Se afișează postările cu eticheta Ziua Limbii Romane. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ziua Limbii Romane. Afișați toate postările
sâmbătă, 30 august 2025
luni, 25 august 2025
Invitație
Dragi astriști, dragi prieteni, dragi colegi de condei, vă amintesc : la data de 31 august, sărbătorim ZIUA LIMBII ROMÂNE, IAR
Din aceste considerente, noi, ne vom întâlni :
- VINERI 29 AUGUST 2025 -, ORA 13, LA SEDIUL ASTREI DIN INCINTA CASEI DE CULTURĂ ”LIVIU REBREANU” din NĂSĂUD, PENTRU A NE BUCURA DE DULCELE GRAI ROMÂNESC - LIMBA ROMÂNĂ ȘI,
În partea a doua a evenimentului, vom comemora ”81 de ani de la trecerea întru eternitate a marelui romancier LIVIU REBREANU”. (Pe 1 septembrie 1944 a încetat din viață la Valea Mare, la doar 59 de ani.)
VĂ AȘTEPTĂM CU MARE DRAG !
Ioana LĂPUȘNEANU
vineri, 16 august 2024
INVITAȚIE SPECIALĂ
Cercul Cultural Româno-Austriac Unirea
în colaborare cu
Direcția Județeană pentru Cultură Mureș, UZPR, și Liga Pensionarilor Mureș, AJRP Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni,
alături de alți distinși colaboratori și parteneri.
Vă invită să sărbătoriți
Ziua Limbii Române
într-un eveniment deosebit care va avea loc pe 31 August 2024, după cum urmează:
• Ora 11.00: Institutul Cultural Român
• Ora 13.30: Ceremonie la Bustul lui Eminescu, în fața Bisericii Ortodoxe Române
• Ora 14.30: Biserica Învierea Domnului și Sf. Ap. Andrei, Simmeringer Hauptstr. 161, 1110 Viena
Vor participa iubitori ai culturii și limbii române din România și Austria: scriitori, jurnaliști, artiști plastici, rapsozi populari și poeți.
Programul include:
• Recitaluri de poezie și muzică
• Prezentări de carte
• Expoziții de pictură de Viorica Sutu și Maria Mera
• Expoziție de artă decorativă de Schuller Peter
• Grupuri vocale folclorice „Crenguța de brad” și „Graiul Câmpiei”
• Prelegeri susținute de: preot dr. Gh. Nicolae Șincan, Dr. Nicolae Baciut și scriitorul Răzvan Ducan
Vă așteptăm cu drag să celebrăm împreună bogăția și frumusețea limbii române!
Vă așteptăm cu drag să ne fiți alături!
Notă. Pentru cei interesați să participe la eveniment vă rog confirmați detaliile d-lui Ioan Godja
+43 664 3419664
sâmbătă, 26 august 2023
De Ziua Limbii Române, cenacliștii maramureșeni au editat o antologie!
Regretatul profesor și academician Grigore Brâncuș rămâne o personalitate a filologiei românești și un reputat albanolog. De-a lungul activităţii sale didactice profesorul Grigore Brâncuş a predat istoria limbii române şi cursuri de limba albaneză, fiind mulți ani şeful Catedrei de limba română a Universităţii Bucureşti. Multe din studiile sale au fost consacrate istoriei limbii române, legăturilor cu alte limbi, în special cu limba albaneză. Istoria limbii române a fost întotdeauna fundamentată de către academicianul Grigore Brâncuş pe „studiul substratului şi al comparaţiei cu limba albaneză”.
În data de 31 august, sărbătorim
--Ziua Limbii Române--. Cu acest prilej, noi, scriitorii uniți în Cenaclul
Scriitorilor din Maramureș, aducem un modest omagiu academicianului Grigore
Brâncuș și Limbii Române, limba care ne poartă gândurile, sentimentele,
trăirile și uneori oful. Omagiul poartă un nume: „Anotimpul poeziei” și este o
antologie cenaclieră bilingvă, româno-albaneză. Mulțumim traducătorului, care
nu este altcineva decât Baki Ymeri, poet născut în Albania, dar trăitor în
limba și în țara de origine ale mamei sale. Mulțumesc colegilor, pentru
creațiile încredințate! Ne revedem, cu voia Domnului, cât de curând în noul an
cenaclier.
Florica Bud
Președinte,
Cenaclul Scriitorilor
din Maramureș
sâmbătă, 3 septembrie 2022
Oprește-mă în tine Maramureș...
ZIUA LIMBII ROMÂNE
Parcă de teama că vine toamna cu brumă pe mustăți și
călcâie, dar și cu restricții imbecile cu care ne-au obișnuit iubiții aleși,
„lumea” s-a grăbit să-și arate dorul, dragul, respectul de ceea ce avem mai
frumos și mai sfânt, LIMBA ROMÂNĂ, tradițiile și obiceiurile din străbuni, din
locul de unde ne tragem.
Cu câteva zile în urmă, doamna Maria Corlan Mischie
din Tg. Jiu, m-a invitat la „Târgul Meșterilor Populari”. Am văzut oameni de pe
tot cuprinsul țării care s-au întrecut în a prezenta lucrările de-o originalitate
sănătoasă. Mi-a atras atenția doamna Veturia Suciu de 91 de ani din Cluj Napoca, ale cărei lucrări m-au
fermecat. Am văzut tineri ale căror lucrări m-au impresionat. De la tineri la
bătrâni este o cale lungă, iar cei care se ocupă cu „dusul” mai departe al
tradițiilor românești merită toate laudele.
Pe 31 august, de ziua Limbii Române, la mânăstirea
Bistrița am așteptat un grup de 50 de oameni din județul Mureș condus de omul
de cultură, Nicolae Băciuț. Aici mi-am revăzut și prietenul Răzvan Ducan,
profesor, scriitor, membru U.S.R. Prietenia cu ei s-a născut la Viena, tot în
cadrul unui eveniment cultural de care s-a ocupat prietenul de-acolo, Nelu
Godja.
Aici, în Vâlcea, la mânăstirea Bistrița, cei 50 de
oameni îmbrăcați în costume populare au cântat, au recitat, au creat o
atmosferă de sărbătoare. Domnul Băciuț,
în formația sa, a adus-o și pe Maria Bucin Ghișan de 81 de ani care a
cântat impresionându-ne până la lacrimi.
Ajuns acasă după
miezul nopții, dimineața pe la ora 5 a trebuit să merg în fascinantul
Maramureș, la Baia Sprie, unde trei oameni cu sufletul cât munții și apele
României, Vasile Bele, Gelu Dragoș și Nelu Danci, au pregătit o sărbătoare de
excepție. Oameni veniți de pe tot cuprinsul țării au creat o atmosferă de mare
sărbătoare. O formație locală care include copii de vârstă fragedă, până la
oameni în vârstă au creat o atmosferă minunată atât la pensiunea Rustic din
Baia Sprie, cât și la Biblioteca din Baia Mare unde am fost așteptați de d-nul
director Teodor Ardelean, care nu a fost „zgârcit” în laude despre cei trei „crai” ai Nordului
și faptele lor. De la Bibliotecă am fost duși, printre picături de umor sănătos la Planetarium unde ne-a așteptat prof. Ioan Bob. Am văzut și acolo
lucruri deosebit de interesante și am trăit momente la fel de emoționante.
Trebuie să menționez că pe lângă copiii minunați
care au prezentat un spectacol artistic de o rară frumusețe, m-a impresionat
„muica” Marița Grigor de 80 de ani, care, cu un handicap major (n-are un
picior), a venit în cele două cârje și ne-a cântat de ne-a înduioșat. Nici
Badea Gheorghe, de 81 de ani n-a fost mai prejos, ambii ridicând evenimentul la
rang de mare sărbătoare. După masa de prânz am „abandonat” totul și am plecat
spre casă, căci...„mai lungă-mi pare calea...”
Pe o vreme „câinească”, tot drumul de la Baia Sprie
la Rm. Vâlcea a plouat, am ajuns acasă spre miezul nopții. Atmosfera de la Baia
Sprie, de la Bistrița, de la Tg. Jiu mi-au produs o insomnie plăcută, vecină cu
beția. Avem tradiții, avem oameni
minunați, avem o țară de care conducătorii nu știu cum să scape.
AVEM O LIMBĂ ROMÂNĂ, să avem grijă de ea!
Puiu
RĂDUCAN
03.09.2022
– Băile Olănești
luni, 30 august 2021
Ziua Limbii Române este sărbătorită la data de 31 august
Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!
Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,
Țara mea de glorii, țara mea de dor,
Brațele nervoase, arma de tărie,La trecutu-ți mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ți mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deși moare valul,
Dulce Românie, asta ți-o doresc.
Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge dușman fumegând,
Și deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ți-o doresc.
Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ți vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n brațe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ți-o doresc.
Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăție
Ca a nopții stele, ca a zilei zori,
Viață în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală și mândrie,
Dulce Românie, asta ți-o doresc!
Mihai EMINESCU
duminică, 29 august 2021
IN MEMORIAM - LIGYA DIACONESCU
Ligya Diaconescu ne face să rostim următoarea sintagmă:
,,CÂND VA MURI LIMBA ROMÂNĂ, VOI MURI ȘI EU. AMIN”
Roua dimineții s-a trezit cu lacrimi în ochi,
inima foșnetului de vânt a strigat către cer ,,De ce?”
i-a răspuns ecoul clipei plecate spre eternitate - ,,Doamna Limbii Române, avea să susțină în Cetatea celor Plecați o ședință de cenaclu!” ...
a pornit vântul ... nici lui nu îi venea să creadă
ce-i spusese cu câteva clipe mai devreme limpezimea izvorului
El, vântul, și-a împreunat mâinile - în semn de rugăciune
a căzut în genunchi și s-a rugat
,,Doamne, deschide ușa raiului ceresc și primește sufletul Doamnei Limbii Române!”
în acest moment și-a început Marea Călătorie către Cetatea Veșniciei ...
a mai curs o lacrimă din trupul unei iasomii!
și-ncă o lacrimă de durere dintr-un crin
câteva clipe mai târziu macii din câmpul plin de verde
adunau umbre de stele rugându-se pentru cea care le-a fost soră - Doamna Limbii Române ...
din fiecare bob de roua curgea umbră de veșnicie ...
- ecoul a lăcrimat - și-a întors privirea către asfințit
deja vedea Cărarea ... plângea limba română
la răscruce de drum ... plângeau zorii treziți de crâncena veste ...
plângeau și ochii mei ...
Așteptam să mă trezesc din groaznica visare
iar primul lucru care l-aș fi făcut în acel moment era
să-mi sărut pământul din care am fost născuți, la Facere,
și al doilea sărut să-l dăruiesc limbii române ...
de azi vitregită ... rămasă mult prea singură ...
Da! Era adevăr ... lumina s-a dus la culcare,
strălucirea razelor s-a împreunat cu veșnicia clipei dintr-o eternitate de neuitare
Au rămas ... în tristețe, pietrele pictate
plângeau și icoanele ... se făcuse prea multă liniște ...
fiecare refuza clipa de adevăr ...
Clipă de adevăr de ce-mi faci toate astea?
jale! durere! lacrimi!
râu de lacrimi ... stele și inimi care plâng ...
pietre pictate care nu ne vor mai zâmbi niciodată.
amar de ce te-ai prins de firul vieții mele?
Chiuzbaia, 29 august 2021 (V.B.)
**********************************
,,Muzica s-a oprit, visul a rămas în așteptare,
nu se mai aud pașii prin rouă de curcubeu,
doar urcare ... spre lacrimi de stele
urcare pe treptele unui pas de vânt,
spre umbra unui curcubeu,
departe de noi, mult prea departe ...
Răsăritul de curcubeu s-a oprit,
în lacrima unui zbor de vânt
și a unui cuib de soare
o splendoare de culoare
stele căzătoare,
durere și boabe de amar
care vor rodi în veșnicia ta ...”
Limba română, azi, este în sărbătoare!
,,Trăiască Nația!”, se auzea strigătul pentru întâia dată ...
Și s-a făcut ziuă ...
Erau zorii unei noi dimineți, dar o altă viață, o altă lume, alți oameni, alte principii, alte valori, alte comori, probabil aceleași vise și visări,
același drum, același Cuvânt născut din Lumină.
Ursitoarele bucuroase pentru că auzise pentru prima oară și un cuvânt românesc,
mirate, bucuroase, fericite - îi căutau tâlcul
L-au găsit - era roua zorilor ce-și chema visarea lângă ea.
Atunci, Prima Ursitoare, fără să îi știu numele adevărat
a rostit:
,,Frumos cuvânt, bine te-ai născut în Lumina acestui răsărit - să te numești ADEVĂR! Să crești și să dai în rod, iar sămânța ta, ADEVĂR, să nu fie stârpită niciodată. Vei dăinui prin credință!”
- și așa a rămas ucigând minciuna și nedreptatea.
Cea de-a Doua Ursitoare, auzindu-i rostirea, zâmbind bobului de mir a rostit:
,,Frumusețea visului tăui să se numească LIBERTATE! Iar prin tine să dăinuie adevărul, lumina și dreptatea!
Cuvântul să se nască din credință și înțelepciune, să dăinuie prin veacuri. Calea dreaptă să fie sfințită și urmată de cei puternici și dornici să te simtă și să te poarte în sân cu prețul vieții”.
Cea de-a Treia Ursitoare, mai repezită din fire,
făcând un ocol pământului, pentru a spune stelelor - ,,Noapte bună!”, a cuvântat:
,,Azi, te-am auzit întâia dată! Să dăinui întru veacuri și să te știe toate popoarele acestui Pământ! Aici, pădurile, codri și izvoarele își vor cânta prin doină frumusețea.
Aici, cuvântul rostit va avea multe sensuri, întru slava ta, Limbă frumoasă ...
De aici, din Sfintele tale biserici,
prin glasul clopotelor, care va răsuna românește,
rugăciunea se va înălță către cer, întru slavă și dumnezeire ...
Tu, Pământ Românesc, vei fi numit, prin trecerea veacurilor Grădina Maicii Domnului - binecuvântare și binecuvântat să fii, în veacul veacurilor. Amin!”
Chiar și celelalte Ursitoare au rămas mirate ... rostind, fiecare, în gândul ei: ,,Da! așa va fi!”
,,Da! Așa fi-va!” ...
Cea de-a Patra Ursitoare, auzindu-le, știindu-se mereu împotriva celorlalte,
cu mantia neagră a strigat:
,,Când nici nu te vei gândi, alții te-or huli, vor arunca cu pietre în tine, și te vor batjocori ... prea ai primit multe! Și se auzi primul cântat al cocoșilor ...
(se știe, că după primul cântat al cocoșilor, limba ursitoarelor rămâne mută!) ...
ecoul născut din Libertate, Credință, Lumină, Adevăr și Rugăciune
își chema dimineața la taifas ...
,,Atât vor reuși ... să arunce cu pietre ... dar tu Limba Română, te-ai născut puternică și mereu vei dăinui!”
La mulți ani, Limba Română!
La mulți ani, Popor Român!
La mulți ani, poezie scrisă cu suflet și patimă românească!
La mulți ani, tuturor celor iubiți, gândiți și vorbiți românește!
La mulți ani, celor care se roagă românește!
LA MULȚI ANI; ÎNTRU SLAVĂ ȘI BINECUVÂNTARE LIMBA ROMÂNĂ!
VASILE BELE
Chiuzbaia, 29 august 2021
luni, 23 august 2021
Ziua Limbii Române celebrată la Cluj-Napoca. Conferințe și recital liric
Primăria Cluj-Napoca și Uniunea Scriitorilor Cluj vă INVITĂ să participaţi în data de 31 august a.c., începând cu ora 17.00, în clădirea Casino din Parcul Central „Simion Bărnuţiu”, la manifestările dedicate Zilei Limbii Române.
Cu această ocazie, vor susţine conferinţe despre limba română următorii scriitori: Irina Petraș, Horia Bădescu şi Adrian Popescu.
La final, poeți clujeni participanți vor susține un recital liric.
GDL
sâmbătă, 31 august 2019
31 August - Ziua Limbii Romane - Grigore VIERU
Cu vorba-mi strâmbă şi pripită
Eu ştiu că te-am rănit spunând
Că mi-ai luat şi grai şi pită
Şi-ai năvălit pe-al meu pământ.
În vremea putredă şi goală
Pe mine, frate, cum să-ţi spun,
Pe mine m-au minţit la şcoală
Că-mi eşti duşman, nu frate bun.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi si vă sărut.
Credeam ca un noroc e plaga,
Un bine graiul cel sluţit.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga –
Ce tare, Doamne-am fost minţit!
Cu pocăinţă nesfârşită
Mă rog iubitului Isus
Să-mi ierte vorba rătăcită
Ce despre tine, frate, am spus.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.
Aflând că frate-mi eşti, odată
Scăpai o lacrimă-n priviri
Ce-a fost pe loc şi arestată
Şi dusă-n ocnă la Sibiri.
Acolo-n friguroasa zare,
Din drobul mut al lacrimii
Ocnaşii scot şi astăzi sare
Şi nu mai dau de fundul ei.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.
Scrisoare din Basarabia
de Grigore Vieru
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
31 August - Ziua Limbii Romane - Transcarpatia
“Comisia teritorială pentru analizarea frontierelor României
formată din experţii americani, englezi, francezi şi italieni a decis la 28
martie 1919 ca frontiera cu Cehoslovacia să urmeze în principiu cursul Tisei
(mai puţin experţii francezi şi italieni care includeau întreg teritoriul
maramureşean la pământul străbun românesc).
În prima parte a lunii ianuarie 1919, Maramureşul a fost
invadat de trupe ucrainiene care au ocupat valea Tisei împreună cu Sighetul şi
ţinutul din dreapta Vişeului până mai sus de Leordina, iar în 17 ianuarie 1919
armata română zdrobeşte forţele ucrainiene şi ocupă ambele maluri ale Tisei,
fără ca guvernul român să aibă o viziune fermă. Deşi, în baza acordului dintre
comandantul armatei cehe şi generalul Prezan cu prilejul salvării acesteia de
către armata română de la ofensiva zdrobitoare a ungurilor în 1919, s-a fixat o
linie de demarcaţie care dădea românilor întregul Maramureş, fapt confirmat la
15 martie 1920 de către Osuski, şeful delegaţiei cehe la tratativele cu Vaida,
şeful delegaţiei române la Londra, în acelaşi an, când trebuiau încheiate
documentele în cauză, delegaţia cehă a refuzat să semneze pe motiv că delegaţia
română nu are împuternicirea legală necesară (depline puteri). Apoi, guvernul
Averescu a ordonat, cu o grabă nejustificată, retragerea armatei române
dincoace de Tisa.
La negocierea acestei frontiere, o considerabilă porţiune de
pământ străbun, datorită unei situaţii conjuncturale improprii, este lăsată la
cheremul străinătăţii. Maramureşul din dreapta Tisei, lăsat, condamnabil de
uşor, Cehoslovaciei, care, în 1920 profitând de indecizia guvernului român, îl
ocupă prin surprindere.
Protocolul din 4 mai 1921, semnat la Praga, prevedea
„regularea unor detalii de frontieră între România şi Cehoslovacia“ printr-o comisie mixtă care va trasa
frontiera comună între 20 şi 30 iunie 1921. De asemenea, documentul menţionează
că „Cehoslovacia dă României opt comune şi o suprafaţă de 175 de km pătraţi, cu
o populaţie de 10.800 de persoane, dintre care 7.093 români, iar România dă
Cehoslovaciei trei comune cu o suprafaţă de 60 de km pătraţi şi cu o populaţie
de 3.112 locuitori, dintre care 6 români“.
Comisia mixtă româno-cehoslovacă, la 16 aprilie 1925, a
definitivat prin Protocolul semnat la Bucureşti demarcarea liniei de frontieră
comună româno-cehoslovacă şi a rezolvat regimul proprietăţilor din zona de
frontieră.”
FRONTIERA ROMÂNO-CEHOSLOVACĂ LA 1920
Conf.univ.dr. Victor AELENEI
Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, Bucureşti
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un
proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de
pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului
român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria
sa multimilenară în spaţiul
carpato-danubiano-pontic.
vineri, 30 august 2019
31 August - Ziua Limbii Romane - Romanii din Serbia
“Quoique la résistance des Roumains de Serbie et leurs luttes contre la serbisation n'aient pas fait beaucoup de bruit et ne soient pas allé jusqu'à prendre la forme d'un irrédentisme roumain aigu, elles n'en sont pas moins réelles ni moins efficaces. L'élément roumain, en dépit de l'école, de l'église et de l'administration serbes, s'est conservé et a prospéré en se multipliant au moins autant que l'élément serbe. Une enquête impartiale pourrait à tout moment confirmer cette assertion.
La résistance et la lutte de l'élément roumain de Serbie ont eu plutôt le caractère d'une résistance passive.
Ceux des Roumains qui ont passé par l'école serbe et ont appris la langue serbe ne peuvent s'empêcher de préférer toujours la langue roumaine apprise au sein de la famille. Ils ont gardé l'admiration de leur patrie d'origine et de prédilection, cette Roumanie (Valachie) riche et beau pays qui s'étend jusqu'à la Russie. Ayant conscience de l'état précaire dans lequel ils se trouvent, les Roumains se plaignent de n'être ni Serbes ni Roumains et en éprouvent un profond chagrin. Quand ils rencontrent un frère de Roumanie, ils l’écoutent parler avec plaisir et soupirent les yeux pleins de larmes: “Comme nous serions heureux d'être avec vous”.
Un Roumain ayant visité quelques villages, sur la route qui va de Cladova en face de T-Severin, jusqu'à Brza-Palanka, y a recueilli quelques informations et impressions qui ne sont pas dépourvues d'intérêt pour la question que nous étudions ici. “Les rapports qui existent entre les Roumains des deux rives du Danube sont tellement étroits que la nécessité se fait impérieusement sentir de communiquer entre eux par écrit. Or, comme les Roumains de Serbie ne connaissent pas l'alphabet latin - on leur interdit sévèrement de l'apprendre et d'en user - ils souffrent beaucoup de ne pouvoir adresser de lettres à leurs parents et amis de l'autre rive. A ce point même, que les prêtres serbes des villages que j'ai traversés m'ont prié - ils parlent le roumain, mais, ne connaissant pas les caractères latins, ne peuvent l'écrire - de leur tracer l'alphabet latin, afin de pouvoir satisfaire au désir ardent de leurs ouailles roumaines, qui veulent envoyer des lettres en Roumanie. On pense bien que je l'ai fait de tout coeur. Ceci prouve que le prêtre serbe et l'instituteur, loin d'arriver à désapprendre aux Roumains leur langue maternelle, et à leur apprendre à parler et à écrire le serbe, sont, eux-mêmes, obligés, non seulement d'apprendre à parler le roumain, mais aussi à l'écrire. Cela prouve aussi quelle est la soif et la nécessité que ressentent les Roumains de Serbie d'apprendre à écrire leur langue, chose qui leur est si injustement défendue.”
D’ailleurs, tous les efforts que font les autorités serbes pour serbiser les Roumains se dépensent en pure perte. A elle seule, la femme roumaine, avec son conservatisme obstiné, suffit pour neutraliser ou compenser ces efforts et leurs faibles résultats. Quand une Roumaine épouse un Serbe, ce n'est pas elle qui apprend le serbe, mais c'est toute la famille de son époux qui apprend le roumain. Ses enfants ne parleront que roumain et son entourage finira, tôt ou tard, par parler roumain.
Sans doute, la langue seule ne suffit pas pour constituer une nation. Elle n'est que le signe indicateur de la nation et, comme telle, elle n'épuise pas l'idée de nationalité. Sur ce point, nous partageons l'idée claire et nette qu'a formulée, à plusieurs reprises, avec competence et autorité, M. A. Gauvain.
Mais la langue n'est pas le seul lien qui relie les Roumains de Serbie aux Roumains du royaume et du Banat.
En dehors de la langue, il y a entre les Roumains qui habitent les deux rives du Danube, non seulement la communauté d'origine, une véritable filiation, mais une parfaite communauté de moeurs. Rien d'étonnant à cela, parce que, comme nous venons de le montrer, la grande
majorité des Roumains de Serbie sont venus du Banat et de la petite Valachie. Les Roumains du royaume ne peuvent pas être plus Roumains qu'eux.
Les moeurs, le costume, les superstitions, les légendes, le folklore sont les mêmes parmi les Roumains, aussi bien au Sud qu'au Nord du Danube. J'ai sous les yeux une collection de poésies et noms populaires des Roumains de Serbie. Ce sont absolument les mêmes légendes,
balades et “doïne” qu'on trouve chez les Roumains du Nord du Danube.
De plus, ils ont la volonté profonde et tenace de vivre ensemble. S'ils ne l'ont pas exprimée extérieurement et publiquement, c'est qu'ils en ont été empêchés,
A plusieurs reprises, ils ont envoyé des délégations à Bucarest pour demander aide et protection au Gouvernement roumain. Celui-ci les a découragés pour conserver des rapports amicaux avec le Gouvernement serbe, avec lequel il devait collaborer dans la lutte contre les Austro-Magyars. Mais, si cette volonté de rester Roumains et de s'unir aux Roumains, si leurs sentiments de Roumains, dont nous venons de citer quelques cas, n'ont pas pu se dépenser en surface, ils se sont développés en profondeur.
Ce n'est qu'ainsi qu'on peut s'expliquer pourquoi cette population roumaine, sans église et sans école roumaines, a fait preuve d'une endurance et d'une résistance nationales sans pareille. Non seulement cette population ne diminue pas, mais elle se multiplie et, au lieu de se serbiser, elle arrive assez souvent à roumaniser ses voisins serbes.”
V - La résistance des Roumains
LES ROUMAINS DE SERBIE
Dimitrie DRAGHICESCO (1875-1945)
Paris 1919
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
| ||
marți, 27 august 2019
31 August - Ziua Limbii Romane - Aromanii
Cîntec trâ mu-mea
Când s-duțea la șoput Sirma
Cu bucl’ița-l’i încârcatâ,
U videai canda scriatâ,
Di-u mutrea cu ocl’i patru
Lumea toatâ.
Ligânare di fidane,
Harizmâ ca di zîmbilâ-
‘și-aplicâ unâ mîndilâ
Pisti fața-l’i di-arușine
Trandafilâ.
și li-avea ea toate hârile
și di trup și di iñioarâ,
Minte pirâ ș-lucrâtoarâ-
Nu-și eara ca Sirma altâ
Featâ-n hoarâ.
Furcâ și-arâzboiu și scamnu,
Leamne s-tal’â, s-batâ mal’e,
Ti-alte mîñi sunt multe greale,
Ma ti brațâle ali Sirmâ
Agioc di beale.
și-mplâtea pîn’ ñeadzânopti
Cu suțata-l’i di surate
și-aruca dedaun brâțate;
Cripa toate câ nițiunâ
Nu l’i-u poate.
Tu apiritâ eara-mbroastâ,
Flamburâ di banâ vie;
Mîna l’iei eara vluvie:
Videai casa si uborlu
Ca lâvie.
Hrânea puil’i, muldzea câpri,
S-duțea ‘ntre-apâ, vinea troarâ.
Cînd imna, s-pârea c-asboarâ-
Nu-și eara ca Sirma altâ,
Featâ-n hoarâ.
Unâ ș-toatâ la pârinti
și di-aumbra l’ei di hare
Loclu tot si-avea hâbare:
Mumâ-sa sținea ‘mbogatâ
și na-mare.
Soarle avea tu fațâ. Budza-l’i
Nu zbura, cânta milie.
Boațea-l’i, coardâ di viulie,
Nu puteai s-u-acumpârai c-unâ
Vâsilie.
Tine Sirmâ, fala noastrâ,
Prota steau tu-Armâname,
Nu știu eu cu țe micame
Si-ñi ti scriu cu-a mea câlame
Tra si-armîñi tu etâ cântic
Cu-a ta name.
Autor
George Murnu, iar în aromână, Ioryi al Murnu (n. 1 ianuarie 1868, Veria, Grecia - d. 17 noiembrie 1957, Bucureşti) a fost un scriitor, traducător şi istoric, membru al Academiei Române din 1923.
Mulţumiri domnului Andon Kristo, scriitor, președintele filialei din Elbasan a Asociației Culturale a Aromânilor din Albania, cel care ne-a transmis poezia de mai sus.
Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
luni, 26 august 2019
31 August - Ziua Limbii Romane - Meglenoromanii
“Dacă pentru cunoaşterea trecutului Aromânilor avem câteva
date istorice, pe baza cărora ne putem face o idee despre locuinţele şi rostul
lor de mai târziu, despre Meglenoromâni nu avem nimic. În cazul acesta,
singurul izvor din care se poate şti ceva privitor la originea lor, şi la epoca
coborârii şi aşezării lor într’un ţinut situat la apus de munţii Rodope, este
limba lor. În privinţa aceasta, Meglenoromânii ar fi mai în drept decât toţi
ceilalţi Români să spună: “limba noastră reprezintă istoria noastră”.”
…
„Limba pe care o vorbesc Meglenoromânii este românească.
Originea ei comună cu limba română se dovedeşte nu numai din identitatea
elementului constitutiv, cât mai ales din schimbările ce a suferit acest
element. Unele din aceste schimbări ale dialectului meglenit reprezintă fazele
cele mai vechi prin care a trecut graiul tuturor Românilor până când s’a
constituit într’o limbă proprie, deosebită de limba celorlalte neamuri cu care
Românii au venit în atingere. Despre aceste faze ne dau mărturie, în primul
rând, tratarea elementului latin care, atât ca înţeles cât şi ca formă, a
suferit prefacerile proprii limbii româneşti; în al doilea rând, elementele
străine.
Printre acestea, locul dintâiu îl ocupă elemental albanez
care a pătruns în limbă odată cu elementul latin. Avem o întreagă serie de
cuvinte albaneze în graiul Megleniţilor care se regăseşte şi în dialectele
daco-român, aromân şi istroromân. După elementul albanez vin puţinele cuvinte de
origine bizantină. Acestea se găsesc numai în dialectele române şi cele mai
multe lipsind din celelalte limbi balcanice, mai ales din limba bulgară, prin
care ar fi putut pătrunde în graiul meglenit. În fine, mai vine un număr de
cuvinte de origine paleoslavă, care se găsesc şi în dialectele dacoromân şi
aromân, foarte puţine în dialectul istroromân, după aceea un număr şi mai mare
de elemente bulgăreşti, care lipseşte în celelalte dialecte şi se întâlneşte
numai în dialectul daco-român.
Existenţa acestor elemente străine în graiul Megleniţilor ne
dau putinţa să mai facem următoarele două constatări: întâiu, că, după formarea
limbii române, graiul Megleniţilor a continuat multă vreme să fie acelaş cu
graiul celorlalţi Români; al doilea, că după despărţirea dialectului aromân,
graiul Megleniţilor a mai continuat câtăva vreme să stea în legătură cu limba
Românilor din care era să iasă Daco-românii.
Numai mai târziu, când s’a despărţit cu desăvârşire de
restul limbii române, el a evoluat pe un drum cu totul deosebit de acela pe
care au evoluat celelalte dialecte.
Din acest moment, graiul Meglenoromânilor, expus la invazia
elementelor slave, a fost supus la prefaceri, care i-au schimbat întrucâtva
fizionomia, deosebindu-l de graiul celorlalte regiuni locuite de Români. Din
această cauză, limba lor nu poate fi înţeleasă deopotrivă de Aromâni ca şi de
Daco-români, fără un studiu prealabil. În privinţa aceasta, identitatea mai mare
sau mai mică a lexicului cu acela din celelalte dialecte nu joacă aproape nici
un rol, faţă de transformările stabile ce a suferit graiul meglenit, de la
despărţire, şi pe baza cărora un mare procent de cuvinte au primit o pronunţare
cu totul deosebită. Din cauza acestor transformări, unele provenite de la sine,
altele, cele mai multe, sub influenţe străine, graiul meglenit nu ni se
înfăţişează numai ca un idiom cu mici diferenţieri faţă de limba unei regiuni
învecinate, ci ca un dialect propriu.”
MEGLENOROMÂNII
I
ISTORIA ŞI GRAIUL LOR
DE
TH. CAPIDAN
Profesor la Universitatea din Cluj Napoca
CULTURA NAŢIONALĂ
BUCUREŞTI, 1925
Cu respect,
Valentin-Nicolae
Bercă
"România
Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea
şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea
valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi
credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)