Românii din țară au cheltuit 15 milioane de euro pe cazarea, masa si distractia de Craciun

Peste 78.000 de turisti romani au cheltuit 15 milioane de euro in destinatii din tara in minivacanta de Craciun, potrivit unei analize realizate de Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc.

„Un numar de peste 78.000 de romani si-au petrecut in acest an Craciunul in diverse destinatii din tara, unde au cheltuit pe cazare, masa si distractie aproximativ 15 milioane de euro. Din calculele FPTR, cheltuiala medie a turistilor care au preferat destinatiile interne a fost de aproximativ 500 de lei pe sejur, doar pentru cazarea si mesele incluse in pachetele turistice, in crestere cu 6% fata de anul trecut. Cheltuielile suplimentare, cu drumul si distractia, au fost in medie, de 400 lei pe sejur, pentru fiecare turist”, precizeaza FPTR intr-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Cele mai solicitate structuri de cazare in aceasta perioada au fost pensiunile rurale, unde gradul de ocupare a depasit 90%, fiind cazati aproximativ 30.000 de turisti. Majoritatea acestora au ales sa isi petreaca sarbatoarea Craciunului in spirit traditional, bucurandu-se de preparatele cu specific romanesc.

Proprietarii pensiunilor rurale au pastrat traditiile si obiceiurile romanesti, primind colindatorii in jurul focului de tabara si asteptand impreuna cu cei mici venirea lui Mos Craciun.

Tarifele au variat intre 350 si 500 de lei/persoana, in functie de categoria pentru care a optat fiecare turist, titrează Bussines24.ro.

Pe locul urmator in topul preferintelor s-au aflat statiunile montane, care au primit de Craciun aproximativ 20.000 de turisti. In ceea ce priveste tarifele percepute, acestea au fost cuprinse intre 400 si 600 de lei/persoana, in functie de gradul de confort, serviciile oferite si numarul de zile de sejur.

Vacantele in structurile de cazare din statiunile balneare, ceva mai scumpe decat cele din zona de munte, datorita gamei de servicii mai extinse, incluzand si acces la centrele spa, au fost preferate de aproximativ 28.000 de turisti. Acestia au beneficiat de oferte speciale care au inclus cazare pentru 3 nopti cu mic dejun si acces spa. Tarifele s-au situat intre 450 si 900 de lei, in functie de categoria pentru care a optat fiecare turist.

Turismul extern a inregistrat o crestere, mai ales pe segmentul de destinatii exotice. Si marile orase europene s-au aflat in topul preferintelor turistilor romani, acestia bucurandu-se de Targuri de Craciun, concerte si spectacole.

Cele mai cautate destinatii din Europa au fost Bulgaria, Austria, Elvetia, Italia si Franta. Tarifele au variat de la 150 de euro pana la 1.650 de euro/persoana in functie de gradul de confort, serviciile oferite si numarul de zile de sejur.

NapocaNews

Statul îi ofera lunar unui parlamentar cat ar ajunge pentru plata a o suta de angajaţi cu salariu minim pe economie

Suma pe care cei 583 de aleşi din Parlamentul obez au reuşit să o cheltuiască în prima sesiune parlamentară a legislaturii 2012-2016 se ridică la aproximativ 58 de milioane de lei. Cu aceşti bani ar putea trăi lunar în România 20 de bugetari, care câştigă salariul minim pe economie, sau zece angajaţi care sunt remuneraţi cu salariul mediu: 1.611 de lei. 
Sumele de care parlamentarii beneficiază lunar pentru desfăşurarea propice a activităţii de aleşi ai neamului sunt substanţiale. Pe lângă indemnizaţie, fiecărui deputat şi senator îi revin prin lege sume forfetare în care intră cazarea, deplasările şi abonamentele telefonice. Potrivit datelor publicate pe site-ul Camerei, cheltuielile cu deputaţii în primele şase luni de mandat au fost de circa 48.000.000 de lei. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat în luna aprilie, peste 9.6 milioane de lei, iar cele mai mici, în decembrie, circa 2.1 milioane de lei, însă atunci aleşii au muncit doar câteva zile. În primele şase luni de mandat, cazarea deputaţilor a costat în jur de 9.000.000 de lei, transportul, care reprezintă 2% din indemnizaţia lunară, a necesitat aproape 3.000.000 de lei, iar abonamentele pentru mobile, în jur de 124.000 lei. O sumă importantă din bugetul alocat Camerei a fost direcţionată pentru întreţinerea birourilor parlamentare din circumscripţiile electorale şi salariile angajaţilor. Suma forfetară pe care o primeşte un deputat este echivalentă cu o indemnizaţie şi jumătate brută a deputatului. În cazul deputaţilor, aceasta s-a ridicat la 20.500.000 lei. Salariul unui deputat a variat între 4.741 lei şi 6.188, atât cât primesc liderii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea. 
SENAT: ACELAŞI BUGET, SALARII MAI MARI 
Camera superioară a Parlamentului a cheltuit cu senatorii în primele patru luni de mandat din legislatura 2012-2016 suma de 10.432.129 lei, cele mai mari cheltuieli înregistrându-se în luna martie – 2.713.849 lei, iar cele mai mici, în luna ianuarie – 2.468.630 lei. Indemnizaţia senatorilor în prima sesiune a legislaturii 2012-2016 a fost mai mare decât cea primită anul trecut, deşi bugetul alocat Senatului a rămas acelaşi ca în 2014, în speţă 85.140.000 lei. În luna mai, de exemplu, un senator a câştigat între 4.312 lei şi 6.188 lei, diferenţă de câteva sute de lei fiind în favoarea alesului care a ocupat funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte într-o comisie parlamentară. 
BIROURILE PARLAMENTARE, COSTISITOARE 
Unii senatori cheltuiesc lunar cu birourile din circumscripţiile teritoriale mult mai mulţi bani decât prevede legea. Articolul 38 din statutul parlamentarilor stipulează că, în scopul exercitării mandatului în circumscripţiile electorale, aleşii primesc lunar o sumă forfetară echivalentă cu o indemnizaţie şi jumătate brută a deputatului, respectiv a senatorului. În luna mai, senatorul PNL de Hunedoara Ben-Oni Ardelean a depăşit cu 4.000 de lei suma care i s-ar fi cuvenit pentru întreţinerea cabinetului, adică 14.016 lei. Şi în cazul senatorului Valeriu Todiraşcu, cheltuielile cu cabinetul de parlamentar au depăşit suma prevăzută conform legii. Pentru salariile angajaţilor de la cabinet şi întreţinerea spaţiului, senatorul a plătiti 12.800 de lei, deşi trebuia să se încadreze în cuantumul de 10.500. 
ANTONESCU VORBEŞTE PUŢIN LA MOBIL 
Cheltuielile Senatului cu telefonia mobilă au ajuns să fie în ianuarie de 15.323 lei, cele mai mari facturi fiind ale senatorului de diaspora Viorel Badea (PDL) – 1.503 lei – şi ale lui Traian Igaş (PDL) – 650 lei. Alţi senatori care au avut cheltuieli mai mari cu telefonia mobilă, dar care nu au efectuat şi apeluri în regim roaming sunt chestorul social-democrat Ioan Chelaru (172,59 lei), liderul grupului parlamentar al PNL, Puiu Haşotti, cu o factură pe luna ianuarie de 170,58 lei, şi Marius Nicoară, cu 164,83 lei. În topul senatorilor cu facturi de telefonie nesemnificative se află lideri ai grupurilor parlamentare, dar şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu, care a avut în luna ianuarie o factură în valoare de 6,19 lei. Şi liderul grupului parlamentar al PDL, Cristian Rădulescu, a avut o factură redusă, de numai 1,69 lei, iar chestorul UDMR al Senatului, Verestoy Attila, a avut o factură în valoare de 2,72 lei. „Dacă privim aceste sume raportate la numărul de zile de lucru în plen putem constata, cumulând costurile plătite pentru a aduce parlamentari la Bucureşti, că fiecare zi de plen, care a durat în medie două ore, ne-a costat peste 25.000 euro la Camera Deputaţilor şi 12.000 euro la Senat sau, de exemplu, fiecare proiect de lege din cele 220 care a devenit Lege în această sesiune parlamentară a costat peste 12.500 euro“, potrivit unui raport privind bilanţul primei sesiuni parlamentare elaborat de Institutul pentru Politici Publice. 
HÂRTIA IGIENICĂ, MAREA ECONOMIE 
Totuşi, aleşii au reuşit să facă şi economii. Camera Deputaţilor a intenţionat să cumpere trei tipuri de hârtie igienică şi trei tipuri de prosoape de hârtie. Dintre toate acestea, 76.500 role de hârtie igienică şi 66.000 de role de prosoape trebuiau să fie de calitate superioară, în două straturi, preporţionată, gofrată, de culoare extra alb. Toate aceste valorau peste 30.000 de euro, iar parlamentarii au decis că preţul este prea piperat. „E o situaţie mai delicată, e criză, nu trebuie să ne cramponăm acum de şerveţele“, spunea Florin Iordache, deputat PSD. Colegul său de la PDL, Alin Popoviciu, a ales să facă haz de necaz: „Situaţia e maro spre negru“. 
„ALEŞII SĂ EXPLICE PE CE SE DUC BANII“ 
Sociologul Darie Cristea crede că există o problem de comunicare între parlamentari şi populaţie. „Parlamentul are cheltuieli foarte mari pe care populaţie nu le înţelege, sau nu este dispusă să le înţeleagă. Din punct de vedere psihologic, aleşii trebuie să explice pe ce se duc aceşti bani. Toate cheltuielile trebuie explicate atent populaţiei. Lumea nu înţelege câte costuri are Parlamentul, dar nici senatorii şi deputaţii nu se chinuie să explice cum funcţionează această instituţie“, spune Cristea. „Dincolo de reprezentarea simbolică, trebuie să vedem bilanţul parlamentarilor. Nu s-a văzut niciun produs palpabil“, a conchis sociologul. ; DEPLASĂRILE EXTERNE, ÎN TOP 
Deşi nu au trecut decât şase luni de când şi-au început mandatul, parlamentarii au prins gustul străinătăţii. Camera Deputaţilor a alocat aproape 350.000 de euro pentru deplasările externe din acest an, iar după prima sesiune parlamentară, aleşii au cheltuit, deja, 280 de mii de euro. În fruntea deputaţilor care au cheltuit cei mai mulţi bani pe vizite externe este chiar Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, care a adecontat pentru patru deplasări externe suma de 46.410. În luna martie, deputaţii au făcut 18 deplasări în străinătate. Au văzut pe banii publici Turcia, Maroc, Franţa, Austria, Danemarca, Irlanda şi chiar Coreea. Nici senatorii nu s-au lăsat mai prejos. Cele mai mari deconturi pentru deplasări în străinătate le-a avut preşedintele Comisiei pentru cultură, Georgică Severin, care a cheltuit 12.782 de lei în Franţa, la Festivalul de Carte. 
BANII DE CHIRIE, LA JUMĂTATE
 Ca urmare a modificării Statutului senatorilor şi deputaţilor, în cea de-a doua parte a sesiunii legislative, senatorii vor primi pentru chirie jumătate din cât au primit până acum. Mai exact, fiecare deputat va primi lunar suma de 4.000 de lei pentru cazare în Bucureşti, sumă cu care poate să îşi negocieze, în nume personal sau colectiv, un alt contract la hotel sau să se mute în chirie.  Sursa: Adevarul.ro


 Citeste mai mult aici http://cyd.ro/statul-ii-ofera-lunar-unui-parlamentar-cat-ar-ajunge-pentru-plata-a-o-suta-de-angajati-cu-salariu-minim/ .

Klaus Iohannis și soția Carmen au cheltuit sume exorbitante pe deplasări și excursii externe

Administratia Prezidentiala a cheltuit in luna martie doar pentru deplasari externe suma record de 1.447.493 lei. In aceasta luna presedintele Klaus Iohannis si sotia sa, Carmen, au efectuat o vizita oficiala neobisnuit de lunga in Israel.

Conform informatiilor publicate pe platforma Transparenta bugetara, in luna ianuarie Administratia Prezidentiala a cheltuit pe deplasari externe doar 99.027 lei, iar in luna februarie 953.583 lei, informeaza B1TV.

Presedintele Klaus Iohannis a efectuat in luna martie mai multe deplasari externe decat in lunile precedente. Seful statului a mers in Israel si Palestina (7-11 martie), Bruxelles (17-18 martie) si Turcia (23-24 martie), dar este posibil ca tot in luna martie sa fi fost trecute si cheltuielile cu deplasarea presedintelui si a sotiei sale in SUA, efectuata in perioada 30 martie – 2 aprilie, informeaza B1TV. Sursa NapocaNews

CÂT VOM PLĂTI DIN PROPRIUL BUZUNAR PENTRU CAMPANIA ELECTORALĂ A PARTIDELOR POLITICE

Singura condiție pentru ca formațiunile politice să-și poată deconta cheltuielile este pragul minim de 3%.

Campania electorală pentru alegerile locale 2016 se apropie cu pași repezi. Potrivit calendarului aprobat de Guvern, între 11 și 26 aprilie se vor depune candidaturile, iar pe 4 mai vor fi definitivate acestea, urmând ca în 6 să debuteze campania electorală. Pe 4 iunie aceasta se va încheia, pentru ca o zi mai târziu, pe 5 iunie 2016 să fim chemați la urne pentru a ne alege primarii, dar și consilierii locali și județeni.

Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale din iunie 2016, Guvernul a alocat de la bugetul de stat peste 350 de milioane de lei, adică aproape 80 de milioane de euro. Ceea ce poate nu știați este că, în plus față de această sumă, aproximativ 40 de milioane de euro va fi destinată publicității partidelor și formațiunilor politice care vor putea să-și deconteze cheltuielile făcute în campania electorală dacă reușesc să obțină minim 3% din sufragii. Măsura a fost luată, zice-se pentru a evita infuzia banilor negri în campaniile electorale ale partidelor. Astfel că politicienii s-au gândit că singura modalitate de a scăpa de suspiciunile ce au planat de fiecare dată asupra fondurilor pentru publicitatea electorală este de a asigura, transparent, banii de la bugetul de stat, astfel că mare parte din campania electorală va fi decontată din banii noștri. Sigur, au impus și unele plafoane maxime, dar cu toate acestea sumele primite de la buget sunt consistente.

După cum anunță ProTV, în maxim 30 de zile de la data alegerilor, mandatarii partidelor pot cere decontarea sumelor cheltuite printr-o cerere către Autoritatea Electorală Permanentă, însoțită de chitanțele și facturile doveditoare. În urma acestui demers, toți cei care au reușit să obțină minimum 3% din voturi, indiferent dacă au fost sau nu aleși, își vor primi înapoi banii cheltuiți. Din nefericire banii mulți se vor duce tot la cei ”mari”.

Potrivit legii, cea mai mare sumă o va primi un partid mare, parlamentar, care va putea deconta cheltuieli de aproximativ 7 milioane de euro, în timp ce puțin peste 150.000 de euro va putea primi un candidat la Primăria Generală a Municipiului București și consilierii aflați pe lista acestuia. Pentru primăriile de sector, legiuitorul a considerat că este suficientă suma de 35.200 de euro, în timp ce pentru consiliile județene, 42 la număr, pentru fiecare listă de candidați a fost alocată suma de 23.500 de euro. Sumele cele mai mici le vor fi decontate celor ce aspiră la fotoliile de primari ale celor 2.861 de comune din România, aceștia urmând să ”se aleagă” cu mai puțin de 1.500 de euro.

Cu toate că politicienii s-au gândit câți bani să fie alocați pentru campania electorală a candidaților, nimeni nu a prevăzut în Buget cei 40 de milioane de euro, astfel că, după cum notează ProTV, va fi necesară o rectificare bugetară și va fi foarte interesant de urmărit de unde va ”tăia” Guvernul Cioloș aceste fonduri, care urmează a fi virate în conturile partidelor și candidaților independenți la scurt timp după finalizarea alegerilor locale din iunie 2016.

                                                                                Oana Datcu