Se afișează postările cu eticheta dana zen. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dana zen. Afișați toate postările

sâmbătă, 16 mai 2026

Poesis - Dana ZEN

 

Cartea de vizită

Tu, care mai crezi
în miresme de albastru
în mirajul zborului
în libertate...
E prea târziu să alegi
ce primăvară ai vrea,
acum când lacrimile udă pământul
în metafore aurite?
Poate, te îndoieşti de sinceritate
şi dragostea devine o pasăre
de prea mult timp plecată
şi prea departe...poate,
Nu vei crede nicicând,
că ne-am fi putut mângâia tristeţile
că ţi-aş fi putut săruta lacrima,
ca şi cum aş fi întâlnit primăvara.
Chiar acum răscolesc zborurile,
pentru că...şi tu crezi, nu-i aşa,
că dragostea va rămâne mereu
cartea de vizită a unei primăveri,
O minune în nesfârșită așteptare.

sâmbătă, 24 ianuarie 2026

Slăbiciuni

 

O ceașcă de cafea, un fotoliu lângă fereastră, niște zori prietenoși și blânzi, fulgi strălucitori dansând apoi așezându-se alene pe ramurile verzi de brad. Îmi place tot mai mult să-mi petrec așa diminețile. Cu slăbiciunile mele. E duminică, ziua a patra a anului 2026.
-Bună dimineața! Sunt bine. Mulțumesc!
Credință, speranță, înțelepciune, răbdare, astea-s ingredientele necesare pentru o dimineață adevărată. Mai sunt și altele, precis, dar pe moment astea mi-au venit în minte. Poate, ar mai fi: să nu mai ceri echilibru acolo unde e haos, sens, acolo unde nu poate fi găsit? Poate!
„Fericirea este să iubești ceea ce ai, în timp ce visezi cu inima deschisă.” Maria doar visa. Deviza ei era: arta înseamnă imaginație, restul este istorie. Se gândea enorm la asta... Vis, imaginație, povești fascinante. O fereastră deschisă spre alte suflete? Creație. Iluzie? O perspectivă?
Da, scrisul i-a schimbat perspectiva…vedea lumea din mai multe unghiuri, poate cu mai multă empatie (dar toleranța față de ignoranți tot nu i-a crescut). Era, oare, păcatul ei?
Nu, nu va lăsa izvorul creației să-și domolească exuberanta! Vorbe grele astea, dar nu imposibile! Pentru că unele focuri ard doar ca să vezi mai clar cine ești. Da, asta era! Asta trebuie să fie !
Mai presus de toate , își dorea să fie sănătoasă, să-și păstreze mintea intactă și sufletul apt pentru a primi lumina care venea spre ea, în felul ei, dându-i formă și sens. În simplitate. În tihnă. În renașterea încrederii în bucuria vieții. Cuvinte mari, vor strâmba unii din nas.
Maria își sorbea smerită ceaiul din plante aromatice, însingurată, în colțul unde se retrăsese, având capul aplecat spre podea, știind că e o păcătoasă, dar neștiind de ce anume. Uneori i se mai făcea sufletul ”stafidă”, ce-i drept. Ea nu renunța. Nu! Și nici nu dădea vina pe stres, nici pe nonsens. Așa ceva nu există!
Si brusc își aminti cum era odată când era și ea mai tânără, nu ca acum. Și Vasile era pescar… si pe atunci nu aveau gânduri din astea: ”cât mai rezist?” sau ”să mai ascundem un pic adevărul"… în fine! Își aminti cum ședeau pe malul lacului, direct pe iarba verde, cu tânțari bâzâind prietenos pe la urechi și razele soarelui fierbinți lăsau urme pe față lor, urme adânci, înroșite (dar nu pe suflet). Vasile-i spunea:
-La noapte prind monstru, să moară de ciudă toți! Și niciodată nu-l prindea. Maria îl iubea pentru ambiția lui și-I încuraja:
- Într-o zi o să-l prinzi! Și eu o să fiu acolo să te ajut cu minciogu să scoți monstrul din lac. Si-apoi o să facem o tocană frăgezită cu vin alb și multe, multe mirodenii, s-o mâncăm fără dinți, de fragedă ce-o să fie…(pentru că dinți n-om mai avea pe vremea aceea), amin!
Și vremea a trecut. Si iernile au fost grele Și mulți monștrii s-au zbătut în lacul lor. Pe unii i-au prins. Pe alții i-au ratat. Încă mai sunt mulți, poate prea mulți monștrii care să le dea bătaie de cap. Răcelile, orgoliul care nu doarme, singurătatea care urlă, oboseala care roade în toate… Maria stie că sunt atâtea și atâtea povești în care nu poate exista un final fericit, dar mereu, mereu se străduiește să schimbe firul poveștii. Să mai amâne finalul.
Să fie o slăbiciune de-a ei? O greșeală? Un adevăr? O pierdere de vreme? Maria privește întrebătoare fereastra. Fereastra tace ”filosof”, din când în când se mai abate câte-un fulg de zăpadă înghetaț, zgrunduros, pe suprafața ei strălucitoare, fereastra îl topește imediat.
”Afară ninge liniștit”, în viață, nu prea. Se mai ivește câte un viscol care îngheață fulgii ăia și-i proptește de sticla ferestrei… etc.
În case trebuie să ardă focul, neapărat … Asta, asta era!
DANA ZEN

joi, 1 februarie 2024

Mulțumiri Gazetei de Nord-Vest Satu Mare

 


Mulțumesc cotidianului Gazeta de Nord-Vest,Mulțumesc Geta Georgeta Igaz Govor pentru interviul publicat.

Acolo unde se celebrează arta cuvântului, o întâlnim adesea şi pe Dana Criste, la evenimente ce găzduiesc lansări de cărţi sau întâlniri literare ale confraţilor de condei. S-a născut în orașul Negrești Oaș, din părinții dascăli, Țânțaș Petru și Maria, fiind cunoscută ca poetă sub pseudonimul literar Dana Zen. Este Membru în Asociația Scriitorilor de Nord-Vest și Membru al Uniunii Ziariștilor Profesionişti din România. Marea ei pasiune este poezia, ceea ce face din invitata mea de azi un delicat mânuitor al metaforei. Din cupa ei îşi hrăneşte sufletul zi de zi, căutând în permanenţă calea către ea. “Eu nu scriu rime fără rost / Scriu despre mine…de ce-a fost / De viaţa mea…de viaţa ta, / Poate m-aude, cineva!” Pesemne, chemarea ei s-a auzit, pentru că azi suntem aici să o ascultăm! Lectură plăcută, dragi cititori!
- Când şi cum ai început să scrii? Care este povestea de ieri a poetei de azi?
- Am crescut într-o familie de dascăli, unde cărțile și lectura erau prezente precum hrana cea de toate zilele. Am început să scriu încă din liceu, la îndemnul profesorului meu de limba și literatura română, care a văzut în mine un licăr de speranță. Apoi viața m-a purtat pe alte valuri. Am început să public în anul 2015, după întoarcerea în țară. Am luat legătura cu lumea culturală din oraș şi am început să frecventez cele două cenacluri literare , “Cronograf” și “Afirmarea”.
- Cum se naşte o poezie de-a ta? Unde înmugureşte primul licăr, în minte sau în suflet?
- Poezia mea înmugurește în suflet. Scriu cu o emoție personală dintre cele mai intense. Nu știu cât de mult ,,trăiesc prin cuvinte”, dar e sigur că există cuvinte care-mi schimbă o zi, care mă întunecă sau care mă luminează, după care urmează mintea. Aș consemna scrisul ca realizare doar după ani de studiu, profunzime, înțelepciune și consecvență, după o reală evoluție interioară. Cuvântul cheie este: colaborare suflet-minte.
- Eşti poetă consacrată, autoare a mai multor volume de versuri. Ce ne poţi spune despre ele?
- Volumele de poezie au apărut după cum am simțit, începând cu anul 2015, când m-am întors în țară după ani de străinătate. Astfel a apărut primul meu volum de poeme ,,Aproape de liniștea simțirii” editura Cervantes București, publicat în anul 2015, după care au urmat : ,,Desculță prin iubire” editura Eco Print Satu Mare, 2016; ,,O altă scufundare” editura Pleiade Satu Mare, 2017; ,,Răsărit în ochiul nopții” editura Ecou Transilvan Cluj Napoca, 2018 și ,,Ferestre cu flori de gheață” editura eCreator Baia Mare, 2022.
- Recent ai lansat volumul ” Doar cărţile”, într-o frumoasă atmosferă de sărbătoare, la Biblioteca Judeţeană Satu Mare. Este vorba de o abordare complet diferită faţă de tot ceea ce ai creat până acum. Despre ce ne “vorbeşte” el?
- Volumul ,,Doar cărțile” apărut la editura eCreator Baia Mare în anul 2023 reprezintă referințe critice, note de lectură, o zăbavă analitică pe care mi-am permis-o în urma lecturării acestor cărți. O lectură benefică făcută și cu ,,ochiul sufletului” sensibil la frumos, nu doar cu ,,bisturiul sterilizat” al criticului de specialitate. A scrie despre ceilalți cu sufletul deschis, a evidenția calități sau defecte nu e deloc ușor. A scrie în manieră critică implică mult efort intelectual, un exercițiu de gândire chibzuit, raționamente lucide. Dacă se poate vorbi de plăcerea cititului, există desigur și o plăcere a scrisului. Iar comentarea unei cărți este, în primul rând, un exercițiu necesar propriului drum literar.
- Ai o comunicare excepţională cu iubitorii de carte din mediul online. Prin ce alte căi îţi promovezi poezia?
- Mediul online este cel mai la îndemână, este locul unde oamenii își împărtășesc sentimente, stări, experiențe de viață. O altă manieră prin care îmi promovez poezia sunt antologiile, precum: ,,Vis de toamnă”, Apollon București; ,,Poemele Unirii”, Poesis Satu Mare; ,,Vara speranței”, eCreator Baia Mare ; ,,Iarna emoțiilor”, eCreator Baia Mare; ,,Primăvara din suflet” e Creator Baia Mare; ,,Septentrion” – Antologia Cenaclului “Cronograf” Satu Mare, ,,Vara din suflet” – eCreator Baia Mare etc.
De asemenea, am publicat în importante reviste de cultură, cum ar fi: Revista “Poesis” Satu Mare, Revista “Cronograf” Satu Mare, Revista “eCreator” Maramureș, Revista “Apollon” București, “Mărturii Culturale” Satu Mare, “Cetatea culturală” Cluj Napoca, “Destine literare”- Canada, Revista “Cervantes”- București etc. Am avut apariţii cu eseuri de critică literară în : Gazeta de Nord-Vest Satu Mare (pagina de cultură), Actualitatea literară, Revista Nouă, nr.1 2023 Câmpina, Revista eCreator Maramureș, Ziarul Necenzurat Maramureș RO, Ziarul Știrile Maramureș RO, Revista Urmuz, Câmpina, blogul Moara lui Gelu, etc. E greu să te promovezi singur. Aici cred că ar trebui făcut ceva.
- Ai vreun autor preferat, în scrierile căruia te regăseşti?
- Dintre autorii preferați doresc să-l amintesc, în mod special, pe Lucian Blaga, pe care am început să-l admir încă de pe vremea liceului. Tudor Arghezi este de asemenea unul dintre preferații mei. Imi place foarte mult Marin Sorescu, Nina Cassian, Emil Brumaru și mulți alții. Lista ar fi prea lungă.
Pregăteşti ceva nou pentru iubitorii de lectură? Pe viitor pregătesc un volum de eseuri ,,Șaptezeci și șapte șoapte” care sper să apară în 2024 și care cuprinde 77 eseuri, un număr deloc întâmplător ales aici . Dar lucrez și la un volum de poezie, care va cuprinde 101 poeme.
- Te rog, în final, să transmiţi un gând cititorilor acestei pagini!
- Vă doresc o viață luminată, plină de cărți bune. Și să nu uităm, ne putem mântui doar prin credința în frumos, în bunătate, în dăruire!
- Mulţumesc! Ea este Dana Criste! Până data viitoare, nu uita, drag cititor, să fii creativ şi autentic!

Georgeta I. Govor

luni, 11 decembrie 2023

FLORI



Nu poți mulțumi pe toată lumea. Toți au gusturi, așteptări, nevoi diferite. Mereu mi-am spus: ,,Scriu pentru mine!” până în ziua aceea când am primit un mesaj de la o cititoare care a citit din poeziile mele…
- Am meditat la scrisul dumneavoastră! mi-a spus ea… înainte să intre într-o operație complicată și asta a liniștit-o. Cred că a fost pentru prima oară când mi-am dat seama cu adevărat de puterea scrisului. Nu știu dacă ea și-a dat seama cât bine mi-a făcut, la rându-i, destăinuindu-mi lucrul acesta. Mi-a dat pur și simplu aripi. Eram gata să renunț, să nu mai scriu.
Toate lucrurile sunt prețioase, neasemuit de frumoase, când sunt la locul lor. Și cărțile ,și florile, și oamenii, și lansările de carte.
Încep săptămâna înconjurată de flori.
- Cu siguranță va fi o săptămână frumoasă, îmi zic.
Ieri, fiind duminică, am vizitat niște prieteni și le-am dus noua mea carte ,,Doar cărțile”, cu invitația de a-mi fi alături , joi 14 decembrie, ora 15, la Biblioteca Județeană Satu Mare, la lansare.
Oamenii s-au bucurat sincer , dar mi-au spus că din motive bine întemeiate nu pot veni. Așa că…ce s-au gândit ei? Să-mi ofere acest frumos buchet de trandafiri roz (știau ei ceva). Și aici…intervin eu:
-Nu trebuia să cheltuiți banii! Iubesc florile, doar că-mi place să le văd mai mult vii, prin grădini, prin parcuri, pe câmpie, prin lanurile de grâu vara.
-Florile sunt frumoase oferite, iar tu ești o persoană care meriți mai mult de atât!
-Multumesc frumos! Îngăim eu . Doar că sufăr mult , când peste trei zile, va trebui să le arunc.
-Care este prețul cărții? Întrebă soția, în timp ce -mi turna în ceașcă o cafea fierbinte și aromată.
-Cărțile sunt neprețuite. Ele sunt florile sufletului. Flori ce durează pentru eternitate, răspund.
Ce voiam, de fapt, să vă spun? Discursuri de asta fără cap și coadă, vor spune unii. Clămpănitul tastelor îmi deturnează ideile.
-Hai, că-i bine! Mă cert singură.
Nu, că, atunci când m-am apucat de textul ăsta aș fi avut o idee grozavă în cap. Poate doar pofta bolnăvicioasă de a mai spune ceva. Ceva ce s-a tot spus. Despre valoarea cărților și lansările de carte.
-Sunt frumoase aceste flori, nu-i așa? Vorbesc despre cărți și buchetul de trandafiri roz. Cărțile rămân în eternitate. Frumosul buchet trebuie aruncat.
-Deci, care ar fi mai valoroase? Și…cine rămâne mai câștigat?
Întrebări peste întrebări. Nevoia de a vorbi ca o scărpinare. O simți în tine însuți. Te lovești de ea peste tot. Nevoie afurisită.
Și…iată, cum îmi petrec eu dimineața asta binecuvântată. Bucurându-mă de aceste flori. Doamne cât sunt de frumoase! Cărțile și florile. Primele durează o eternitate. Celelalte se ofilesc și devin gunoi. Atunci, mă întreb din nou:
-Care ar fi prețul corect pentru o carte? Poate, cât pentru un pachet de țigări, o sticlă de vin, un buchet frumos de flori trecătoare? Sau, poate, nici măcar atât?

miercuri, 29 noiembrie 2023

Semnal editorial - Poeta Dana ZEN (CRISTEA) - DOAR CĂRȚILE, eCreator Baia Mare

 


A INTRAT LA TIPAR prima carte de critică semnată de Dana Zen (Cristea), a șasea ei carte de fapt, anterioarele cinci fiind de poezie.

Prefața celui de-al 23-lea volum apărut în Colecția Critica a Editurii Ecreator este semnată de dr. Adriana Craciun, postfața de prof. Valentin Lupea, referințe critice drd. Iulia Maria Ciherean, dr. Marta Cordea, Dragos Gelu și Ioan Romeo Rosiianu Ecreator.
Coperta este realizată de mereu inspiratul Florin Dochia, după o idee a autoarei.
Ilustrațiile îi aparțin prof. Carmen Mihaela Coca.
Concepția grafică îi aparține lui Solticzki Adalbert de la Panda Print.
Autoarea a cuprins de-a lungul - și de-a latul! - celor 226 de pagini comentarii aplecate la patru cărți semnat ede prof. Valentin Lupea, trei alei poetei și eseistei Liliana Carmen Stoica, câte două sunt semnate de Epli Mihai, Grigoraş Ciocan, Carmen Mihaela Coca și Adriana Craciun.

În afară de acești autori privilegiați, sunt comentate cărți semnate - în ordinea includerii în volum - de Ana Ardelean Vecerda, Elena Borcuti, Mihaela Tibil, Grigore Călin, Iulia Maria Ciherean, Oanca Aurelia, Codleanu Florin, Cristian Alina Narcisa, Nicolae Crepcia, Stefan Damian, Florin Dragomir, Ica Gaftone, Bogdan Nicolae Groza, Oana Noorani Ileana, Flaviu Mihali Claudiu, Ioan-Nicolae Popescu, Claudia Talpoș, Loreta Toader, @Ioan Romeo Rosiianu Ecreator.

Mai există un excelent eseu „Confesiune” la începutul cărții, un comentariu de suflet pentru antologia „Septentrion” făcută cu scriitorii din Satu Mare, precum și „Nota autorului”.
O lucrare bogată, consistentă, în care (iarăși!) 90% din cărțile comentate au apărut sub sigla Editurii Ecreator.
De luni, 4 decembrie 2023 va începe tehnoredactarea ultimei antologii a anului, „Iarna din SUFLET”, antologia nr. 39, la care încă vă puteți înscrie până atunci.

Ioan Romeo ROȘIIANU