI, ar fi plătit “zeciuală” lui Sebi Ghiţă ca să obţină contracte cu
statul, potrivit unor surse judiciare.
Fostul deputat Sebastian Ghiţă este acuzat că vămuia
contractele IT acordate de stat, potrivit celui mai nou dosar penal, al
cincilea deschis de procurorii DNA pe numele lui. Patronii Romsys, Siveco şi
UTI ar fi acceptat să îi dea o parte din bani lui Ghiţă ca să câştige contracte
sau ca aceste contracte să se deruleze în bune condiţii.
Potrivit DNA, Ghiţă ar fi pretins că, prin relaţiile sale
care mergeau până la premierul Victor Ponta, ar fi fost în măsură să determine
acordarea unor contracte sau buna lor desfăşurare. Urmează ca ancheta să
stabilească dacă influenţa lui Ghiţă asupra politicienilor era reală.
Procurorii susţin ca Ghiţă primea comisioane sub forma unor
contracte fictive încheiate între companiile care primeau contractele IT de la
stat – Romsys, Siveco şi UTI – şi firmele controlate de el. Între 2007 şi 2014,
Ghiţă ar fi strâns astfel 10 milioane de euro.
Banii i-ar fi folosit pentru finanţarea campaniilor
electorale, inclusiv cea a lui Victor Ponta de la prezidenţialele din 2014 sau
pentru a mitui miniştri şi funcţionari.
Iată că acum Romsys reprezentată de Horaţiu Berdilă refuză
să îşi facă plăţile către Teamnet controlată de Sebastian Ghiţă şi aceasta la
rândul ei îşi cere insolvenţa.
Berdilă, Socol şi Urdăreanu au avut probleme cu Justiţia şi
au fost arestaţi preventiv pentru evaziune sau acordarea de şpăgi
Irina Socol a fost chiar condamnată la 2 ani şi jumătate de
închisoare pentru evaziune fiscală în mai anul trecut, însă a stat în
penitenciar doar două luni, fiind eliberată condiţionat. Ea a acceptat să
meargă cu microfoane la cumnatul lui Sebi Ghiţă, Ciprian Anastasescu de la
Asesoft.
Procurorii au interceptat ambiental discuţia dintre Socol şi
Anastasescu din data de 29 august 2016, orele 11:44 – 12:42:
“Socol Irina: Ia mai uite-te odată! (…)
Anastasescu Cristian: …hai să o luăm aşa, deci eu aveam să-i
dau lu…3,2 şi eu aveam de luat de la Romsys, numai, şi de la tine, aveam de
luat odată vreo…900.000 de lei plus ăia de la … şpagă…şi de la tine şi Romsys
împreună 150.000 de euro, care erau ăia a lu Oracle, ăia trei din…a lu Oracle
şi ăia plus TVA plus 900.000 lei fac, făceau vreo…cum să zic…un milion şapte
sute, un milion opt sute şi tu ţi-ai cumpărat creanţa minus banii ăia de la
Romsys, ăia îi aveam eu de la Romsys de luat.”
Despre ce contracte e vorba
Între 2013 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii
Romtelecom Bucureşti şi Romsys, compania IT a lui Horaţiu Berdilă, peste 22,5
milioane de lei, adică peste 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obţină un
contract uriaş de aproape 167 de milioane de lei, adică peste 37 milioane de
euro, cu Ministerul Mediului pentru realizarea proiectului ” Cadru
Instituţional Modular de procesare a informaţiei vehiculate prin intermediul
Programului Operaţional Sectorial Mediu”.
Comisioanele, sub masca unor contracte fictive
Ghiţă ar fi primit comisioanele sub forma unor contracte
fictive încheiate între companiile IT care au primit contractele de la stat şi
firmele controlate de el, precum Asesoft şi Teamnet.
Schema era simplă: firmele lui Ghiţă pretindeau că prestează
diferite servicii IT, culmea, unor companii IT. Procurorii au numeroase
mărturii ale angajaţilor de la Siveco, Romsys sau UTI care spun că, în
realitate, firmele lui Ghiţă nu au prestat nimic şi serviciile IT le-au făcut
singuri în cadrul companiilor.
Cine sunt politicienii al căror nume apar în noul dosar al
lui Sebi Ghiţă
În referatul procurorilor se arată că Ghiţă le-ar fi promis
patronilor de companii IT că “va interveni la primul ministru al României Ponta
Victor Viorel, ministrul agriculturii Valeriu Tabără, miniştrii Comunicaţiilor
şi Societăţii Informaţionale, Zsolt Nagy şi Valerian Vreme, miniştrii sănătăţii
Eugen Nicolaescu şi Nicolae Bănicioiu, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul
general APIA, Doru Nechiti”.
Ghiţă ar fi ştiut de acest dosar înainte să fugă
O altă mărturie obţinută de procurori arată că Sebastian
Ghiţă ştia înainte să fugă, în decembrie 2016, că urmeaza să i se facă un alt
dosar penal, al 5-lea. Un martor le-a declarat procurorilor:
“…în prezenţa mai multor persoane de încredere (Sebastian
Ghiţă – n.r.) a afirmat că a luat la cunoştinţă despre faptul că la D.N.A. – S
T Ploieşti există în lucru un dosar urmare a unor denunţuri formulate de Baba
de la Siveco (Irina Socol – n.r.) şi de Berdilă de la Romsys…”)
Ar fi fugit din ţară şi s-ar afla în Serbia
Tribunalul Prahova a emis săptămâna trecută un nou mandat de
arestare în lipsă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă în cel mai nou
dosar de corupţie deschis pe numele lui. În referatul cu propunerea de arestare
se spune negru pe alb că “din investigaţii a rezultat că Ghiţă Sebastian
Aurelian a părăsit teritoriul naţional”.
Mai multe surse citate de presă au anunţat săptămâna trecută
că Sebastian Ghiţă ar fi localizat în Serbia. Informaţia este interesantă în
condiţiile în care amicul fugarului Ghiţă, fostul premier al României, Victor
Ponta, a devenit recent consilier al premierului Serbiei, Aleksandar Vucic.
Ghiţă, colecţionarul de dosare
Fostul deputat Sebastian Ghiţă are în acest moment 5 dosare
penale, 2 în judecată, 3 în anchetă. În decembrie când mandatul de deputat a
luat sfârşit şi o dată cu el şi imunitatea parlamentară, Ghiţă a dispărut şi
acum e dat în urmărire internaţională.
Autor: Alex COSTACHE
Sursa: România curată
