Lucian Perța și mireasa lui, Parodia

 

                                                                                  de Gheorghe Pârja

Astăzi este 23 noiembrie și cu puterea foștilor bolovani de pe Ulița Bisericii, din satul meu, declar Ziua Națională a Parodiei. Deoarece tocmai în acest popas de toamnă a venit pe lume, în urmă fix cu 70 de ani, Lucian Perța. Cel care a inventat o nouă formă de a viețui în literatură. O mireasă, cu numele ei Parodia, cu care nu te însori niciodată, o formă aproape metafizică de a pune cununi personale pe fruntea poeților consacrați. Și nu-i puțin lucru. Să nu fiu înțeles pe dos, Lucian are o familie admirabilă, Firuța este buna lui soție, iar Cosmin este poetul radical de la răscrucea mileniilor. Cu Lucian mă cunosc de pe vremea când ne-am apucat feciori în lume. Locul întâmplării a fost așezarea istorică Sighetul Marmației. De atunci, Lucian avea harul de a ne propune un alt limbaj, care a avut darul de a ne aduna în jurul lui.

De la Echim, la Ardeleanu-Pruncu, de la Ileana Mihai, la Frații Bârlea, Gheorghe și Vasile, de la Andrei Făt, la Marin Slujeru. Și roiul este mare. El, cu mireasa lui, Parodia, oficia solemnele întâlniri ale tinereții noastre. Apoi, Lucian a plecat la Cluj, la școli înalte. Acolo a fondat, alături de Radu G. Țeposu, Ioan Groșan, George Țâra, gruparea de satiră și umor “Ars amatoria”. Mai nou, Lucian răspunde numai în versuri, despre acel episod esențial în devenirea literaturii române contemporane, la întrebările poetului Viorel Mureșan: “«Ars amatoria» fu casa/ Umorului atunci pornit/ Și parodia-mi fu mireasa/ Cu care-atunci m-am pricopsit.” Ați văzut? Lucian însuși își recunoaște Parodia ca mireasă! Simt nevoia să spun că omul cu amorul Parodiei are studii bine alcătuite și lecturi întemeiate. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității Clujene, a fost profesor titular și director la școli din Poienile de sub Munte. Vreo opt ani. Apoi a coborât profesor la Vișeu de Sus. A fost și director al Casei de Cultură din orașul unde a cântat frumos revista de satiră și umor „Pupăza.”

Opera lui Lucian este impresionantă și greu de cuprins. Deține atâtea premii și distincții că nu încap într-o căruță. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Epigramiștilor din România și al Societății Naționale de Haiku. Colaborează cu texte parodistice la foarte multe reviste de cultură din țară. A parodiat poeți dificili, fără urmă de umor. De la Ion Barbu, la George Bacovia. Și parodia a ieșit cum a vrut Lucian Perța. Poetul și prietenul Viorel Mureșan l-a cinstit pe septuagenar printr-un interviu absolut inedit, publicat în revista „Caiete Silvane”. Viorel a pus întrebarea în proză, iar parodistul a răspuns în versuri. La întrebarea: care-i muza ta satirică? Lucian răspunde: „Păi, muza mea satirică/Eu fiind român, ca tot românul/imparțială e, adică/ Nu protejează pe niciunul/ Niciun poet, dacă-i poet/ Nu-i ocolit, sau nu-i tabu/ Prin parodie-l fac, discret/ Mai actual, mai viu. Acu/ Să nu crezi că-i resuscitez,/N-am harul ăsta/Nici nu vreau/Eu doar le mai oxigenez/Creațiile, și-alt gust au”.

Semnătura lui, de câțiva ani buni, cu un talent inepuizabil, luminează în fiecare zi cotidianul „Graiul Maramureșului” și, lunar, revista de cultură „Nord Literar.” Cum am mai spus, eu nu-mi pun mintea cu Lucian că el tot timpul este învingător. Am văzut asupra lui documente de preț, semnate de criticii literari Laurențiu Ulici, Gheor­ghe Grigurcu și Marin Mincu. Toți trei l-au declarat cel mai mare parodist din România. Și eu ce să zic? Zic ca ei. Că acesta este adevărul. Că Lucian este un maestru inegalabil al parodiei. Dacă parodia n-ar fi existat, sigur ar fi fost inventată de Lucian Perța. Oricum, el i-a pus un struț neasemuit.

Astăzi, 23 noiembrie, este ziua lui Lucian Perța! Ce reprezintă șapte decenii de viață pentru un om? Multe fapte mărețe! Pentru Lucian, universul lui este extrem de grăitor. Adică părinți și atmosfera din familie, apoi școlile formatoare, apoi familia proprie și peste toate Opera. Scrisul lui unic, polenizat de prietenia și admirația scriitorilor români. O, minunată invenție lumească ne-a dăruit Dumnezeu! La mulți ani, Lucian Perța!

P.S. Astăzi, la Centrul cultural-social Vișeu de Sus este sărbătorit Lucian Perța 70 de ani de viață și 50 de ani dedicați scrisului.

Centenarul Primului Război Mondial aniversat în Baia Mare

Data de 26 august a fost decretată prin Hotărârea Guvernului României nr. 821/2015 ca fiind ziua prin care se aniversează Centenarul Primului Război Mondial.

În garnizoana Baia Mare, la Monumentul Ostașului Român din Parcul „Regina Maria” s-a organizat ceremonia publică de rostire solemnă a numelor eroilor români care au murit luptând pentru libertate, credință, întregirea neamului și a teritoriului național, punând prin jertfa lor, Patria mai presus decât propria existență.

Astfel, programul acestei manifestări a început cu o slujbă religioasă, urmată apoi de un moment de reculegere. În cadrul acestei ceremonii de comemorare, Ioan Doru Dăncuș – vicepreședinte al Consiliului Județean Maramureș, Alexandru Bondrea – subprefect al județului Maramureș, Marinel Rob – primar interimar al Municipiului Baia Mare, dar și reprezentanți ai structurilor Ministerului Apărării Naționale au rostit numele eroilor căzuți în Primul Război Mondial.

Ceremonia s-a încheiat cu depunerea de coroane și aprinderea de lumânări în memoria eroilor căzuți pentru Reîntregirea României.

                                                                                  CJMM

Poetul şi ziaristul Gheorghe Pârja aniversat la Biblioteca Judeţeană

Redactorul şef al cotidianului „Graiul Maramureşului” şi redactor şef adjunct al revistei culturale „Nord Literar” a fost sărbătorit miercuri, 6 mai, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, când a lansat trei cărţi deodată: „Lacrima Sfinxului” (poeme), „Călătoria îngerului prin nord” (reportaj) şi „Livada cu prieteni” (eseuri).

Alături i-au fost o sală plină de prieteni, oficialităţi, dintre care amintim pe primarul Cătălin Cherecheş, prefectul Anton Rohian, ex-senatorul Gheorghe Mihai  Bârlea, ex-deputatul Ştefan Buciuta, ex-secretarul judeţului Dumitru Dumuţa. În prezidiu au luat loc şi au vorbit despre personalitatea sa, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii judeţene, dr. Ioan Marchiş, şeful culturii maramureşene, prof. dr. Terezia Filip, dr. Gheorghe Glodeanu, decanul Facultăţii de Litere de la Centrul Universitar Nord, şi nu în ultimul rând Săluc Horvat, directorul executiv al revistei „Nord Literar”.

La acest eveniment de ţinută au mai luat cuvântul: scriitorul Echim Vancea, directorul Editurii „Echim” Sighetu Marmaţiei, Alexandru Peterliceanu, patronul Editurii „Proema” unde domnul Pârja şi-a tipărit cele trei cărţi în condiţii grafice deosebite, poetul şi epigramistul Ion Bogdan, prozatorul Ştefan Jurcă, poeta Ioana Ileana Şteţco, Viorica Pârja, prof. de limba română Vasile Leschian, ex-inspectorul şcolar şi colegă la Liceul pedagogic Ana Valeria Zaharia -Hopârtean, actorul Paul Antoniu şi alţii.

Vădit emoţionat, maestrul Gheorghe Pârja a spus la final: „Dacă nu era emoţia, nu scriam poezie; dacă nu era emoţia, nu găseam în prietenie un reazem absolut necesar. În viaţa mea nu am ştiut să urăsc. Foarte târziu am ştiut să replic lumii cu aparentă duritate. Alinarea mi-a fost în spaţiul în care m-am născut, apoi în familie şi în ziar.”

Până la urmă tot scriitorul Gheorghe Pârja a dus greul în sala de expoziţie a bibliotecii, deoarece s-a făcut un rând de aproximativ trei metri pentru autografe, iar cei prezenţi au fost invitaţi să socializeze şi să guste ceva sănătos.

Mulţumim pentru modul în care ne-ai învăţat cum se prezintă o carte, domnule Gheorghe Pârja, adică exact ca la Târgurile de carte internaţionale. De azi, o să cumpăram din nou ziarul unde scrieţi ca să ştim cum vedeţi lumea aceasta în care trăim! Ne interesează părerea dumneavoastră, pentru că ne interesează ca viitorul să fie mai bun!

                                                                               G.D.L.