La mulți ani, Lucian Perța!

Lucian Perța este prezent în volumul meu: „ÎN CĂUȘUL VEACULUI”, EDITURA ACTAEON BOOKS, BAIA MARE, pag. 67-74.

Dragă Lucian Perța, să „poesiszezi parodicește” sănătos, voios și iubit!

Colectivul Cenaclului Scriitorilor din Maramureș

Invitație la...voie bună și zâmbete pe gratis!

 

Hristos a înviat!

Vă așteptăm cu drag - sâmbătă, 26 aprilie, ora 10:30 la Casa de Cultură din Vișeu de Sus!

Promitem trei ore de bună dispoziție oferite de unii dintre cei mai de seamă epigramiști și umoriști contemporani.

Invităm publicul vișeuan să profite de acest eveniment.

Întrarea este libera!

LUCIAN LIVIU PERȚA, fondatorul festivalului

𝐋𝐚 𝐦𝐮𝐥𝐭̦𝐢 𝐚𝐧𝐢, 𝐋𝐮𝐜𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐞𝐫𝐭̦𝐚!

 

În 23 noiembrie 2024, îl aniversăm pe 𝐋𝐮𝐜𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐞𝐫𝐭̦𝐚, 𝐩𝐨𝐞𝐭-𝐚𝐫𝐭𝐢𝐳𝐚𝐧 𝐚𝐥 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮𝐯𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫, „𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐨𝐝𝐢𝐬𝐭 𝐚𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢”, așa cum l-au supranumit, în unanimitate, trei mari critici literari români: Gheorghe Grigurcu, Laurențiu Ulici și Marin Mincu.

𝐋𝐚 𝐄𝐝𝐢𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐒̦𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐫𝐝𝐞𝐥𝐞𝐚𝐧𝐚̆, 𝐬𝐞 𝐚𝐟𝐥𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐠𝐚̆𝐭𝐢𝐫𝐞, 𝐢̂𝐧 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐄𝐂𝐇𝐈𝐍𝐎𝐗, „𝐎 𝐈𝐒𝐓𝐎𝐑𝐈𝐄 𝐀 𝐏𝐎𝐄𝐙𝐈𝐄𝐈 𝐑𝐎𝐌𝐀̂𝐍𝐄𝐒̧𝐓𝐈 𝐃𝐄 𝐋𝐀 𝐎𝐑𝐈𝐆𝐈𝐍𝐈 𝐏𝐀̂𝐍𝐀̆ 𝐈̂𝐍 𝐏𝐑𝐄𝐙𝐄𝐍𝐓 𝐈̂𝐍 𝐏𝐀𝐑𝐎𝐃𝐈𝐈”, 𝐯𝐨𝐥𝐮𝐦 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐥𝐞𝐜𝐭𝐚̆, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐥𝐞𝐧𝐭𝐢𝐥𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐨𝐝𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐩𝐨𝐞𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐋𝐮𝐜𝐢𝐚𝐧 𝐏𝐞𝐫𝐭̦𝐚, 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐚𝐩𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐞𝐳𝐢𝐞 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆. Lucrarea cuprinde o selecție de peste 450 de parodii după creațiile tot atâtor poeți, scrise vreme de câteva decenii și prezentate în oglindă cu poeziile de referință, prefața fiind semnată de poetul, criticul și istoricul literar Ion Pop.

„Avem în față un tom neobișnuit: o amplă culegere de parodii scrise, de-a lungul câtorva decenii, în replică ironic-umoristică la versurile unui mare număr de poeți români. Ele propun, cum ne spune și titlul, «o istorie a poeziei românești de la origini până în prezent» – în parodii, desigur. Nu e deloc o exagerare: Lucian Perța reușește, într-adevăr, performanța de a acoperi un teritoriu poetic vast, ce se întinde de la Psaltirea în versuri (1673) a lui Dosoftei, continuând cu Miron Costin și cu Văcăreștii, până la numele cel mai recent intrate în arena lirică românească în primele decenii ale secolului XXI. Este o ediție pe care am putea s-o calificăm drept monumentală, dacă acest atribut cu sunet solemn n-ar fi oarecum intimidat de natura… parodică a cuprinsului său, care pune sub semne de întrebare – fie și îngăduitor critice – tocmai solemnitatea oricărui discurs. Întreprinderea rămâne, însă, impunătoare nu doar prin numărul de pagini dintre coperți, ci, mai ales, prin ieșita din comun energie ludică a autorului, neslăbită pe un parcurs temporal impresionant.” (𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐜𝐢𝐚𝐧 𝐈𝐎𝐍 𝐏𝐎𝐏)

𝐑𝐢𝐬𝐢𝐩𝐞𝐢 𝐬𝐞 𝐝𝐞𝐝𝐚̆ 𝐟𝐥𝐨𝐫𝐚𝐫𝐮𝐥

𝑑𝑒 𝐿𝑢𝑐𝑖𝑎𝑛 𝐵𝑙𝑎𝑔𝑎

Ne-om aminti cândva târziu

de-această întâmplare simplă,

de-această bancă unde stăm

tâmplă fierbinte lângă tâmplă.

De pe stamine de alun,

din plopii albi, se cerne jarul.

Orice-nceput se vrea fecund,

risipei se dedă Florarul.

Polenul cade peste noi,

în preajmă galbene troiene

alcătuieşte-n aur fin.

Pe umeri cade-ne şi-n gene.

Ne cade-n gură când vorbim,

şi-n ochi, când nu găsim cuvântul.

Şi nu ştim ce păreri de rău

ne tulbură, pieziş, avântul.

Ne-om aminti cândva, târziu,

de-această întâmplare simplă,

de-această bancă unde stăm

tâmplă fierbinte lângă tâmplă.

Visând, întrezărind prin doruri –

latente-n pulberi aurii –

păduri ce ar putea să fie

şi niciodată nu vor fi.

𝐑𝐢𝐬𝐢𝐩𝐞𝐢 𝐬𝐞 𝐝𝐞𝐝𝐚̆ 𝐟𝐥𝐨𝐫𝐚𝐫𝐮𝐥

(𝑝𝑎𝑟𝑜𝑑𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝐿𝑢𝑐𝑖𝑎𝑛 𝑃𝑒𝑟𝑡̦𝑎)

Se va vorbi cândva, o ştiu,

de-a mele versuri că nu-s simple,

pe-atuncea eu n-o să mai fiu,

şi-aşa-i firesc să se întâmple.

Poemele luminii las,

în marea trecere a vieţii,

la cumpăna de ape glas

avea-vor, de vor bea, poeţii.

Şi pietre dintr-un templu, lor

le las de şti-vor meşteşugul

de a zidi curte de dor

şi-a arde-n ea cum arde rugul.

Risipei dacă m-am dedat,

de vină-i spaţiul mioritic,

de multe ori m-am întrebat

cum poate fi aşa mirific.

Se va vorbi cândva, o ştiu,

de-a mele versuri că nu-s simple,

pe-atuncea eu n-o să mai fiu,

şi-aşa-i firesc să se întâmple.

Voi, cântăreţi, vă duc în gându-mi

și, cine ştie, într-o zi,

laudă somnului doar dându-mi,

vrând să răspund, mă voi trezi.

𝑁𝑜𝑡𝑎̆: 𝐴𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑣𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑒𝑙𝑒: „𝑃𝑜𝑒𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑛𝑖𝑖” (1919), „𝐼̂𝑛 𝑚𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑒𝑟𝑒” (1924), „𝐿𝑎 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑎̆𝑛𝑎 𝑎𝑝𝑒𝑙𝑜𝑟” (1933), „𝑃𝑖𝑒𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝑒𝑚𝑝𝑙𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑢” (1919), „𝐿𝑎 𝑐𝑢𝑟𝑡̧𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖” (1938), „𝐿𝑎𝑢𝑑𝑎̆ 𝑠𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖” (1929) 𝑠̧𝑖 „𝑆𝑝𝑎𝑡̧𝑖𝑢𝑙 𝑚𝑖𝑜𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐” (1936).

𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫: 𝐋𝐔𝐂𝐈𝐀𝐍 𝐏𝐄𝐑𝐓̧𝐀 s-a născut la 23 noiembrie 1953, în Gâlgău, judeţul Sălaj. Este absolvent al Liceului „Dragoş Vodă” din Sighetu Marmaţiei (1972) şi al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie, secţia româno-spaniolă (1978). A fost profesor de limba română la Valea Barnii (județul Alba) şi la Poienile de sub Munte (județul Maramureş). A profesat 31 de ani ca profesor-educator la Centrul Școlar de Educație Incluzivă din Vișeu de Sus și 22 de ani ca director al Casei de Cultură Vișeu de Sus.

Este membru fondator al grupului umoristic „Ars Amatoria”. A publicat parodii în majoritatea revistelor din ţară. A avut rubrică de parodie în revista „Luceafărul” (1994–2001), în suplimentul cultural „Ziua literară” (2001 –2005) şi în „Oglinda literară” (2007––2009). Actualmente, are rubrică de parodie în revistele: „Familia” (din 1998), „Acolada” (din 2002), „Mişcarea literară” (din 2005), „Euphorion” (2006), „Nord Literar” (2008), „Vatra” (din 2009), „Caiete Silvane” (din 2009), „Discobolul” (2019). A debutat, în anul 1997, cu volumul de parodii „Folclor poetic eminamente nou din Ţara Maramureşului”, apărut la Editura Jurnalul de Sighet, Sighetu Marmaţiei. A publicat zeci de volume de parodii și este prezent în numeroase antologii literare. Redactează revista de satiră şi umor „Colac peste pupăză” (din 2005) şi este preşedintele Cenaclului de Satiră şi Umor „Pupăza” din Vişeu de Sus, Maramureş. A obţinut numeroase premii literare la festivalurile de poezie şi umor. Este membru UER şi membru USR.

La mulți ani binecuvântați și din partea blogului Moara lui Gelu, maestre Lucian Liviu PERȚA!

La mulți ani Lucian Liviu Perța!

 

SALARIILE POLIȚIȘTILOR DIN PENITENCIARE NU VOR SCĂDEA

Că n-o să scadă-i lucru bun

Și e normal asta, firește,

Dar ei se-ntreabă, cum să spun,

De fapt salariul când va crește?

Epigrama zilei - Lucian PERȚA

 

JUSTIFICARE

Conștienți că-n viitor

Toți vom fi oale și ulcele,

Seniorii acum, cu spor,

Deja s-au apucat de ele!

LUCIAN PERȚA - 70 DE ANIȘORI DE LA NAȘTERE, 50 DE ANI GREI DE LITERATURĂ, PARODIE ȘI POEZIE!

Pe 23 noiembrie, prietenul meu - dar și al tuturor celor care suportă (că nu e ușor!) mai întâi ironia fină și apoi parodia, a împlinit 7 anișori, dar de 10 ori! Eu m-am mai ”esprimat” de câteva ori despre ce înseamnă Lucian Perța ( tată, de familie, profesor, doctorand, director, editor, artizan... și încă multe altele!!) pentru literatura română contemporană, dar mai ales pentru parodia ei în care a excelat și excelează ... deie Domnul, cât de mult!

Aici, alături de câteva fotografii, unele făcute de autorul acestor însemnări, în exercițiul funcțiunii, pe strada copilăriei sale, în Sighet , la poarta casei de atunci (unde era o sobă mare, care avea un horn unde lega mama parodistului o sfară -șfara se mai păstrează încă!- cu motocei la capăt, de crăpau mâțele de necaz....)

Tot în același loc supraviețuiește încă, părul tomnatec, în care se urca autorul atâtor parodii minunate, când era supărat sau când medita la modalitatea de pătrundere a existențialismului la sate, ( de nu-l vor fi tăiat între timp, propritarii, neștiind ce hram poartă minunatul copac!), deși peisagiul s-a schimbat, locul fiind în apropierea unei șosele care, pe atunci nici măcar nu exista, câmpul fiind atunci populat cu diverse animale sau orătănii...

Dacă stăm un pic și medităm, ni-l putem închipui pe autorul celor 70 de ani de astăzi, ascultând vuietul vântului, și de ce nu, și al valurilor!

Textul pe care îl inserez aici a fost publicat în revista Festivalului Internațional de poezie de la Sighetu Marmatiei, ”Marmația Literară” - 2023.

DACĂ ȘI-L CITIȚI, N-O SĂ VĂ CĂIȚI....

LUCIAN PERȚA

70 de ani de viață, 50 de ani de parodie!

Fără Lucian Perţa – Vişeul de Sus ar fi doar un târguşor obosit în drumul către Cârlibaba, adormit pe malul drept al Vişeului,înainte ca acesta să se îmbrăţoşeze cu Vaserul cel repede curgător şi însoţit de mocăniţă, străbătând ţinuturi virgine în care mânaomului nu a pus încă piciorul. În cele peste două decenii în care a fostdirectorul Casei de cultură din oraş, la „Armoniile de primăvară” pecare le-a iniţiat şi diriguit cu prestanţă a sosit, an de an, o bună şi importantă parte a „flotilei” literare româneşti contemporane, din judeţ şi din ţară. Humoriştii, mai ales cei talentaţi, tari în epigrame şi făcând (ca)trenul să zbârnâie – au venit, de asemenea, „să zâmbească în prier” la fluierul său de arbitru. În perioada respectivă...răsună valea şi sună sirisaiele de voie bună, „de crapă mâţele jucându-se cu ele”, vorba povestitorului, hâtru şi dânsul. Lucian Perţa este unul din acei nebuni frumoşi ai marelor și micuțelor oraşe pe care-i invoca Fănuş într-unul din romanele sale, din această perspectivă Vişeul fiind o metropolă veritabilă. Nu a fost tabără de literatură pe Vaser sau la Ocoliş în care să nu dăm împreună o fugă prin pădurile patriei după fraţii Rigăi Crypto, însoţiţi adesea

şi de lapona Enigel. Există mărturii, există documente, există dovezi de necontestat!

Lucian Perţa este un poet redutabil, un parodist inegabil, un fin cititor şi creator de literatură, un prieten admirabil şi un tată de familie de exemplu, ştiut fiind că este tatăl poetului Cosmin Perţa din Bucureşti şi soţul Firuţei, care i-a dăruit, pe lângă cei doi băeţi – şi proprietatea din

Valea Vinului, unde vinul este o apă minerală cu gust plăcut, bună lângă o pălincă de mere din livada proprie.

La ora actuală, Lucian Perţa este, fără dubii, cel mai apreciat şi mai cunoscut parodist din ţară, numele său fiind cunoscut în mai toate redacţiile literare din ţară. Prin parodiile sale pline de sevă şi de umorrefulează şi defulează, fără dubii, spiritul unui poet subtil şi plin de substanţă, însă parodia este regina sa între regine, sensul existenţei sale.

Mă tem că Lucian Perţa gândeşte în parodii şi vede lumea ca pe o imensă sală de lecturi paralele – originalul şi parodia. A publicat un număr impresionant de parodii in paginile multor reviste literare, centrale sau județene (Luceafărul, Poesis, Convorbiri Literare, Caiete Silvane, Nord Literar, etc, etc.) care au făcut apoi subiectul unor cărți de parodie. A câștigat premiile cele mai importante la cele mai cunoscute Festivaluri de parodie și umor din țară, el însuși organizator, decenii intregi, al cunoscutelor Festivaluri naționale de la Vișeu de Sus ”Armonii literare” și ”Zâmbete în prier”

După ce i-a paro-diat pe aproape toţi poeţii maramureşeni în „Groapa cu (a)muze”,

Lucian Perţa a scos o excepţională carte de parodii intitulată „Vizita de dimineaţă – O panaramă a poeziei româneşti de la origini până în prezent”, Editura „Tracus Arte”, Bucureşti, 2011, unde parodiază cu talent, cu pasiune, cu umor, cu respect, cu evlavie, cu dragoste, cu mucalismicitate, câteva sute de poeţi români, de la Dosoftei, Miron Costin, Ienăchiţă Văcărescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Coşbuc, Alexandru Vlahuţă, până la poeţii contemporani din generaţia douămiistă, zeflemistă, sexistă şi jemanfişistă. O incursiune plină de savoare şi de umor, mustind de talent şi inteligenţă, o întreprindere pe cont propriu la care nu se poate înhăma oricine, o carte de zile mari şi de sărbătoare a literaturii române şi pentru literatura română.

„De nu ştii ce-i prozodia,

Cum să-ţi iasă poezia?”

Pentru cei 70 de ani care au trecut ca apa Vaserului la inundaţii, sănătate şi cărţi frumoase pe mai departe, Lucian Perța! La mulți ani!

NICOLAE SCHEIANU

Lucian Perța și mireasa lui, Parodia

 

                                                                                  de Gheorghe Pârja

Astăzi este 23 noiembrie și cu puterea foștilor bolovani de pe Ulița Bisericii, din satul meu, declar Ziua Națională a Parodiei. Deoarece tocmai în acest popas de toamnă a venit pe lume, în urmă fix cu 70 de ani, Lucian Perța. Cel care a inventat o nouă formă de a viețui în literatură. O mireasă, cu numele ei Parodia, cu care nu te însori niciodată, o formă aproape metafizică de a pune cununi personale pe fruntea poeților consacrați. Și nu-i puțin lucru. Să nu fiu înțeles pe dos, Lucian are o familie admirabilă, Firuța este buna lui soție, iar Cosmin este poetul radical de la răscrucea mileniilor. Cu Lucian mă cunosc de pe vremea când ne-am apucat feciori în lume. Locul întâmplării a fost așezarea istorică Sighetul Marmației. De atunci, Lucian avea harul de a ne propune un alt limbaj, care a avut darul de a ne aduna în jurul lui.

De la Echim, la Ardeleanu-Pruncu, de la Ileana Mihai, la Frații Bârlea, Gheorghe și Vasile, de la Andrei Făt, la Marin Slujeru. Și roiul este mare. El, cu mireasa lui, Parodia, oficia solemnele întâlniri ale tinereții noastre. Apoi, Lucian a plecat la Cluj, la școli înalte. Acolo a fondat, alături de Radu G. Țeposu, Ioan Groșan, George Țâra, gruparea de satiră și umor “Ars amatoria”. Mai nou, Lucian răspunde numai în versuri, despre acel episod esențial în devenirea literaturii române contemporane, la întrebările poetului Viorel Mureșan: “«Ars amatoria» fu casa/ Umorului atunci pornit/ Și parodia-mi fu mireasa/ Cu care-atunci m-am pricopsit.” Ați văzut? Lucian însuși își recunoaște Parodia ca mireasă! Simt nevoia să spun că omul cu amorul Parodiei are studii bine alcătuite și lecturi întemeiate. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității Clujene, a fost profesor titular și director la școli din Poienile de sub Munte. Vreo opt ani. Apoi a coborât profesor la Vișeu de Sus. A fost și director al Casei de Cultură din orașul unde a cântat frumos revista de satiră și umor „Pupăza.”

Opera lui Lucian este impresionantă și greu de cuprins. Deține atâtea premii și distincții că nu încap într-o căruță. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Epigramiștilor din România și al Societății Naționale de Haiku. Colaborează cu texte parodistice la foarte multe reviste de cultură din țară. A parodiat poeți dificili, fără urmă de umor. De la Ion Barbu, la George Bacovia. Și parodia a ieșit cum a vrut Lucian Perța. Poetul și prietenul Viorel Mureșan l-a cinstit pe septuagenar printr-un interviu absolut inedit, publicat în revista „Caiete Silvane”. Viorel a pus întrebarea în proză, iar parodistul a răspuns în versuri. La întrebarea: care-i muza ta satirică? Lucian răspunde: „Păi, muza mea satirică/Eu fiind român, ca tot românul/imparțială e, adică/ Nu protejează pe niciunul/ Niciun poet, dacă-i poet/ Nu-i ocolit, sau nu-i tabu/ Prin parodie-l fac, discret/ Mai actual, mai viu. Acu/ Să nu crezi că-i resuscitez,/N-am harul ăsta/Nici nu vreau/Eu doar le mai oxigenez/Creațiile, și-alt gust au”.

Semnătura lui, de câțiva ani buni, cu un talent inepuizabil, luminează în fiecare zi cotidianul „Graiul Maramureșului” și, lunar, revista de cultură „Nord Literar.” Cum am mai spus, eu nu-mi pun mintea cu Lucian că el tot timpul este învingător. Am văzut asupra lui documente de preț, semnate de criticii literari Laurențiu Ulici, Gheor­ghe Grigurcu și Marin Mincu. Toți trei l-au declarat cel mai mare parodist din România. Și eu ce să zic? Zic ca ei. Că acesta este adevărul. Că Lucian este un maestru inegalabil al parodiei. Dacă parodia n-ar fi existat, sigur ar fi fost inventată de Lucian Perța. Oricum, el i-a pus un struț neasemuit.

Astăzi, 23 noiembrie, este ziua lui Lucian Perța! Ce reprezintă șapte decenii de viață pentru un om? Multe fapte mărețe! Pentru Lucian, universul lui este extrem de grăitor. Adică părinți și atmosfera din familie, apoi școlile formatoare, apoi familia proprie și peste toate Opera. Scrisul lui unic, polenizat de prietenia și admirația scriitorilor români. O, minunată invenție lumească ne-a dăruit Dumnezeu! La mulți ani, Lucian Perța!

P.S. Astăzi, la Centrul cultural-social Vișeu de Sus este sărbătorit Lucian Perța 70 de ani de viață și 50 de ani dedicați scrisului.

LA MULȚI ANI LUCIAN PERȚA!

 Cel mai mare parodist român, Lucian Liviu Perța tocmai a împlinit 70 de ani! Este unul dintre cei mai importanți oameni ai parodiei românești și mapamondului.

  Cu Pupăza și umorul la dânsul, de loc din Vișeul de Mijloc (sper ca am nimerit!) a încântat, alinat, a făcut să râdem sau să ne supărăm când conducătorii noștri ne mint și nu fac parte din durerile românilor. 

Maestre, LA MULTI ANI FERICITI!

                                     

                                                                Gelu Dragos

DESPRE TABLELE INTERACTIVE

 

Cu tabletele de-acum istețe,

Școala rezolvă multe teme.

Măcar profesorii să-nvețe

Că știm, elevii nu au vreme!

                         Lucian PERȚA

Vânturile, Valurile…

 

Lucian Perța ne ademenește la lectură cu o carte ce pare a fi, după titlu, una de vacanță. Pare… de fapt, este un  volum de parodii, replică parodică la poeziile publicate  de  Luceafărul de dimineață, la rubrica „Dintre sute de catarge” în perioada 2009-2011.

Cartea a apărut la Editura „Grinta” Cluj Napoca, beneficiind de o prefață semnată de Adrian Pârvu. Cuvânt coperta a patra, semnat, Adrian Părvu. Felicitări, domnule Lucian Perța! 

Mă găsesc  la paginile 32 și 34. Acum, chiar nu știu, în calitate de parodiat trebuie să mulțumești parodiatorului, ori mai bine să scoți limba… ștrengărește. Cu atât mai mult, cu cât, nu mi se întâmplă pentru prima dată, sper că, nici pentru ultima dată. Poți să știi?

Dragă Lucian, mulțumesc pentru carte și pentru dedicație! La cât mai multe!

Florica BUD

Festivalului Național de Satiră și Umor „Zâmbete în prier” în Vișeu de Sus

 

Uniunea Epigramiștilor din România, Primăria, Consiliul Local și Centrul cultural-social Vișeu de Sus Despărțământul Vișeu – Iza al Astrei cenaclul de umor pupăza organizează, în perioada 29-30 aprilie 2022, cea de-a XX-a ediție a Festivalului Național de Satiră și Umor „Zâmbete în prier”.

Cu această ocazie vor avea loc următoarele concursuri:

I. CONCURS DE EPIGRAME CU TEMELE:

• „Azi Stan, mâine căpitan” – 2 epigrame

• „Mediu” – 2 epigrame. Cuvântul ales nu este obligatoriu să fie folosit în rimă, dar este obligatoriu să fie inclus în catren.

II. CONCURS DE PARODIE

Concurenții vor pritoci o parodie la poezia „Odaia bunicului”, de Ion Pillat.

Pentru o mai eficientă valorificare, organizatorii vă roagă să redactați și să trimiteți parodia pe aceeași pagină cu poezia (stânga-poezia, dreapta-parodia).

III. CONCURS DE GAZEL UMORISTIC

• Un gazel cu tema: „Despre pensionare”

Organizatorii au introdus în concurs această secțiune în speranța revalorificării în perspectivă umoristică a acestei specii cu formă fixă a poeziei (de preferat maniera coșbuciană a speciei).

Lucrările vor fi trimise în format electronic, pe adresa de mail: muzeuviseu@yahoo.com, cu specificația: „Pentru concursul de epigrame / parodie / gazel”. Materialul va fi scris într-un document word atașat mail-ului, iar în corpul mail-ului se vor menționa: motto, identitatea autorului, adresa și datele de contact.

La concurs pot participa epigramiști de pretutindeni, membri sau nu ai Uniunii Epigramiștilor din România.

IV. CONCURS DE VOLUME

Pot participa volumele de umor (epigrame, fabule, proză scurtă, parodii, sonete, antologii), tipărite în perioada aprilie 2021 – martie 2022.

Lucrările vor fi trimise în două exemplare până cel târziu în data de 15 martie 2022 pe adresa Muzeul de Istorie și Etnografie, Vișeu de Sus, str. Libertății nr.7, cod 435700, cu specificația: „Pentru concursul de volum”.

Lucrările destinate concursului nu se restituie, ele intrând în fondul de carte al Centrului Cultural-Social.

Concurenții pot participa la toate secțiunile concursului, fără restricții!

Laureații vor fi anunțați telefonic sau prin e-mail, iar festivitatea de premiere se va organiza on-line sau în format fizic, în funcție de situația epidemiologică de la acea dată.

Informații suplimentare se pot obține la tel. 0741099253 – Lucian Perța, 0745631787 – Iuliu Copândean.

GELU DRAGOȘ

 

 

Semn de întoarcere

 (din volumul  Singurătatea poetului,  ed. Grinta, Cluj-Napoca; 2021)

 

Îmi bate ochiul stâng, e semn

că-mi vor veni oameni la moară*

și o să bat și eu în lemn

la criticii ce mă-nconjoară

 

Pe prietenii îi primesc din prag

cu pâine caldă când e frig,

chiar celor ce-s puși pe arțag

le dăruiesc câte-un covrig.

 

Rămân când pleacă-nsingurat,

dar nu sunt singur niciodată

că Dumnezeu m-a ajutat

să am o moară fermecată!

 

 

            Lucian  Perța

 

*cuvintele scrise cu aldine reprezintă sau fac referire la titluri de volume ale autorului

Poetul Gelu Dragoş parodiat de Lucian Perţa!

 

Fotografia zilei - Scriitori maramureșeni

 

Marele parodist maramureşean Lucian Liviu PERŢA prezent la România Veritabilă,duminică, 20-12-2020 la TVR 1

 
Suntem convinși că într-adevăr TVR 1 ne va oferi o duminică interesantă, și asta în primul rând datorită doamnei Cristina Șoloc, o profesionistă desăvârșită în realizarea unor emisiuni veritabile.

Vă invit pe toţi maramureşenii şi românii să urmărească această emisiune a televiziunii naţionale pentru a-l vedea la lucru pe cel mai mare parodist român în viaţă, Lucian PERŢA, TVR 1, ora 15,30!!!

GDL

ANIVERSARE LUCIAN PERTA!!!

 La mulți ani, Lucian!

Ziua ta de naștere a fost, este și va fi sărbătoarea familiei. Fii mereu vesel, sănătos și fericit! Îmi doresc ca soarta care ne-a adus împreună să te ferească de rău, de durere și de tristețe. Sunt recunoscătoare lui Dumnezeu și vieții că mi te-a oferit, un geamăn nu poate trăi constrâns și trist, iar tu mi-ai oferit libertatea și veselia de care aveam nevoie și iată-ne împreună de peste treizeci și opt de ani. Fii optimist și alunecă pe valurile unei vieți îndelungate, lasă-ți speranțele să devină realitate și astfel viața ta va deveni minunată. Te sfătuiesc să-ți uiți vârsta, caută inspirație, găsește-ți sensul vieții, trăiește frumos și nu UITA nici o clipă că FAMILIA ta frumoasă TE IUBEȘTE !!!!

ALEXANDRU MĂRCHIDAN

Cina

din cînd în cînd

mai cinez și acasă

și astfel nu mai stau la rînd

la împinge tava pe masă—

de obicei mănînc pe pîine

cam 33 de cuvinte deodată,

asta pînă acum,dar de mîine

mă voi sprijini pe toată

poezia română contemporană,

și, pe aripile ei purtat, voi

putea chiar ieși din ţară

la conferinţe literare unde meniuri noi

voi servi-n vase de lumină

și-mi voi diversifica activitatea literară

din această pricină,

mai ales la cină!

 

ALEXANDRU SFÎRLEA

SCRISOAREA DIN SFÎRLEZIA

Firmamentul literaturii române

a început să fie brăzdat

de o mulţime

de stele căzătoare,care,ciudat,

au lăsat în urma lor atîta fum,

că ne-au intoxicat

toate sentimentele culturale—

ceea ce vă scriu eu acum

nu sînt dezvăluiri senzaţionale,

e mai degrabă un strigăt de siliciu,sincer,

pe care-l ridic

pînă în al nouălea cer,

spre cei din Uniune,

deși sînt conștient că nimic

bun,nici o minune

nu se va-ntîmpla

și strigătul meu va deveni o flamă degerată,

ba chiar că se va încerca

să mi se-nchidă gura,

să mi se vină de hac, odată și-odată,

așa că,pentru a-mi salva poezia,

și, implicit, literatura,

am fugit în Sfîrlezia!

 

GHEORGHE CALAMANCIUC

pedeapsă

Aș putea să scriu cu de aur stilou,

sau să-i dictez secretarei,

dar ascult de-al inimii ecou.

 

Și scriu cu lacrima fecioarei—

Ce vor zice cititorii de asta?

 

Nu știu,dar știu că doar așa poemele mele

vor răzbi în vasta

și mîrșava lume a literarelor stele,

așa că voi fi iertat.

 

Se vor speria de ele doar cei ce-au trădat

limba română,cuminţenia ei,

eu spre repaus i-am îndemnat.

 

Aș putea să scriu zilnic tomuri întregi,

dar tu, cititor, mă-nţelegi

 

Că tot ce-i prea mult,orice s-ar zice,

creează paradisuri ironice!

 

CLAUDIA BOTA

Am rămas

Am rămas,dar nu voi mai rămîne

La margine de astăzi,ieri și mîine,

Nu voi rămîne doar un cînt de vers,

Sau o culoare ștearsă-n Univers.

Nu voi rămîne doar un gînd de bine,

Nici doar un vis al iernii care vine,

Și nu voi fi nicicînd în viitor

Un artist plastic sau poet minor.

Nu voi rămîne-n poarta vieţii tristă

Cît timp cuvîntul dor încă există.

Nu voi rămîne multe,bunăoară,

Dar sigur voi rămîne profesoară.

Pe vreme bună sau pe vreme rea,

Eu merg cu drag la curs la școala mea!

 

IOANA HAITCHI

Singurătăţi

Mi-am rupt bani de la gură

Să pot să scot o carte,

S-o dau la editură,

La Cluj,deci nu departe.

Monșer,șef-editorul,

Cînd a văzut-o, plîns-a

De bucurie,flerul

Lui îi spunea de dînsa

Că -i foarte,foarte bună.

 

Și m-a rugat, precum pe Dumnezeu,

Să îi mai dau volume la tipar,

Și-am început să scriu și mai mereu

Luam cîte un premiu literar.

Și mi-am deschis și bloguri și-acum am

Mii,mii de prieteni,chiar din ţări departe,

Sînt ruptă de-oboseală după program

Și-am poft-acuma de singurătate.

Și totul a pornit de la o carte…

 

DANIELA OUATU

Ploaia împăcării

(fragment)

Mai mereu, cînd m-agăţ de cuvinte,

că mai fac și așa ceva

ca profesor-diriginte,

în jurul meu totdeauna

se iscă furtuna

 

le evidenţiez elevilor

fragilitatea eternităţii scriitoricești

 

și le explic tuturor

că trebuie serios să muncești

și să nu crezi în miracole

 

poezia română

se întinde abia pe cîteva secole,

dar deja e plină

de fantasmele

versurilor rele

 

vorbele mele

sper să aibă ecou,

mai ales cele

spuse printre-ncruntări,

cum le spun mai nou,

și am mari așteptări

de la noua generaţie

 

să-mi înţeleagă sentimentele

și sincera mea situaţie

de călăuzitor

în așteptatul și, sper, fericitul

lor viitor

 

în zilele cînd plouă,

mai ales,

cuvintele

mele au mare succes—

Dumnezeu știe de ce!