De ziua poeziei...

Când sufletul mi-l simt bolnav în lumea asta rece, un stih, de leac, se infiripă și orice rău îmi trece....

Atâta floare e în jur, rodind frumoase vise,

Îmbracă viața în culori, și zâmbete deschise

E un întreg spectacol! De nu s-ar mai sfârși!

Voi, înfloriri divine, de nu v-ați ofili!

De ar rămâne-acolo trei ani și înc-o vară ,

Tot nu m-aș sătura de tine, Primăvară!

Ana Dorina IONAC

Poesis - Ana Dorina IONAC

 

Primăvară,

Când cu privirea mea te caut

Ca să mă cufund în verde,

Toată dragostea de tine,

Ba mă-nalță, ba mă pierde!

În urechi adie șoapte,

Șipot magic și culoare;

Închid ochii pentr-o clipă,

Uit că viața-i trecătoare.

Totu-n jur numai miresme,

Mă desfată olfactiv;

Altă zi, altă poveste

Trăiesc, azi, pe portativ!

Florești: 17.03.2026.

1 Decembrie 2025

 

De ziua ta, tu țara mea iubită,

Doresc, ca Dumnezeu să te mai țină!

Să dai doar generații de elită,

Nu ca acum, de care-i țara plină!

Tu, să rămâi bogată și frumoasă

Cu fete ce să-și pună, mândre, ia;

Să fi tu dintre toate cea aleasă

Ca cel mai bun exemplu: ROMÂNIA!

,,Gură de Rai", o țară cu tradiții,

De oameni buni și gospodari cu stare;

Ocrotitori, eu îți doresc toți sfinții

Ca să rămâi cât ești de mare!

Ana Dorina IONAC

Poesis - Ana Dorina IONAC

 

Privesc cum cade frunza ruginie

Din pomul trist, cu ramură pustie,

În raiul lumii plin de crizanteme

Care vor înflori în scurtă vreme.

Eu v-aș trimite crizanteme în brumar,

Cu un gând bun alături, ca un dar;

În toamna ce abundă-n crizanteme,

Să fie darul meu scris în poeme.

Citta di Castello: 18.10.2025.

Zilele toride, pline de arșiță, ce nu mai vreau să plece...

Ieri, în arșița amiezii, într-un miez torid de vară,

Flori pălite, fără umbră, parcă stau, în jar, să moară.

Flacăra topește totul, într-o-ncremenire sumbră,

Tac și păsările-ascunse prin frunzișuri,pe la umbră.

Se prelinge peste toate, mângâierea arzătoare

A unui aer fierbinte, mângâierea lui te doare.

Clipa, leneș, se târăște, parc-ar vrea să ațipească

Aninată de o floare, numai vântul s-o trezească.

O, ce-aș vrea să fug de-aicea pe-un tărâm mai blând sub soare...

ANA DORINA IONAC

Citta di Castello: 14.06.2025.

Poesis - Ana Dorina IONAC

 

Zvon de primăvară pe afară......

Auzi un zvon nedeslușit, vioi?

Ascultă vântul la fereastră,

Nu te uita că pomii încă-s goi

Și astăzi, bolta încă nu-i albastră.

Auzi cum păsări se întorc și vin

În zbor timid și încă fără triluri,

Simți nostalgii ivite din senin

Care șoptesc, timid, gingașe stihuri.

Să-nceapă hora, parc-ar vrea să spună

De undeva, din încă triste ramuri,

O nouă, caldă și-nsorită primăvară

Ce-ți va picta speranțe noi în geamuri.

Citta di Castello: 25.01.2025.

Poesis - Ana Dorina Ionac

 

Mi-a rămas un strop de suflet, pe restul l-am dăruit

Celor ce-au fost lângă mine, înapoi nu l-am primit.

Trăiesc doar cu o fărâmă si gândesc: și-așa e mult!

Câteodată, nici pe-acesta, n-am putere să-l ascult.

Mai și plânge, câteodată, de dorul celor plecați:

Mi-a ramas un strop de suflet, în uitare, nu-l lăsați!

E ca un fluture albastru mic, firav, pipernicit,

Cu el mi-am pictat speranța într-un vis ce s-a-mplinit.

Poesis - Ana Dorina IONAC

 

Ieri, în arșița amiezii, într-un ceas torid de vară ,

Flori pălite, fără umbră, parcă stau pe jar, să moară.

Se prelinge, peste toate, mângâierea-apăsătoare

A unui aer fierbinte, fierbințeala lui mă doare.

Clipa leneș se târăște, parc-ar vrea să ațipească

Aninată de o floare, numai briza s-o trezească.

O, aș vrea să fiu acum pe tărâm mai blând cu soare

Să-mi dea marea azurie, minunata ei răcoare,

Să uit praful de pe drum și mirosu-ncins de glie,

Să găsesc în stropii mării ,,lacrimile" bucuriei.

Citta di Castello: 20.06.2024.

Poesis - Ana Dorina IONAC

 Mă-ntorc spre primăvară cu cugetul umil,

Să regăsesc în mine un suflet de copil.

Cereasca încântare cu totul mă cuprinde,

Când vânt, cu iz de floare, o ramură-mi întinde.

Divină înflorire, un dor vă port mereu

Și-n doru-acesta tainic, e, poate, Dumnezeu.

Un dor de începuturi, de-odaie primenită;

E dorul de părinți, de viața cea tihnită.

Citta di Castello: 7.05.2024.

Poesis - Ana Dorina IONAC

 

Nu doar în calendar e primăvară, ci în toate,

În suflet mi-a intrat, chiar și-n ogradă,

Ea stă la pândă și mă urmărește,

Cu ochii ei albaștri mă privește

De-s înăuntru sau mă plimb pe stradă.

E primăvară, altfel nu se poate,

Așa, cum numai Dumnezeu știe s-arate.

Privind atâta frumusețe, uiți de toate,

Doar să se întoarcă tinerețea, nu se poate!

Citta di Castello: 26.03.2024.

PRIMĂVARA

 

E descântul primăverii peste pomi și peste flori,

Zilele îi sunt gătite, pline de senine zori.

Simți fiorii tinereții, privind cuibul de narcise,

Ascunzând în floarea lor trei încrengături de vise.

Ne învăluie în verde peste gândul ponosit:

Binecuvântată fie clipa în care ai venit!

ANA DORINA IONAC

04. 03. 2024

Poesis - Ana Dorina IONAC

 Lasă-mi, iarnă, zborul lin, din iubire, nu-mi lua,

Lasă vise să-nflorească, nu le-opri cu cu haina ta.

Lasă-mi zâmbetul în pace, nu-l opri cu haina ta,

Nu-mi aduce-n suflet, iar, zile de tristețe pline.

Îmi lasă speranța-n viață veșnic trează și curată

Și în suflet, lasă-mi pacea cea senină minunată.

Lasă-mi, iarnă, frumusețea unui vers ce înfioară

Și când bați la inimi triste, le transformă-n Primăvară!

Zi frumoasă! Primăvara și iubirea să vă încălzească sufletele!

Poesis - Ana Dorina IONAC

 

Mi-ai dăruit un ghiocel,

Mi-ai scris, cu drag, și-o poezie,

Ți-am mulțumit și eu și el,

Căci mi-a plăcut și lui și mie.

Mi-ai dăruit și-alți ghiocei,

Frumos legați într-un buchet,

Dar nici nu ți-a pasat de ei

Și ai uitat că ești poet.

Când ghiocei, răsăriți iară,

Schimbă simbolul de-altădată,

De vină, nu-i vreo primăvară,

Ci sufletul ce-a fost odată!

Aniversare

 

Când iarna asta colorată

Măsoară existența-n fulgi,

O viață lungă, minunată,

Cu multe alte ierni, s-ajungi!

Trăiește-le, fii împlinit

Și nu privi mult peste umăr,

Rămâi ca astăzi, fericit,

Doar uită câte sunt la număr!

La mulți ani, Cristian!

Să crești frumos și sănătos iar viața-ți:

Nu țină cont de ce-i afară,

Aducă-ți, an de an, în cale

Cea mai frumoasa din urări:

Să-ți fie viața primăvară!

Bunica Ana Dorina IONAC

Ninge pentru mama, fulguie frumos...

Ninge pentru mama, fulguie frumos,

În urechi mi-aduce cântul ei duios.

Ninge pentru mama, s-a albit pământul,

Fulguie din ceruri, lacrimă cuvântul.

Și pe mine, iarna m-a înzăpezit;

Să mă ierți, măicuță, de te-am dosădit!

Ninge pentru mama cu flori de iubire,

Să-mi rămână-n suflet, veșnic-amintire!

ANA DORINA IONAC

Foto: Gâlgău, acasă.

 

Poesis - Ana Dorina Ionac

 

GÂNDURI DE CRĂCIUN

Mi-e Crăciun în suflet, este sărbătoare,

Gândul meu colindă pe la fiecare.

Mi-e Crăciun în suflet, chiar de nu-i zăpadă,

Gândurile toate merg la promenadă.

Și de pe obraz, lacrimile-mi cheamă

Raiul veșniciei, pentru tine, mamă.

Și colindă cerul și pe Dumnezeu,

Să-i dea veșnicie și tatălui meu.

Caută adrese, brațele întind,

Pe la fiecare, trec cu un colind:

Vă urez la toți, multă fericire,

Sănătate, pace și multă iubire!

Mi-e Crăciun în suflet și miros de brad,

Lângă Dumnezeu, gandurile-mi cad!

Citta di Castello: 25.12.2023.

Poesis - Ana Dorina IONAC

 

Va mai cădea din calendar o toamnă,

O filă care nu se mai întoarce.

Tiptil, din lume, se retrage doamna

Și-n aer zvonul iernii parcă toarce.

Sub fulgi de nea, cernuți parcă din sită,

Ce se prefac în lacrimi pentru frunză,

Făcută una cu pământul, tristă,

Va deveni, la locul ei de veci, o muză.

Se ofilesc, sub fulgi, și ultimele flori

Ce-au colorat o toamnă minunată;

Eu le-aș picta în mantie de culori,

Să nu le știu a fi murind vreodată.

Și dacă moare-n mine o speranță,

Și cine, Doamne, poate-acum, să știe,

Când iarna va sfârși, cu siguranță;

Eu voi trăi, din nou, a florii bucurie.

Citta di Castello: 28.11.2023.

Poesis - Ana Dorina IONAC

 

Undeva, în departare, a rămas o casă mică,

Dar acum, deasupra ei, rotocol nu se ridică.

Fumul des nu se împrăștie, să se piardă iar în zori,

Nicio rugă nu se-nalță-n noaptea plină de fiori.

Afară plouă și e vânt, iar casa tristă plânge,

În fața porții-nchise plâng și inima-mi se frânge,

În van aștept acum, pustiu pe suflet mă apasă.

Tristețea mă cuprinde iar; la cine să ma-ntorc acasă.

11.11. 2023.

Poesis - Ana Dorina IONAC

 

Din vale-n deal, e viața curgătoare,

Trecută prin durere și pelin,

E drum pe care-l facem fiecare,

De neîntors, că-i lege și destin.

E ziua celor morți și-n cimitire,

În dealul unde toți se-nveșniceasc,

S-au adunat cei vii, spre pomenire,

Cu gând curat și suflet îngeresc.

Și de-i încearcă gândul cel pios

Spre cei mutați la Domnul, în vecie,

E omenesc și nu e rușinos:

O lacrimă le picurați, târzie!

Dumnezeu să-i ierte și să-i primeasca la sânul său pe toți cei duși să împărățească de-acum toate sfintele raiuri cerești!

Florești: 01.11.2023.

Poezie și pictură

 

Suave picături de timp, din lacrimi pure de tristețe

Ce iau lumina din amurg și cu parfum le dau binețe.

Tablou pictat de mâini curate, cu rame din lumina lunii,

În el, trăiesc pământ și cer și toate gândurile lumii.

Flori albe ale purității sau violete, pline de mister,

Flori ce evocă vâlvătaia, flori ca seninul de pe cer.

Iubite sufletului meu, în ceasul dintre zi și noapte,

Voi, melodii răscolitoare, cântate între zi și noapte.

Ana Dorina IONAC

Florești:14.09.2023.