Pe noi, românii, cade năpastă,
Cu tot felul de 'ușchiți
De la alegerea cea proasta,
A flămânzilor lihniți,
Găști formate de bandiți.
Doamne, mulți slugoi mai sunt!
Multe săgeți de afară -
Dușmani ai sfântului pământ.
Când nepăsarea ia avânt,
Țara mea trage să moară.
La noi, toți sunt învățați...
Prostii sunt organizați,
Uniți, striga-n hora lor:
- Suntem tari, deștepților,
Vă dăm bastoane de strigați...
Ne lăudăm c-avem eroi,
Din optzeci și nouă, parcă...
Unii sunt jalnici și goi,
Blestemați, lipiți pe toaca....
Viteji cu inima seacă.
Doamne, câte ploșnițe-s pe noi!
Se plâng escrocii de nevoi
Șmenuiesc abil, le ține, pot
Cu cei de sus se ling pe bot
Și basculează-un car cu boi!
Petru T. Grădinaru Vadurile