Premieră. Prima centură de ocolire a unei localități din Maramureș va fi la Sighetu Marmației!

Varianta de ocolire a municipiului Sighetu Marmaţiei, oraş situat în imediata vecinătate a frontierei de stat româno-ucrainene, a fost avizată de Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional, a informat primarul Vasile Moldovan.

„În şedinţa Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe din 21 august 2024, au fost avizaţi indicatorii tehnico-economici pentru studiul de fezabilitate care vizează realizarea variantei de ocolire a municipiului Sighetu Marmaţiei. Valoarea totală a investiţiei este de 238.843.000 lei, traseul va avea o lungime de 4,15 km, iar durata de execuţie va fi de 24 de luni. Finanţarea, asigurată prin Programul Transport 2021-2027, are ca ordonator principal de credite Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii", a spus Vasile Moldovan.

Varianta de ocolire a municipiului Sighetu Marmaţiei va decongestiona o mare parte traficului rutier foarte aglomerat pentru oraşul de graniţă.

„Centura va rezolva una dintre problemele cu care ne confruntăm tot mai mult în ultimii ani, congestionarea traficului rutier. Aceasta va face legătura cu cele două drumuri naţionale ( DN 18 şi DN 19) care tranzitează oraşul şi cu noul pod peste râul Tisa (spre Ucraina n.red.), din zona Tepliţa.

Conform proiectului, drumul de ocolire va avea un pasaj suprateran, intersecţii de tip sens giratoriu, un drum care face legătura cu fosta platformă CPL, o parcare laterală, iar podul de beton armat peste râul Ronişoara va fi reabilitat.

Traseul variantei de ocolire suprapunându-se cu traseul drumului naţional DN 18, presupune totodată modernizarea acestuia", a punctat Vasile Moldovan.

C.L.

Vasile Moldovan: ”Respect și recunoștință veteranilor de război”

 

”Ziua de 29 aprilie, stă sub semnul recunoștinței și al respectului pentru filele glorioase de istorie scrise de Veteranii de Război ai României.

Trăim vremuri în care cuvintele pace și război le auzim zilnic: pe stradă, în presă, la locurile noastre de muncă. Continuăm să privim cu îngrijorare la războiul de lângă noi și ne întrebăm de multe ori dacă mai sunt români dispuși să apere cu prețul vieții integritatea teritorială și libertatea țării noastre.

În Războiul de Independenţă au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, iar în Primul Război Mondial, în care au fost mobilizați 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 dintre ei. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care 92.000 au fost militari.

Avem datoria de a cinsti memoria eroilor neamului românesc și de a transmite generațiilor tinere lecţia demnităţii şi moștenirea pe care aceștia ne-au lăsat-o.

 “Fără cultul trecutului, nu există iubire de țară”, scria atât de frumos Mihai Eminescu”, a declarat Vasile Moldovan, primarul Municipiului Sighetu Marmației.

Sursa: MaraMedia

Vasile Moldovan, primarul municipiului Sighetu-Marmației: ”Cetățenii își doresc o administrație eficientă și o Primărie funcțională”

 

Situația politică și administrativă din Sighetu Marmației este în impas. După ce alegerile din 27 septembrie 2020 au fost câștigate de social-democratul Vasile Moldovan, fost prefect al județului Maramureș, a început ”bătălia Consiliului Local cu primarul în funcție”.

După mai bine de șase luni de la alegerile locale, primarul Moldovan are un Consiliu Local aflat în continuă opoziție cu orice propunere a executivului, iar cei care au cel mai mult de pierdut sunt sighetenii. Cele mai multe acuzații nefondate sunt aduse de actualul viceprimar al municipiului Sighetu Marmației, Daniela Onița-Ivașcu (PNL), care a ieșit public în repetate rânduri, acuzând faptul că primarul Moldovan (PSD) a câștigat alegerile în mod fraudulos. Potrivit edilului din Sighetu Marmației, pentru ca o comunitate să se dezvolte, să progreseze este nevoie de o administrație eficientă, de o Primărie funcțională. Primarul Moldovan susține că a găsit în cadrul Primăriei Sighet un aparat de specialitate al primarului subdimensionat, dar și un serviciu public subordonat Consiliului Local cu un număr dublu de angajați în raport cu Primăria, "o Primărie paralelă" sau "Primăria din Primărie."

  "În urma alegerilor locale din luna septembrie 2020, prin votul majorității cetățenilor, am fost ales primar al municipiului Sighetu Marmației. Sunt surprins că, la mai bine de șase luni de la votul democratic exprimat de către sigheteni, sunt acuzat că aș fi câștigat fraudulos alegerile. Faptul că între mine și candidatul PNL Sighet la Primărie a existat o diferență de numai 46 de voturi, nu îndreptățește pierzătorul să facă afirmații nefondate, defăimătoare, în spațiul public și în mass-media. Consilierii locali PNL, USR-PLUS, PMP, UDMR si PRO România nu au votat proiectele de hotărâre prin care am solicitat trecerea Serviciului Public din subordinea Consiliului Local în aparatul de specialitate al primarului, acesta fiind un prim pas spre reorganizarea Primăriei. Nu au acceptat nici necesitatea înființării a cinci noi posturi pentru o mai bună funcționare a unor compartimente din Primăria Sighetu Marmației. Susțin că își doresc reorganizare, dar nu așa cum vrea primarul. Eu nici până azi nu am aflat ce fel de reorganizare își doresc să voteze colegii din Consiliul Local Sighet”, a arătat primarul Vasile Moldovan.

     În perioada decembrie 2020  - martie 2021 au fost convocate patru ședinte ordinare ale Consiliului Local Sighetu-Marmației, așa cum prevăd dispozițiile art.133 Cod Administrativ (cel puțin o ședință ordinară pe lună) și mai multe ședințe extraordinare. Potrivit primarului Vasile Moldovan, în cadrul a cinci dintre aceste ședințe nu a fost adoptată nicio hotărâre de Consiliu Local.

 ”Din acest motiv, apreciez că sunt incidente dispozițiile art.143 al.1, lit.b Cod Administrativ, privitoare la dizolvarea de drept a consiliului local în situația în care, în trei ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe durata a patru luni calendaristice consecutive, nu se adoptă nicio hotărâre. Aceasta este o modificare față de vechea legislație, care pentru dizolvarea Consiliului Local făcea trimitere la convocarea a trei ședinte ordinare consecutive. La data de 2 aprilie 2021 am solicitat Tribunalului Maramureș, Sectia contencios-administrativ, să constate dizolvarea de drept a Consiliului Local Sighet, o solicitare legală, democratică și nicidecum abuzivă, cum insinuează aleșii locali. Toate ședintele Consiliului Local au fost publice, fiind transmise atât pe rețelele de socializare, cât și la televiziunea locală. Îmi doresc transparență, seriozitate, corectitudine, dar este imperios necesar și să arătăm respect cetățenilor din Sighetu Marmației. Cei care ne-au acordat votul de încredere își doresc o administrație eficientă care să dezvolte orașul și să implementeze proiectele necesare pentru ca Sighetul să revină la faima de odinioară și să fie privit ca localitatea în care s-au scris pagini importante din istoria românilor", a conchis Vasile Moldovan, primarul municipiului Sighetu Marmației.

                                                                                     PSD MM

CONDUITA DEMNITARULUI – MODELUL ȘI IMPACTUL EI PUBLIC

 Demn, demnitate, demnitar Cuvintele insuflă în societate şi în vieţile noastre valori sau, dimpotrivă, nonvalori. Cum vorbim astfel suntem. Numim cu ele realitatea, elanurile, durerile şi ţintele noastre. Noţiunile demn, demnitate, demnitar se află într-o înrudire semantică ce se repercutează profund în mentalul public. Din start, de la originea lor latină şi franceză, ele aduc în limba română şi augmentează fie o trăsătură morală exemplară, fie o funcţie publică, sau un rol important pe care, în societăţile moderne, îl primeşte o persoană ce activează într-o instituţie de decizie a statului. Limba română a preluat demn din adjectivul latin dignus, cu sensurile: capabil, demn, vrednic, merituos, distins şi, respectiv, şi demnitate din substantivul latin dignitas-atis. Primul indică o paletă de însuşiri cu cono­taţii morale ce tind spre superlativ, al doilea ne dă conceptul rezultat din deţinerea acestor însuşiri, cu toată gama de sensuri etice: prestigiu, autoritate morală, calitatea de-a fi demn, integritate, dar şi: gravitate, măreţie, faimă, distincţie.

Înrudit semantic cu demn, demnitate, în limba română avem şi demnitar, rezultat probabil şi ca derivat din demn, dar şi provenit din francezul dignitaire. Preluat în etapa modernă, a formării statului, prin contactele şi contaminările culturale cu Franţa, specifice secolului al XIX –lea, tineri trimişi la studii, relaţii politice şi diplomatice, împrumuturi şi influenţe culturale, tradiţii istorice, înrudiri etc. , cuvântul demnitar a trecut din sfera etică spre cea politică şi sociologică cu sensul actual de înalt funcţionar public al statului.

A fi demnitar al statului înseamnă a deţine o funcţie publică, politică sau administrativă, ca urmare fie a unor alegeri, fie a unei competiţii la care cel în cauză a participat. Acest statut se întemeiază, ca pe o piatră unghiulară, pe conceptul moral de demnitate, cu toată încărcătura etică derivată semantic de la însuşirea demn. Aşa se face că, atunci când vorbim de înalte funcţii administrative sau politice, ne place să le spunem demnitari celor care le deţin, şi credem că ele sunt ocupate de inşi demni, integri, distinşi şi prestigioşi, că ei sunt demnitarii noştri, ai statului român. Aceste funcţii se acced, şi ca urmare a unei prestaţii cu rezultate notabile în domeniile şi în profesiile celor vizaţi pentru demnităţi publice, deoarece prestaţia oferă credibilitate, notorietate, prestigiu. Rezultatele ei îi dau faimă şi demnitate celui care se vrea atestat ca demnitar public.

De aceea, când rostim sau auzim sintagmele demnitar al statului sau demnitate publică, de îndată ne reverberează-n minte nu doar înalta funcţie ocupată de cineva ca, de pildă, preşedinte, ministru, prefect, senator, primar, ci şi toată gama de sensuri morale presupuse: prestigiu, cinste, integritate, notorietate. A fi demnitar presupune – cum altfel? – a fi integru, loial, exemplar în muncă, amiabil în atitudine, exigent în conduită, a fi capabil să-i ghidezi pe alţii în sensul cel mai bun al termenului, a crea şi a oferi societăţii valorile tale. Societatea noastră, cu înclinaţie paternalistă, precum toate societăţile puţin conservatoare, e obişnuită să-şi privească demnitarii ca pe nişte inşi model, e gata să-i respecte, să li se supună, să-i urmeze, să-i iubească. Aceasta poate fi o oportunitate şi o facilitate pentru un aspirant la o demnitate publică.

Conduita demnitarilor e un model public, neostentativ, dar ferm şi modelator. În privinţa atitudinii, a conduitei şi stilului, a relaţionării şi comunicării cu societatea – fie ironic sau respectuos, reverenţios sau grav şi rezervat, fie, dimpotrivă, superior, dispreţuitor şi persiflant – acestea produc impact direct în conştiinţa publică, ba chiar orientează şi ghidează. Atitudinea demnitarului poate nu doar influenţa, ci poate chiar modela planul social, şi o face frecvent în sensul bun, sau ba. Astfel se afirmă adesea că o societate seamănă conducătorilor ei, poporul e precum regele lui, e precum preşedintele lui, precum guvernanţii lui, căci atitudinile, gesturile şi faimoasele replici ale demnitarului se repercutează şi se imprimă în mentalul public. Există atâtea exemple în istorie şi în instituţii.

Dacă vizitezi Prefectura Maramureş, fie cu ţinta precisă a unei audienţe la prefect, sau, dacă treci doar prin instuituţie către alte birouri şi ai norocul să-l întâlneşti pe holuri pe dl prefect Vasile Moldovan, ai bucuria de-a întâlni persoana care se suprapune exact cu tiparul comportamental şi atitudinal al demnitarului. În cazul unei întâlniri pe holuri vei fi salutat/ă cu reverenţă şi cu zâmbet calm de Dl prefect, cu o schiţată înclinare a capului. Politeţea, bunul simţ şi atitudinea amiabilă sunt gazde în Prefectura Maramureş. Domnia sa îşi urmează programul zilei dar îţi dă scurt certitudinea că nu eşti intrus într-un spaţiu excesiv oficializat, ce nu are timp de cetăţeni. Dimpotrivă. Dacă ai experienţa unei audienţe, eşti tratat cu toată deferenţa şi atenţia de la intrarea pe poarta instituţiei până sus la birouri. Întrevederea se desfăşoară calm, cu atenţia şi concentrarea pe care o problemă supusă atenţiei prefectului le implică. Nu se va ridica, dându-ţi senzaţia grabei, a tratării cu superficialitate, a delegării problemei tale către alţii. Prefectul nu-ţi dă sentimentul că problema ta disconfortează, că e şeful grăbit, care are multe altele pe cap, că problema ta e minoră sau e doar una din multele care apasă în programul încărcat al zilei. Răbdarea şi atenţia pe detaliu, disponibilitatea de înţelegere exactă a cazului îţi dau certitudinea că se caută soluţii optime, legale, corecte, par­că anume pentru tine. Nu-ţi dă sentimentul disconfortant că are altceva mai important decât chestiunea cu care tu ai mers acolo. Niciun aer de superioritate, nici vreo fărâmă de aroganţă, cum se mai întâmplă în unele cazuri. Calmul şi concentrarea pe situaţia expusă conduc la soluţii bune, perfecte, legale. Nu percepi aerul grăbit, deşi programul poate ar presupune asta, nici iritat de tipul unor şefi cu aere arogante. Nu vorbeşte la telefon, nu îl cheamă cineva tocmai atunci altundeva. Domnia Sa e cu atenţia acolo unde se află fizic.

Un stil de autentic demnitar depistez în conduita prefectului de Maramureş. Şi, cum un atare stil se poartă rar, căci destui şefi, directori sau manageri cred că graba sau aerul de superioritate le aureolează funcţia, ori că aroganţa ar fi emblema distincţiei, de curiozitate şi plăcut impresionată, m-am uitat în CV-ul Dlui prefect, afişat pe net. Dens şi lapidar, aflu că e avocat de profesie, că a patronat cu numele Domniei Sale un birou de avocatură în Sighetu Marmaţiei. Văd aici şi o anumită modestie a celui pentru care faptele prevalează. Aceasta îmi certifică prestaţia profesională care dă notorietate şi ridică în faţa celui interesat, trepte care îl duc spre o demnitate publică. Ce bine ar fi dacă partidele, organizaţiile, instituţiile, domeniile şi-ar face din asta un criteriu de selecţie pentru cele mai înalte funcţii. E aici principiul menţionat de St. Covey în cartea sa, Etica liderului eficient, notorietatea profesională e treapta primă pe care cineva urcă sigur în carieră şi apoi spre demnităţi publice.

Concluzie Stilul personal şi profesional practicat de prefectul Vasile Moldovan poate fi pilduitor pentru alţi şefi de departamente, de servicii şi instituţii. De ce? Pentru că demnitarul este cel care conferă emblema instituţiei, o aureolează cu stilul şi personalitatea lui. El nu vulnerabilizează autoritatea prin scheme ilicite şi artificii de natură să-i fragilizeze statutul instituţiei sale, ci o fortifică, făcând-o să funcţioneze impecabil. Întărind prestigiul instituţiei, înal­tul demnitar apără şi întăreşte Statul Român, serveşte ţării sale. Precum cavalerul de odinioară îşi sporea nobleţea şi faima apărând coroana şi pe regele său.

                                                     Prof. Floriana Teodora Ştefan

Comunicat de presă nr.31

14 martie 2019

                                                                                  Purtător de cuvânt: Dan Bucă,

                                                   Tel.: 0755-112726

Pregătirea și desfășurarea alegerilor europarlamentare

în atenția prefecților

         Prefectul Vasile Moldovan a participat, în perioada 10-12 martie a.c., la o întâlnire de lucru cu conducerea Ministerului Afacerilor Interne și reprezentanți ai unor structuri din cadrul ministerului, respectiv administrației publice centrale. În cadrul reuniunii, desfășurate sub coordonarea secretarului de stat Adrian Petcu, au fost analizate și dezbătute teme de interes rezultate din activitatea prefecților și a Instituțiilor prefecților care au vizat îndeplinirea atribuțiilor și competențelor legale stabilite de către legislația în vigoare.

          ”S-au abordat aspecte referitoare la activitatea pe care o desfășoară serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, respectiv de eliberare și evidența pașapoartelor simple, managementul resurselor umane și gestionarea resurselor financiare, organizarea și desfășurarea activităților pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din acest an, dar și implicarea instituției în efectuarea de verificări împreună cu autoritățile administrației publice, conform competențelor, în vederea identificări cererilor formulate în aplicarea legilor reparatori de către moștenitorii condamnaților de război și al optanților expropiați în baza Legii Agrare din 1921, care s-au adresat Tribunalului Arbitral Româno-Maghiar de la Paris, în vederea obținerii de despăgubiri”, a precizat prefectul de Maramureș.

             Pentru desfășurarea în bune condiții a alegerilor europarlamentare din 26 mai a.c., au fost emise ordinele prefectului pentru constituirea comisiei tehnice județene și a grupului tehnic de lucru, respectiv au fost întreprinse demersurile necesare pentru pregătirea și dotarea biroului electoral județean din Palatul Administrativ. De asemenea, pe site-ul mm.prefectura.mai.gov.ro a fost creată pagina ”Alegeri Europarlamentare 2019”, care conține legislația cu privire la alegeri și vor fi postate toate activitățile care vizează procesul electoral.

         De la nivel central a fost primită situația centralizată a optanților expropiați în baza Legii Agrare din 1921, care s-au adresat Tribunalului Arbitral Româno-Maghiar de la Paris, în vederea obținerii de despăgubiri și a fost trimisă în teritoriu la autoritățile administrației publice locale o adresă în vederea identificării acestora.

  

Instituția Prefectului - Județul Maramureș

PLAN DE ACŢIUNI PENTRU REALIZAREA ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ, ÎN ANUL 2018, A OBIECTIVELOR CUPRINSE ÎN PROGRAMUL DE GUVERNARE 2018 – 2020

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL MARAMUREŞ

Serviciul afaceri europene, dezvoltare economică 

şi conducerea serviciilor publice deconcentrate

SINTEZĂ

În conformitate cu Legea 340/2004 republicată, privind prefectul şi Instituţia Prefectului şi a Hotărârii de Guvern nr 460/2006 pentru aplicare unor prevederi ale acestei legi, a fost întocmit „Planul de acţiuni pentru realizarea în judeţul Maramureş, în anul 2018, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare 2018 - 2020”.

Acesta a fost elaborat cu consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ai instituţiilor publice şi autorităţilor administraţiei publice locale, fiind corelat cu obiectivele cuprinse în Programul de guvernare.

Planul cuprinde 19 capitole și 560 de acţiuni importante ce sunt de competenţa instituțiilor publice și autorităţilor administraţiei publice locale şi urmează a fi realizate în cursul anului 2018.

Dintre cele mai importante acţiuni pe capitole enumerăm următoarele :

Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget

- Menţinerea trendului crescător al volumului încasărilor la bugetul general consolidat al statului.

- Analiza lunară a stadiului de colectare a veniturilor la bugetul consolidat al judeţului

- Realizarea programului lunar de încasări la buget

- Realizarea indicatorilor de performanţă pe anul 2018 la activitatea de inspecţie fiscală.

- Asigurarea creşterii gradului de colectare a încasărilor din activitatea vamală şi fiscală, a veniturilor cuvenite la bugetul comunitar (a resurselor  tradiţionale proprii) şi bugetului naţional al statului.

- Combaterea fraudei vamale şi fiscale.

Economie. Politici industriale. Politici în domeniul resurselor minerale neenergetice. Comerţ şi relaţii internaţionale. Protecţia consumatorului

- Monitorizarea unităţilor aparţinătoare C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare şi S.C. Conversmin S.A. Bucureşti la care lucrările de închidere-ecologizare au început şi sunt în diferite stadii de execuţie.

- Întărirea legăturilor de înfrăţire şi colaborare existente cu regiuni din țările vecine (Ungaria, Ucraina), precum și din țări din spațiul european.

- Iniţierea şi realizarea în parteneriat, de noi proiecte de colaborare internaţională cu finanţări externe.

- Promovarea judeţului la nivel internaţional prin participarea la expoziţii, târguri, festivaluri.

- Organizarea de târguri expoziționale de către Camera de Comerţ şi Industrie.

- Acţiuni de control pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi de conformitate a produselor şi serviciilor în scopul protecţiei consumatorilor.

Fonduri Europene

- Organizarea de întâlniri/ prezentări cu reprezentanții autorității de management și potențialii beneficiari cu ocazia lansării programelor/ghidurilor.

- Transmiterea de informaţii autorităţilor publice locale şi instituţiilor publice cu privire la fondurile structurale

- Realizarea de acţiuni menite să ducă la creşterea absorbţiei fondurilor europene în judeţ.

- Derularea de proiecte cu finanțare europeană.

Turism

- Elaborarea Strategiei și Master Planului de promovare şi valorificare a potențialului turistic a județului Maramureș.

- Participarea la târguri de turism naționale și internaționale precum și organizarea de evenimente de interes turistic în vederea promovării Maramureșului ca destinație turistică.

Politici publice privind IMM

- Acţiuni de informare a mediului de afaceri prin promovarea Programelor de finanţare guvernamentale pentru anul 2018.

- Consilierea beneficiarilor de programe în derulare, precum și semnarea de acorduri de finanțare cum ar fi:

- Programul „Start-up Nation – România”

- Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață.

- Programul național multianual de microindustrializare.

- Dezvoltarea spiritului antreprenorial prin promovarea oprtunităţilor pentru activităţi independente, dezvoltarea  şi începerea de afaceri proprii.

Politici publice în domeniul muncii şi justiţiei sociale

- Concentrarea acţiunilor în vederea reglării raporturilor dintre cererea şi oferta de pe piaţa muncii (burse ale locurilor de muncă)

- Monitorizarea activităţilor economice din judeţ în scopul identificării momentelor critice de apariţie a disponibilizărilor de personal.

- Corelarea programelor de formare profesională cu structura programelor din învăţământul preuniversitar şi universitar din judeţul Maramureş

- Revalorizarea utilizării uceniciei ca instrument de asigurarare a dezvoltării şi certificării competenţelor profesionale prin pregătire la locul de muncă pentru tineri

- Stimularea angajatorilor în vederea încadrării: absolvenţilor din instituţiile de invăţământ, persoane de etnie romă, persoane peste 45 de ani, persoane care mai au 3 ani până la pensie, persoane din mediul rural, persoane cu dizabilităţi, şomeri de lunga durată.

-Verificarea modului în care angajatorii respectă prevederile Codului Muncii, a altor acte normative de dreptul muncii, precum şi a clauzelor contractelor colective de muncă.

-Asigurarea stabilirii şi plăţii corecte şi la timp a drepturilor de pensii şi indemnizaţii stabilite prin legi speciale.

- Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate.

-Prevenirea comportamentelor abuzive, de neglijare şi de violenţă împotriva copiilor.

-Prevenirea extinderii fenomenului copiilor străzii și dezvoltarea sistemului de protecție a copilului străzii.

-Tranziţia adulţilor din centrele mari spre servicii bazate pe comunitate şi familie.

-Asigurarea unei activități riguroase de control și inspecție a aplicării măsurilor legale privind activitățile de stabilire și acordare a beneficiilr de asistență socială și de funizare a serviciilor sociale.

- Intensificarea la nivel instituţional a dialogului social, prin implicarea partenerilor sociali şi a societăţii civile în actul decizional.

Politici în domeniul educaţiei

- Asigurarea unui învățământ de calitate, în școli echipate corespunzător, care să conducă la modelarea intelectuală și profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistență medicală, dezvoltare fizică și socioculturală.

- Reabilitarea/modernizarea clădirilor școlare pentru ca toate unitățile de învățământ să obțină autorizații de funcționare.

- Dezvoltarea sistemului de educație timpurie

- Extinderea educației antreprenoriale de la școlile vocaționale și tehnologice la toate școlile din România.

- Promovarea profesioniștilor în management educațional.

- Consolidarea relațiilor de parteneriat între învățământul superior și cel preuniversitar, în formarea inițială și continuă pentru cariera didactică.

- Fundamentarea Planului de Şcolarizare și a finanțării pe domenii de studii, în funcție de nevoile pieței muncii.

- Investiții în infrastructura educațională a școlilor din învățământul profesional și tehnic, prin dezvoltarea unor centre puternice de formare profesională, în acord cu dezvoltarea economică a zonei.

- Creșterea participării la educație de calitate, care să asigure acces pe piața muncii sau tranziția către învățământul universitar

- Identificarea unor moduri de acţiune eficiente pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii în incinta şi zonele adiacente unităţilor de învăţământ preuniversitar.

- Asigurarea învățământului pentru minoritățile naționale și pentru grupurile dezavantajate.

- Dezvoltarea și implementarea programelor de stimulare a performanței adresate elevilor cu potențial deosebit.

Politici în domeniul sănătăţii

- Monitorizarea și evaluarea derulării programelor de sănătate publică.

- Modernizarea/Dotarea spitalelor și a ambulatoriilor de specialitate.

- Studiu de Fezabilitate pentru Clădire multifuncțională în Stația centrală Baia Mare a Serviciului de Ambulanță Județean Maramureș.

Administraţie Publică. Politici regionale

- Elaborarea Strategiei de dezvoltare investițională a județului Maramureș.

- Elaborare plan de revitalizare a satului Maramureșan.

- Derulare proiect „Reparații capitale Casa Petőfi”

- Servicii de proiectare Centru Militar Județean.

Politici agricole şi de dezvoltare rurală

- Informarea producătorilor agricoli și acordarea de sprijin financiar pentru activităţile din sectorul vegetal şi zootehnic din bugetul naţional şi din fonduri europene în anul 2018.

- Promovarea Programului de minimis Tomate și a Programului de dezvoltare a raselor de suine românești prin creșterea in regim tradițional Bazna și Mangalița.

- Promovarea şi susţinerea agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale maramureşene.

- Accelerarea absorbţiei fondurilor europene derulate prin PNDR 2016 - 2020.

- Dezvoltarea activităților agro-zootehnice în județul Maramureș - „Centru de echitație în comuna Recea - județul Maramureș”.

- Coordonarea activităţii de reproducţie, ameliorare şi patrimoniu genetic la toate speciile de animale de interes zooeconomic de pe teritoriul judeţului Maramureş.

- Continuarea implementării Programului Național de Cadastru și Carte Funciară în toate UAT-urile din județ.

- Continuarea procesului de eliberare a titlurilor de proprietate.

Politici de mediu. Apele şi pădurile

- Derularea proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Menajere în Judeţul Maramureş.

- Aplicarea directivelor europene privind gestionarea deşeurilor şi protecţiei mediului.

- Verificarea starii de salubritate a localitatilor, cailor de comunicatii si cursurilor de apa.

- Verificarea respectării legislației de mediu

- Realizarea în judeţ a lucrărilor de investiți cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (regularizări cursuri de apă, apărări de mal, decolmatări, etc.)

- Exploatarea în condiţii optime a acumulării Strâmtori-Firiza pentru asigurarea necesarului de apă pentru zona Baia Mare – Baia Sprie.

- Monitorizarea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă prin infrastructura existenta în bazinul hidrografic SOMEŞ-TISA.

- Combaterea despăduririlor şi tăierii ilegale de masă lemnoasă.

- Dezvoltarea reţelei de accesibilizare a fondului forestier

Politici în domeniul energiei

- Acțiuni de imbunătățire a nivelelor de tensiune in rețelele electrice urbane şi rurale şi de modernizare a reţelelor electrice ale județului Maramureş

Politici pentru infrastructura de transport

- Reabilitarea DN 18 (Baia Mare – Sighetu Marmatiei şi Moisei - Borşa – Limita Jud. Suceava).

- Contiuare demersuri pentru finalizare documentați proiect „Pod peste Tisa în zona Teplița din Sighetul Marmației”

- Reabilitarea Drumul Nordului – Maramureș, Etapa I.

- Reparații linie calea ferată Satu Mare – Baia Mare, interval Bușag – Baia Mare, tunel Runcu, linia calea ferată Dealu Ștefăniței-Vișeul de Jos, reparații capital pod cale ferată între stațiile Lăpușel – Baia Mare, consolidare terasament și apărare mal linia calea ferată Salva-Sighet, consolidare tunel Maramureș linia calea ferată Salva-Vișeul de Jos.

- Finalizare proiect „Extindere şi modernizare suprafețe aeroportuare la Aeroportul Internațional Baia Mare”

Politici în domeniul comunicaţiilor. Convergenţă digitală

- Modernizarea rețelei și infrastructurii pentru tehnologia informațiilor și telecomunicații la Instituția Prefectului – Județul Maramureș.

Afaceri interne

- Prevenirea şi combaterea infracţionalităţii.

- Prevenirea şi combaterea corupţiei, a evaziunii fiscale, contrabandei şi a altor forme ale criminalităţii economico-financiare.

- Asigurarea controlului şi supravegherii frontierei de stat.

- Inspecţii, controale şi verificări în domeniul situaţiilor de urgenţă.

- Activităţi de pregătire, monitorizare în domeniul situaţiilor de urgenţă.

- Implementarea politicii antidrog la nivelul judeţului

Politică externă

- Întărirea legăturilor de înfrățire și colaborare existente cu regiuni din Europa

- Inițierea de noi parteneriate și colaborări externe

- Stabilirea unei agende de întâlniri cu ambasadorii țărilor cu investiții relevante în Maramureș.

Cultură. Culte. Minorităţi

- Promovarea și realizarea proiectelor culturale cu ocazia celebrӑrii a 100 de ani de la Marea Unire.

- Inventarierea patrimoniului naţional construit şi susţinerea întâririi dispozitivului legal şi a mijloacelor administrative de salvare, protejare şi punere în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, ca şi a siturilor şi ansamblurilor urbane şi a monumentelor de for public.

- Protejarea patrimoniului cultural mobil şi imobil

- Monitorizarea Planului județean de măsuri privind incluziunea minorității rome pentru perioada 2017 – 2018.

Tineret şi sport

- Realizarea calendarului în cadrul Programelor Naţionale : Promovarea sportului de performanţă, Promovarea Sportului Pentru Toţi.

- Desfăşurarea activităţii Comisiei Judeţene Maramureş de acţiune împotriva violenţei în sport.

- Acţiuni şi manifestări dedicate tinerilor, cu ocazia unor zile şi sărbători naţionale.

Politici pentru diaspora

- Organizarea festivalului „Bunei Vecinătăți”

- Cooperare transfrontalieră, organizarea de evenimente culturale

Monitorizarea planului se realizează trimestrial, astfel că situaţiile privind stadiul realizării acţiunilor cuprinse se transmit până la data de 10 ale primei luni din trimestrul următor de către toate instituţiile implicate.

Planul de acţiuni pe anul 2018, va putea suferi modificări sau completări cu acţiuni care vor apărea pe parcursul anului.

Vor fi comunicate din timp problemele care apar în derularea planului pentru a putea găsi soluţii operative de rezolvare a acestora.

                                          Prefect

Vasile Moldovan

Întâlnire de lucru între președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român si reprezentanții județului Maramureș

 Ioan Lucian, președinte al Uniunii Naționale a Patronatului Român din anul 2016 a început, în urmă cu un câteva luni, un turneu prin țară, stabilind întâlniri cu primarii municipiilor reședință de județ, dar și cu reprezentanții conducerilor județene. Maramureș este cel de-al 25-lea județ vizitat, iar întâlnirea de lucru cu președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, dar și cu prefectul Vasile Moldovan a avut loc în cabinetul șefului administrației județene.

    Președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român, Ioan Lucian a arătat că, prin acest periplu care ar trebui să atingă fiecare județ din România până în vara acestui an, își dorește să facă o evaluare corectă a ceea ce înseamnă mișcarea patronală. ”Din păcate, la nivel național, mișcarea patronală este discretă, însă noua conducere a Uniunii Naționale a Patronatului și-a asumat rolul de a coagula cât mai mulți agenți economici în acest proces, motiv pentru care am început întâlnirile de jos în sus, de către țară spre București.

 Promovăm un model prin care să reprezentăm cu adevărat interesele oamenilor de afaceri, dar și să încheiem parteneriate cu cât mai multe instituții ale statului, atât regionale, cât și naționale. Oamenii de afaceri nu așteaptă însă protocoale semnate, ci rezultate concrete. Suntem singura organizație care are membri cu cotizația la zi, deoarece nu suntem genul de organizație care își dorește să aibă membri doar scriptic. La nivel național, Confederația Patronală și-a asumat rolul public de a realiza această coagulare, iar discuțiile au fost purtate la nivelul Guvernului României, fiind deschis un dialog concret și productiv cu organizațiile patronale. Suntem Confederația care a avut cea mai importantă activitate internațională, iar în 9 februarie, la Cluj Napoca se vor semna documentele constituirii primei Alianțe Patronale din Europa de Est. La inițiativa noastră, Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia vor fi la Cluj și vom semna constituirea acestei alianțe. Prefectura și Consiliul Județean sunt două instituții de care nu putem să facem abstracție și pe care ni le dorim partenere în acțiunile noastre concrete, motiv pentru care mă bucur că am găsit deschidere și aici, în Maramureș”, a declarat Ioan Lucia, președintele Uniunii Naționale a Patronatelor din România.

Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a arătat că este important să existe o unitate și în mișcarea patronală, nu doar în mișcarea sindicală. ”Ceea ce se întâmplă în domeniul privat produce plus valoare într-o țară. Orice creștere economică se bazează pe hărnicia antreprenorilor români, pentru că aceștia sunt primii care vor rămâne, pe mai departe, aici. Dacă le merge lor bine, merge bine și țării. Cu siguranță suntem interesați de un parteneriat cu mișcarea patronală, cu o uniune a mișcărilor patronale și din județ. În ceea ce privește parteneriatul propus, dacă există modele de bune practici aplicate cu succes în țară, suntem deschiși să le implementăm și la nivelul județului Maramureș. Fiecare primar sau președinte de Consiliu Județean își dorește să aducă investitori, deoarece asta înseamnă creșterea încasărilor la nivelul Direcțiilor de Finanțe și înseamnă cote de impozit de venit mai mari pentru a face investiții. Vă stăm la dispoziție pentru a semna protocoale de colaborare pe modelele propuse, dar și cu toate informațiile pe care le avem. Totodată, vă putem prezenta și investițiile pe care le pregătim în Maramureș pentru anul 2018 și unde așteptăm să se înscrie la licitații cei mai serioși antreprenori. Sunt absolut deschis tuturor discuțiilor”, a declarat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea.

De aceeași deschidere a dat dovadă și prefectul județului Maramureș, Vasile Moldovan, arătând că mediul de afaceri este un pilon extrem de important în progresul unei națiuni. ”Aducerea acestor parteneriate de la nivel central, la nivelul fiecărui județ în parte este un lucru foarte bun. Scopul nostru trebuie să fie comun, iar inițiativa este lăudabilă”, a arătat prefectul Vasile Moldovan.

Întâlnirea a fost una benefică, la final luându-se decizia ca, în maximum două săptămâni, Uniunea Națională a Patronatului Român să înainteze conducerii județului, o listă cu cuprinzând zece reprezentanți ai mediului de afaceri din Maramureș care fie vor constitui o Asociație la nivel județean, fie se vor alipi Uniunii Naționale. Ulterior, vor fi discutate modelele de acorduri de parteneriat, care vor fi semnate de toate părțile implicate.

                                                                                                CJMM

[..::Informare Media IPMM::..] Sarbatori Fericite

Proiectele de cooperare transfrontalieră între Maramureș și Ucraina, discutate de oficialii județului cu Ambasadorul Ucrainei la București

Marți, 5 septembrie 2017, de la ora 10.00, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea și prefectul de Maramureș, Vasile Moldovan au primit vizita Excelenței Sale dl. Oleksandr Bankov, Ambasadorul Ucrainei în București. Aflat într-o vizită oficială în Maramureș încă din seara zilei de 3 septembrie, ambasadorul a vizitat, în cursul zilei de luni, 4 septembrie, școlile gimnaziale din Remeți, Rona de Sus, Poienile de sub Munte, Repedea, dar și Liceul Ucrainean Taras Șevcenko din Sighetu Marmației. Totodată, a avut loc o întâlnire cu membrii Comitetului Maramureș a Uniunii Ucrainenilor din România, precum și cu primarii localităților ucrainene. Atât pe parcursul vizitelor în Maramureș, cât și la întâlnirea de lucru care a avut loc în cabinetul președintelui Consiliului Județean cu oficialii județului, Excelența Sa Oleksandr Bankov a fost însoțit de încă un reprezentant al Ambasadei Ucrainei la București, de parlamentarul Nicolae Miroslav Petrețchi, președinte al Uniunii Ucrainenilor din România, dar și de Miroslav Petrețchi, președintele filialei Maramureș a Uniunii Ucrainenilor din România.

Discuțiile purtate între cele două părți au vizat problemele cu care se confruntă comunitatea ucraineană, proiectele legate de cooperarea transfrontalieră între județul Maramureș și regiunile din Ucraina, precum și concluziile legate de găzduirea copiilor din Ucraina în județul Maramureș. Excelența Sa Oleksandr Bankov a declarat că zona l-a impresionat în mod deosebit, aici oamenii fiind extrem de ospitalieri. ”Am avut o zi plină, luni, cu întâlniri în mai multe sate ucrainene. În Maramureș trăiește cea mai importantă parte a minorității ucrainene din România și avem și cea mai reprezentativă graniță între cele două state. Trebuie să dezvoltăm infrastructura în zonă, în timp ce dincolo de graniță avem minoritatea română și trebuie să ne străduim să asigurăm tuturor contacte permanente în ceea ce privește punctele de trecere. Vom gândi proiecte comune de dezvoltare culturală, proiecte de afaceri. Am ajuns la București de două luni și în acest interval am încercat să identific interesele comune pentru România și Ucraina. M-am bucurat să văd atât din partea autorităților centrale, cât și din partea autorităților locale o deschidere foarte mare pentru colaborarea între țările noastre”, a precizat Ambasadorul Ucrainei la București.

Gabriel Zetea: Cel mai important proiect rămâne podul peste Tisa

Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a subliniat faptul că se pot realiza multe proiecte comune, însă acestea trebuie să fie finanțate de ambele părți. ”Problemele apar pe zona de infrastructură, iar cel mai important proiect rămâne podul peste Tisa, care ne-ar ajuta foarte mult și pe noi, ca județ, pentru a veni în sprijinul zonei economice. Am înțeles că va urma o întâlnire la nivel înalt între România și Ucraina, iar rugămintea noastră este ca podul peste Tisa să fie unul dintre principalele subiecte pe care le veți dezbate. Vom transmite acest lucru și părții române și am dori să vedem că lucrurile încep să se miște cu adevărat pe această direcție, deoarece simțim în continuare un blocaj. Suntem județul care are cea mai mare graniță cu Ucraina și nu cred că este normal să avem doar un punct de trecere al frontierei și acela doar pe un singur fir, fapt care nu încurajează schimburile economice. Nu este benefic pentru noi să facem ocolul pe la Halmeu pentru a ajunge în Ucraina”, a declarat șeful administrației județene.

Ambasadorul Ucrainei la București a arătat că s-a discutat cu Comisia Europeană și proiectul va reintra la finanțare europeană. În ceea ce privește întâlnirea cu partea română, această a fost stabilită pentru finalul lunii octombrie, la Ujgorod, unde vor participa și experții de la Ministerul Transporturilor, proiectul urmând să intre într-o nouă etapă. Discuțiile purtate au vizat și infrastructura feroviară din nordul țării, transportul între cele două state fiind sistat cu mai mult de zece ani în urmă. Prefectul de Maramureș, Vasile Moldovan a declarat că ar fi benefică redeschiderea circulației feroviare, dat fiind faptul că ar deservi și cetățenii din Ucraina.

Revenind la vizita în Maramureș, Excelența Sa Oleksandr Bankov a precizat că a vizitat Liceul Taraș Sevcenko din Sighetu Marmației, a cărui inaugurare a rămas stabilită pentru data de 20 octombrie 2017. Sărbătorirea în incinta liceului nu va fi însă posibilă, deoarece proiectul de reabilitare se află în lucru, iar documentația finală nu a fost încă depusă la Ministerul Dezvoltării de administrația locală din Sighet, deși finanțarea este asigurată. Ambasadorul Ucrainei la București a ridicat și problema reintroducerii microbuzului școlar, care să îi aducă pe elevii ucraineni din Ruscova, Repedea și Poienile de sub Munte, la Liceul Taras Șevcenko din Sighetu Marmației.

Marea majoritate a comunităților ucrainene din nordul țării au primit finanțări foarte importante prin PNDL

Șeful administrației județene a declarat că sunt asigurate finanțări pentru infrastructura școlară și la Repedea și Poienile de sub Munte. ”Am luptat foarte mult pentru investițiile din Poienile de sub Munte, una dintre puținele localități cu spor demografic pozitiv din Maramureș. Am insistat pentru a oferi condiții atât copiilor de grădiniță, cât și elevilor de liceu, pentru a putea învăța la standarde cât mai înalte. Am obținut peste trei milioane de euro în cele două investiții, grădiniță și liceu. Comunitatea din Poienile de sub Munte a fost prinsă și în programul-pilot care asigură o masă caldă în locul obișnuitului lapte și corn, dar nu aveau efectiv o cantină unde să ofere copiilor această hrană caldă. Acum, cu noua investiție, problema va fi rezolvată. Avem speranțe mari că vom prinde și la Repedea al doilea proiect la finanțare, cel privind infrastructura rutieră. Voi merge personal la București, la Ministerul Dezvoltării, pentru a rezolva această situație, deoarece Repedea este o comunitate importantă pentru Maramureș și am convingerea că vom avea finanțare și pentru acest proiect pe Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Un lucru este cert: marea majoritate a comunităților ucrainene din nordul țării au primit finanțări foarte importante prin PNDL, atât pe direcția educație, cât și pe infrastructură rutieră. Toți sunt maramureșeni, iar noi, ca administrație județeană suntem preocupați de satisfacția socială a locuitorilor noștri”, a declarat Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș.

                          Biroul de presă al Consiliului Județean Maramureș