Cele mai vehiculate mituri și știri false, din 2023, despre Ucraina. Ghidul dezinformării și demistificării

 

”Ucraina, dezinformare și demistificare” proiect al Societății Academice din România (SAR)

👉Cele mai vehiculate mituri și știri false, din 2023, despre Ucraina. Ghidul dezinformării și demistificării Societatea Academică din România (SAR) a lansat ghidul practic ”Ucraina, dezinformare și demistificare”, care cuprinde cele mai vehiculate mituri și știri false despre război, din 2023. Ghidul este disponibil online, pe platforma România Curată. Ghidul este rezultatul unui proiect desfășurat pe parcursul anului 2023, care, pe de o parte, a monitorizat dezinformările cotidiene ale propagandei rusești, legate de invazia (și justificarea invaziei) pe scară largă a Ucrainei, mecanismele dezinformării și modul în care aceasta a fost pregătită vreme de decenii. Pe de altă parte, proiectul a vizat și oferirea unor exemple de bune practici în combaterea dezinformării.  Nu în ultimul rând, chiar dacă ghidul este axat pe dezinformările privitoare la războiul din Ucraina, exemplele legate de mecanismele dezinformării, dar și ale demistificării sunt aplicabile și în alte domenii. Citește aici rezumatul executiv și cele mai vehiculate dezinformări despre invadarea Ucrainei, lansate de propaganda rusească.

👉Câți refugiați ucraineni se aflau în România, la final de 2023. Câți sunt înscriși la școală și lucrează aici

👉Putin: ”Doar Rusia poate garanta integritatea teritorială a Ucrainei, în fața visurilor Poloniei”. Sau nu?

👉Jurnalist, desfigurat în centrul Moscovei, pe motiv că ar aparține unei minorități sexuale ”extremiste”

👉”Gravidele din Ucraina sunt obligate să avorteze dacă tatăl este rus”. Cum s-a născut una dintre cele mai sinistre știri false despre ucraineni (conține imagini nerecomandate persoanelor sensibile!)

👉Schimbările profunde pe care le-a adus războiul din Ucraina în Republica Moldova Războiul aduce schimbări importante în mai toată regiunea, greu de estimat. În Republica Moldova ele sunt însă de proporții pe toate palierele.  - Migrația forței de muncă din Moldova spre Rusia s-a stopat total și s-a reorientat către Uniunea Europeană; - Rusia, din jucător important economic în Moldova a devenit un jucător secundar, nesemnificativ; - Rusia pierde controlul energetic în Republica Moldova; - Partidele și-au schimbat discursul și nu vor să se mai asocieze cu Kremlinul, chiar și cele pro ruse; - Limba română începe să devină în Republica Moldova singurul instrument lingvistic funcțional, chiar pentru ruși. O analiză detaliată, realizată de Vasile Ernu, despre schimbările uriașe produse de războiul din Ucraina, în Republica Moldova, pe România Curată:

👉Cum a schimbat războiul din Ucraina relația dintre România și Republica Moldova. Suntem în stare să valorificăm șansa istorică pe care o avem? România a devenit principiul partener economic al Republicii Moldova și este destinația principală a migrației din Moldova, luând locul Rusiei inclusiv în ceea ce privește asigurarea energiei. Este, însă, pregătită România să valorifice această oportunitate istorică unică, trecând de faza ”podurilor de flori” și a complexului de superioritate de tip ”fratele mai mare”?

👉 Cum au evoluat opiniile românilor despre refugiați și războiul din Ucraina Află câți români susțin acordarea de sprijin refugiaților din Ucraina, câți sunt dispuși să oferim sprijin în armanent, dar și care sunt cele mai mari temeri ale românilor, legate de războiul declanșat de Rusia.

👉”Militarii ucraineni fură copii din localitățile de pe front”, spun rușii. Care e realitatea Mitul potrivit căruia militarii ucraineni ”ar fura copii” din localitățile din prima linie a frontului, a fost reluat de propaganda rusă, în contextul evacuărilor din Avdiivka, un oraș transformat în ruine în timpul asalturilor în serie a trupelor Moscovei, în ultimele luni.

👉”Avort colectiv pentru țările sărace din UE: li se vor tăia subvențiile”. Reacțiile Moscovei după deschiderea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei la UE ”Integrarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova va slăbi și destabiliza UE”, a declarat purtătorul al Moscovei, Dmitri Peskov, într-o primă reacție după anunțarea începerii negocierilor de aderare ale celor două state la Uniunea Europeană (UE). Vicepreședintele Consiliului de Securitate și fost președinte al Rusiei, Dmitrii Medvedev, a prezis, la rândul lui, scenarii apocaliptice pentru țările UE, în special pentru cele mai puțin dezvoltate dintre acestea, care ar rămâne fără banii care vor fi direcționați către noile state membre. Pe larg, reacțiile oficialilor ruși și de ce sunt infirmate de realitate, pe România Curată.

👉Putin: ”Am fost obligați să luăm Crimeea, în 2014, pentru a preveni un masacru al Kievului”. Cât (ne)adevăr e în recenta afirmație a liderului rus Președintele rus Vladimir Putin a reluat narațiunea potrivit căreia trupele rusești ar fi fost ,,nevoite” să cucerească Crimeea în 2014, altfel Kievul ”ar fi organizat un masacru” acolo. Prin declarațiile lui de acum liderul de la Kremlin, recunoaște, implicit, implicarea directă în alipirea Crimeii la Rusia, lucru negat inițial, și pus pe seama voinței localnicilor, exprimată printr-un referendum (organizat ilegal și cu rezultate mistificate).  Cât de cinice sunt afirmațiile lui Putin, pe România Curată.

👉VIDEO: Ucraina, dezinformare și demistificare. Webinar online, organizat de Societatea Academică din România Urmărește aici, îregistrarea dezbaterii online, de joi, 14 decembrie 2023, organizată de Societatea Academică din România (SAR) și România Curată, cu Vasile Ernu, Marin Gherman, Mihai Goțiu și Marian Voicu.

👉”Praful radioactiv din bombele cu uraniu sărăcit din Ucraina a ajuns în Anglia”. Pentru a doua oară, dacă am fi să-i credem pe ruși, Europa ar fi fost contaminată Cum a fost reîncălzit mitul ”norului radioactiv” ajuns deasupra Europei și cine e cercetătorul britanic care l-a readus în discuție, pe România Curată.

👉Rusia vrea să înființeze un tribunal special pentru judecarea lui Zelenski pentru crime de război. Asta în timp ce Putin e urmărit internațional sub această acuzație. Cine a gândit acest scenariu și ce țări ar mai urma să fie implicate, pe România Curată.

👉Cele mai populare mituri cultivate de Rusia în Occident, care au dat roade împotriva Ucrainei Miturile rusești nu au fost create doar de regimul Putin, ele nu sunt doar un produs al propagandiștilor și ideologilor lumii rusești din ultimele decenii. Ele sunt moștenirea a mai multor secole de istorie a Rusiei, moștenirea sa colonială și fundamentul pe care regimul de la Kremlin continuă să-și atingă obiectivele în Occidentul global, arată o analiză care prezintă și cele mai influente astfel de mituri.

👉Noua sperietoare a rușilor: creșterea infecțiilor rezistente la antibiotice în Ucraina. Ce dovedește și ce nu dovedește asta

👉”Cultura ucraineană nu există. Rușii i-au învățat carte”. O poveste menită să justifice ”civilizarea” cu bombe și rachete

👉Putin se plânge de încălcarea drepturilor omului, invocând una din justificările invaziei din Ucraina! Ce acuzații a făcut Kremlinul, cu doar câteva zile înainte de aniversarea a 75 de ani de la semnarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, și care e realitatea, aici.

👉”Zelenski a dat Hamas-ului armament primit din partea Occidentului”. Cum încearcă Moscova să distragă atenția de la propria susținere a organizației palestiniene. Cine e politicianul francez, fost europarlamentar, care susține această acuzație.

👉”Zelenski a încercat să-l otrăvească pe Budanov”. Obișnuită cu eliminarea fizică sau încarcerarea criticilor, Rusia îl acuză pe președintele ucrainean de practici similare

👉PREMIERĂ: Înțelegerea războiului. România Curată vă oferă prefața-confesiune a cărții unui profesor de istorie de la Harvard, despre conflictul din Ucraina, apărută recent și în limba română Serhii Plokhy este profesor de istorie a Ucrainei la Universitatea Harvard, unde este și director al Institutului de Cercetare pentru Ucraina. Pentru cărțile ”Ultimul Imperiul. Zilele de sfârșit ale Uniunii Sovietice” (2015) și ”Cernobîl” (2018) a primit mai multe premii internaționale. Pe România Curată puteți citi prefața celei mai recente cărți a sale, pusă la dispoziție de Editura Trei

👉Scădere dramatică a sprijinului rușilor pentru războiul din Ucraina. Trei sondaje rusești spun același lucru Pentru prima dată de la anunțarea mobilizării generale, în septembrie 2022, toate cele trei institute rusești care realizează sondaje independente (Centrul Levada, Russian Field și Chronicle Group) au arătat o scădere accentuată a sprijinului public pentru invadarea Ucrainei, se arată într-o analiză publicată pe Moscova Times (The Moscow Times). De data aceasta, scăderea nivelului de sprijin pentru război nu este legată de niciun eveniment specific și poate indica chiar un punct de cotitură în atitudinea rușilor față de „operațiunea militară specială”, se arată în analiza menționată.  Cum se explică acest punct de cotitură și cum fa influența asta deciziile lui Putin, ale Occidentului și ale Ucrainei, pe România Curată.

👉De ce tac rușii? De ce nu se răzvrătesc? Răspunsurile unui rus distins cu Premiul Nobel

👍De-asta e bine să citim despre Rusia. Mai ales despre Rusia contemporană. Și să ne alegem informați lecturile. Sunt unii, istorici, sociologi, jurnaliști, care se documentează și scriu de ani buni, ba chiar decenii, despre nașterea puterii și ambițiilor lui Putin. Scriitorul și jurnalistul Vasile Ernu (născut în URSS, cum el însuși se prezintă, vorbitor de rusă și bun cunoscător al spațiului ex-sovietic) a făcut o selecție a cărților traduse recent în limba română, care merită citite pentru a înțelege ascensiunea lui Putin și cum s-a ajuns la războiul din Ucraina. Le puteți găsi în aceste zile (24-28 mai), la unul dintre cele mai importante târguri de carte din țară, Bookfest, dar și în librării (fizice sau online). 10 recomandări, aici:

👍Proiectul ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare” este derulat de Societatea Academică din România (SAR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt dosponibile la www.activecitizensfund.ro.

”Ucraina, dezinformare și demistificare”

 

”Ucraina, dezinformare și demistificare” proiect al Societății Academice din România (SAR)

👉Crezul putinismului dezvoltat. Ce vrea Kremlinul cu ”Fundamentele statalității ruse”, noul curs, obligatoriu de luna viitoare, pentru studenții ruși Propaganda Kremlinului a atins un nou nivel - o nouă disciplină universitară, „Fundamentele statalității ruse”, pe care toți studenții o vor studia începând cu luna septembrie, lansată, deloc întâmplător, înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor. Unul dintre obiectivele noii discipline, dezvoltată la comanda și sub supravegherea blocului politic intern al Kremlinului, e declarat în mod explicit în programă: prevenirea creșterii sentimentelor de opoziție în rândul tinerilor, insuflându-le „un sentiment dezvoltat de cetățenie și patriotism”, arată Andrei Perțev, jurnalist, corespondent special al ziarului Meduza, într-o analiză pentru Carnegie Endowment for International Peace. Ideea istoriei ca o cursă de ștafetă a civilizațiilor este foarte convenabilă pentru conducerea de vârf a Rusiei. Din moment ce sunt suficient de norocoși să conducă o civilizație tânără, nu trebuie neapărat să își calculeze pașii și riscurile, să dezvolte economia și să conducă o politică externă rezonabilă. Tinerii vor ierta totul și vor anula toate greșelile, Rusia va deveni lider în orice caz, explică jurnalistul de la Meduza. Kremlinul vrea să le impună rușilor o credință oarbă, încercând să o susțină cu un erzaț de știință. Însuși Fundamentele statalității a fost elaborat în cadrul proiectului „ADN-ul Rusiei” – și acesta este, de asemenea, un joc de terminologie științifică. Pe aceleași baze pseudoștiințifice, autoritățile vor încerca să-și formeze loialitatea față de ele însele. Cetățenilor li se va vorbi despre o viziune specială asupra lumii și un sistem de valori pe care trebuie să le împărtășească în virtutea „apartenenței la civilizația rusă și la societatea rusă”. Citește pe România Curată, analiza detaliată a lui Andrei Perțev.

👉Mituri despre refugiații ucraineni. Și demontarea lor. Tu știi câți ucraineni lucrează în România și în ce domenii? Refugiații nu aleg să fie refugiați. E doar o ultimă opțiune care le-a mai rămas când asupra orașelor și caselor lor cad bombe. Dar, nu de puține ori, asupra lor se aruncă o anatemă nedreaptă, din cauza expunerii la propagarea unor mituri propagate și multiplicate involuntar (din lipsă de informații reale) sau intenționat (de persoane și diferite grupuri care au interese să mențină o stare de conflict și/sau ură la adresa ucrainenilor). UNCHR (Înaltul Comisariat pentru Refugiați al ONU) România a demontat o parte dintre cele legate la refugiații ucraineni. Astfel, toi refugiații ucraineni din România ar încăpea pe un stadion mare (un număr cu mult, mult mai mic decât cel al ucrainenilor care doar au trecut prin țara noastră), aproximativ 80% dintre cei rămași sunt femei cu copii, 40% sunt angajați (în România ori în Ucraina și alte țări, prin telemuncă), majoritatea copiilor sunt înscriși în sistemul de învățământ, de asistență socială beneficiază doar o parte dintre refugiați, iar România are beneficii, la rândul ei, de pe urma refugiaților care lucrează deja la noi în țară (o mare parte în domenii care necesită studii superioare). Cele 9 mituri despre refugiații ucraineni, demontate de UNCHR, le puteți citi pe România Curată.

👉Distrugere cu repetiție. În urmă cu aproape o sută de ani, sovieticii au aruncat în aer Catedrala Schimbarea la Față din Odesa. În 2023, monumentul UNESCO este din nou în ruine, după atacurile Rusiei Bombele și rachetele nu au discernământ. Curmă viețile militarilor, dar și ale civililor, inclusiv copii. Distrug locuințe, dar și infrastructura critică. Provoacă dezastre de mediu și pierderi greu de reparat sau chiar definitive pentru patrimoniul cultural. Cele mai recente atacuri ale Rusiei asupra Odesei, din ultima săptămână, se înscriu în această ultimă categorie. Monumente simbol pentru istoria localității și a umanității au fost distruse sau avariate. Printre acestea se numără și Catedrala Schimbarea la Față. Aruncat în aer de sovietici în anii 30 ai secolului trecut și reconstruit în urmă cu două decenii, cunoscutul lăcaș de cult (dar și alte clădiri incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO) a fost grav avariat în timpul atacurilor rusești. Propaganda Kremlinului (care are un aliat de nădejde în Biserica Ortodoxă – vezi aici) pretinde că monumentul ar fi fost lovit de o rachetă a apărării anti-aeriene ucrainene. Dar nu e pentru prima dată când rușii pretind că ucrainenii și-ar distruge singuri barajele sau alte obiective strategice și/sau civile ori culturale. Și ca și cum faptul că ucrainenii se apără ar degreva Rusia de responsabilitatea atacului și a distrugerilor războiului. Scriitorul Vasile Ernu, născut chiar în Odesa, face un bilanț al distrugerilor și al istoriei dramatice a monumentelor din oraș. Aici, pe larg.

👉Ortodoxia nucleară, teologia ”lumii ruse” și rolul Bisericii Ortodoxe Ruse în războiul de ocupație al regimului Putin Fenomenul cel mai important în anii 90 este cel al dizolvării statului, instituțiilor statului, legilor și economiei. Criza imensă de legitimitate a satului și haosul economic a adus o violență socială fără precedent. În acest gol imens lăsat de stat, instituții, societate, economie vine Biserica Ortodoxă Rusă (BOR), dar și diverse culte, care să înlocuiască sau să ofere o alternativă. BOR, în mod special, devine un element central în noua configurație social-politică. Acest lucru se va simți mai ales odată cu instaurarea regimului Putin. Regimul Putin, în procesul său de reabilitare a statutului, economiei, societății aduce BOR în plin plan, arată Vasile Ernu, specialist în spațiul ex-sovietic, într-o amplă analiză, pe România Curată, în care analizează rolul BOR în susținerea regimului Putin și războiul de ocupație din Ucraina.  În 2009 a apărut un termen nou în limba rusă: religarhia. Religarhia este o combinaţie între religie şi oligarhie care face trimitere la o situație veche într-un context nou: amestecul ierarhiei BOR cu structurile Statului şi cu cele financiare. Religarhul este un înalt demnitar apropiat de elitele puterii şi economice care conduc Statul. Religarhia este diferită însă de formele politice cunoscute precum hierocraţia (Israelul antic) sau de teocrația medievală, când structurile religioase preluau rolul statului. În statele postcomuniste ortodoxe asistăm la un soi de relansare a tradiției bizantine adaptate unui nou context social, politic şi economic. În Rusia, fenomenul devine foarte vizibil în perioada lui Putin și mai ales odată cu alegerea noului Patriarh al Rusiei, Chiril (2009). Tandemul Putin – Chiril instituie această religarhie, explică Vasile Ernu. Ortodoxia nucleară, sau Ortodoxie atomică, este o versiune a conceptului ”ideea rusă” potrivit căreia Ortodoxia – confesiunea care reprezintă Rusia – și scutul nuclear sunt cele două componente ale securității Rusiei. Cu toate acestea, problema sfințirii armelor de distrugere în masă rămâne una controversată pentru BOR. Există opinii polarizate: de la afirmația că Biserica nu ar trebui să binecuvânteze deloc armele, până la apărarea practicii de sfințire a oricărui tip de armă. Pe larg, despre raporturile dintre stat și Putere, începând cu perioada stalinistă și până în prezent, despre doctrina celei de-”a treia Romă”, fundamentarea rolul mesianic al Rusiei, religarhie și ortodoxia nucleară, în ampla analiză de pe România Curată (aici).

👉De ce tac rușii? De ce nu se răzvrătesc? Răspunsurile unui rus distins cu Premiul Nobel ”Acum există o luptă pentru viitor. Există o luptă pentru ceea ce va fi. Există o bătălie pentru cum va fi societatea. Cine va câștiga – junta sau cetățenii liberi?”, s-a întreabat, retoric, Dmitri Muratov, redactorul ziarului Novaia Gazeta, laureat al Premiului Nobel, în discursul despre războiul din Ucraina și situația din Rusia, ținut la Global Media Forum. ”Programul juntei a fost formulat, probabil, de cel mai popular șef al unei companii militare private, miliardar, supermanager Evgheni Prigojin. Permiteți-mi să vă reamintesc programul său, el l-a subliniat: „Nu mai construiți poduri și teatre. Toată Rusia ar trebui să lucreze în fabrici de apărare. Pentru o vreme, Rusia ar trebui să devină Coreea de Nord. Copiii elitei ar trebui să se întoarcă din străinătate în Rusia. Efectuați o mobilizare generală. Închideți granițele.”, a subliniat Muratov. Laureatul Nobel arată, însă, că noua generație nu e dispusă să urmeze un asemenea apel. ”Noua generație, născută sub Gorbaciov și puțin mai mult, nu este gata să se sacrifice. Această generație construiește viitorul, în timp ce autoritățile din Rusia încearcă să îmbunătățească trecutul. Aceasta este o generație unică uimitoare, aceștia sunt profesioniști, aceștia sunt oameni cu empatie ridicată. Mulți dintre ei și-au părăsit patria, mulți pentru totdeauna. Probabil știm cine a plecat pentru totdeauna. Acești oameni își iau animalele de companie cu ei. A existat o creștere de 26 de ori a numărului de cipuri pentru animale de companie, deoarece oamenii pleacă definitiv. Între 700.000 și un milion de tineri au părăsit Rusia. Nu vor să ucidă. Și nu vor să fie uciși”, a punctat Dimitri Muratov. Discursul, pe larg, aici. Merită citit!

👉În numele creștinismului? În numele ortodoxiei? Bombardarea și distrugerea Catedralei Schimbarea la Față, din Odesa, monument UNESCO ”Oamenii sunt oameni. Clădirile sunt clădiri. Nimic nu se compară cu pierderea unei vieți omenești, mai ales în mod violent și absurd, cum se întâmplă în timpul unui război. Dar nu poți trece ușor nici peste distrugerile aduse la pachet de un conflict, de la cele ale infrastructurii civile, la cele de mediu ori cele ce țin de spiritualitate. Iar bombardamentele din ultima săptămână, care au vizat Odesa, se încadrează în ultima categorie”, scrie, într-o opinie pe România Curată, Mihai Goțiu. ”Distrugerea Catedralei Schimbarea la Față din Odesa doare. Indiferent că ești creștin sau nu, ortodox ori ba. Și e de neînțeles cum Patriarhul Chiril al Moscovei poate susține, în continuare, războiul din Ucraina. Cu atât mai mult cu cât, distrusă de sovietici în anii 30 ai secolului trecut și reconstruită la începutul anilor 2000, se află sub tutela Patriarhiei Ortodoxe a Moscovei. Ăsta e creștinism? Asta e ortodoxie? Astea sunt valorile pe care Putin le apără împotriva Occidentului ”decadent”? Și așa le apără?”. ”Cât despre povestea propagandei Kremlinului, cum că distrugerea ar fi fost provocată de o rachetă anti-aeriană ”greșit manevrată” a Ucrainei, a se scuti… Că nu e pentru prima dată când rușii susțin că ucrainenii își aruncă singuri în aer teatrele, gările, barajele, clădirile civile. Și chiar dacă, în timpul apărării se pot face greșeli (momentan n-am văzut/citit despre vreo dovadă care să susțină povestea Kremlinului), responsabilitatea rămâne la agresor, în niciun caz la victimă”, mai notează Mihai Goțiu, în articolul pe care îl puteți citi, integral, pe România Curată.

👉A fost arestat Boris Kagarliţki, cea mai respectată şi importantă voce a stângii intelectuale ruse, pentru poziția sa anti-război FSB a deschis, săptămâna trecută, un dosar penal împotriva lui Boris Kagarlițki, un cunoscut politolog, sociolog, profesor la Școala Superioară de Științe Sociale și Economice din Moscova (Şaninka) și editor al cunoscutei reviste de stânga Rabkor pentru că ar fi justificat terorismul (articolul 205.2 din Codul penal). Asta însemnă o pedeapsă cu închisoarea între 5 și 7 ani. ”În mod evident, motivul real al arestării lui Kagarliţki a fost reprezentat de opiniile sale politice și de activitățile sale curente: poziția fermă antirăzboi. Boris Kagarliţki a fost deja transferat la Sâktâvkar, Regiunea Komi”, scrie Vasile Ernu. ”Pe Boris Kogarliţki îl cunosc foarte bine – am avut nenumărate discuţii, dezbateri, interviuri, colaborări. Pentru generația mea el era un exemplu de curaj şi o minte sclipitoare, un extraordinar profesor. Am publicat şi câteva interviuri cu el. Este disident încă din perioada Brejnev – a fost arestat în anii 80 pentru poziția lui critică faţă de regimul sovietic – disidența lui a fost mereu asumată de pe poziția de stânga. A articulat şi argumentat mereu asta prin cărţile sale. A avut o poziţie destul de critică şi faţă de regimul Elţin, fiind un social democrat asumat, de pe poziții marxiste”, detaliază Ernu. Mai mult, pe România Curată.

👍De-asta e bine să citim despre Rusia. Mai ales despre Rusia contemporană. Și să ne alegem informați lecturile. Sunt unii, istorici, sociologi, jurnaliști, care se documentează și scriu de ani buni, ba chiar decenii, despre nașterea puterii și ambițiilor lui Putin. Scriitorul și jurnalistul Vasile Ernu (născut în URSS, cum el însuși se prezintă, vorbitor de rusă și bun cunoscător al spațiului ex-sovietic) a făcut o selecție a cărților traduse recent în limba română, care merită citite pentru a înțelege ascensiunea lui Putin și cum s-a ajuns la războiul din Ucraina. Le puteți găsi în aceste zile (24-28 mai), la unul dintre cele mai importante târguri de carte din țară, Bookfest, dar și în librării (fizice sau online). 10 recomandări, aici:

👉De ce nu este primită Ucraina în NATO? De ce se tem aliații? Interviu cu un expert în relațiile dintre Rusia și NATO ”Un obstacol serios în calea aderării Ucrainei la NATO ar putea fi sosirea (la un moment dat - n.r.) în locul lui Zelenski a unui președinte care să fie asemănător cu foștii lideri ucraineni. El ar putea avea o viziune opusă asupra relațiilor cu Occidentul și cu Rusia. Dar acest lucru este greu de imaginat acum. Totuși, este mai probabil (decât sosirea unui președinte pro-rus - n.r.) ca Zelenski să fie înlocuit în viitor de un lider de extremă dreapta care ar difuza idei revanșarde – mai ales dacă Ucraina nu-și atinge obiectivele de revenire la granițele din 1991. Și ne amintim că o țară membră NATO nu poate fi expulzată din alianță.”, explică Kimberly Marten, politolog specializat, printre altele, în istoria relațiilor dintre Rusia și NATO, într-un interviu pentru site-ul rusesc de opoziție Meduza. ”Unul dintre motivele pentru care Germania și SUA nu se grăbesc să garanteze viitoarea apartenență a Ucrainei la alianță este tocmai faptul că Zelenski nu va fi președinte pentru totdeauna. Este important pentru ei să se asigure că Ucraina rămâne în viitor un partener de încredere care nu va împinge NATO într-un conflict direct cu Rusia”, mai explică expertul. ”De asemenea, este important să ne amintim că, dacă NATO leagă în mod oficial apartenența Ucrainei de sfârșitul războiului, i-ar putea da lui Putin o carte albă pentru a nu pune capăt războiului niciodată. Ceea ce ridică o altă întrebare: când se consideră că un război s-a încheiat? Când s-a ajuns la o încetare a focului? Și de unde știm cât de stabil va fi acest armistițiu? Cred că mulți oameni sunt îngrijorați de faptul că Ucraina riscă să nu reușească să își atingă obiectivele maxime, iar Germania și SUA vor să vadă ce se va întâmpla în continuare.” Pe larg, despre motivele care amână intrarea Ucrainei în NATO, aici.

👉 Criza economică și tragedia prin care trece Ucraina, în cifre ”Macroeconomia arată că Ucraina a pățit-o mai rău decât cei care au trecut prin Marea Criză Economică (1929-1933). Cu toate acestea, economia nu s-a prăbușit și oamenii nu sunt în stradă”, arată Tymofiy Mylovanov, economist ucrainean, profesor asociat la University of Pittsburgh, președinte la Kyiv School of Economics, care a studiat economie la University of Wisconsin-Madison. Ce spune, în sinteză: 1. 18% din suprafața Ucrainei (cam echivalentul a jumătate din Germania n.n.) și 12% din PIB-ul de dinainte de război rămân sub ocupație în timpul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022-2023. 2. Peste 5 milioane de persoane strămutate în interiorul țării (IDP) au fost raportate în 2022, iar peste 8 milioane au plecat din Ucraina. Aceasta reprezintă 30% din populație care devine fără adăpost. Gândiți-vă la întreaga populație a marelui stat New York, California, Florida și Texas care își pierde casele și trebuie să se mute. 3. Șomajul a crescut de la 10% în 2021 la 25-26% în 2022. Acum, fiecare 1 din 4 persoane care ar putea și ar vrea să muncească nu are un loc de muncă. 4. PIB-ul real a scăzut cu 29,1% în 2022. 5. Inflația de consum a crescut cu 26,6% în 2022 6. Cursul de schimb al hrivnei a fost fixat la 36,57 UAH/USD, ceea ce a dus la o devalorizare de 25%. 7. Exporturile de bunuri au scăzut cu 35%, iar exporturile de servicii au scăzut cu 28,3% în 2022. Acești indicatori sunt la egalitate cu cei din timpul Marii Depresiuni, dar există o diferență. În SUA, pentru ca PIB-ul să scadă cu 29%, a fost nevoie de intervalul 1929 până în 1933. În Ucraina, acest lucru s-a întâmplat într-un an. Mai mult, pe România Curată (aici)

👍Proiectul ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare” este derulat de Societatea Academică din România (SAR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.  Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.