Se afișează postările cu eticheta film. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta film. Afișați toate postările

vineri, 5 mai 2017

INVITAŢIE - RĂZBUNAREA ȚIGĂNCII



Dragi băimăreni,
Ne vom "răzbuna" în continuare pe voi, cu primul nostru film, "RĂZBUNAREA ȚIGĂNCII: pălăria fatală și nazistul", ce va rula în minunatul dumneavoastră oraș, la respectabilul Cinematograf DACIA, până JOI 11 MAI, Anul Domnului 2017, zilnic DE LA ORELE 19:00! (La cererea publicului ;) )
E musai de spus că-i vorba de o producțiune 100% independentă și în același timp -probabil- primul film de epocă astfel făcut la noi!
Prețul unui bilet va fi de doar 7 lei. Bine de știut: durează 81 de minute.
O altă mențiune importantă: NU-i un film CU ȚIGANI (nu că ar fi ceva rău în asta, Doamne feri!), ci cu ROMÂNI, despre români!
Vă poftim să citiți în continuare SINOPSISUL și să vedeți un album FOTO, eventual să vizionați și un modest TRAILER (din fericire și esențial, filmul e mai bun decât trailerul, asta vă garantăm...!:;) ):

Răzbunarea țigăncii: Pălăria fatală și nazistul

Cluj, luna Cireșar, Anul Domnului 1940.
Undeva la marginea zidului vechii cetăți, o țigancă florăreasă, desigur vrăjitoare, are o viziune apocaliptică: nu peste mult timp, mii și mii de țigani din Ungaria și România vor fi uciși sau deportați. Se hotărăște să-și foloseacă degrabă puterile supranaturale. Din "instrumentarul" ei: trandafiri fermecați, pălării fatale și încă ceva, esențial, ce va rămâne nedezvăluit aici, pentru farmecul și misterul aventurii. Pentru urzeala ei, gitana are însă nevoie de doua gemene speciale: Maria si Aurelia.
Maria studiază actoria și își zice Mary, iar Aurelia e cârciumăreasă. Vrăjitoarea le atrage la ea și citindu-le pasiunile și dorințele, fricile și slăbiciunile, le folosește în jocul ei sofisticat și în același timp improvizat, având drept scop o simbolică răzbunare, în numele tuturor conaționalilor săi țigani, pentru toate nedreptățile pe care aceștia le-au îndurat și le vor mai îndura.
Planul ei rocambolesc include și un malefic agent al Siguranței Statului (carliste), un năzdrăvan fiu de pălărier, un cârciumar drăcos, un tânăr politician cam hăbăuc, un valet viril, precum și - complet neprăvăzut - doi cetățeni veșnic turmentați, aflați într-o permanenta căutare a "Nirvanei - Paradisul bețivilor", de care nu se poate nicicum scăpa. Ultimul - dar nu cel mai puțin important personaj prins în vârtejul gitanei - e un general nazist, atașat militar al Germaniei la București.

POZE:

TRAILER:

                                                                                            C.L.



miercuri, 20 iulie 2016

A murit un mare actor român - Radu Beligan !

Actorul Radu Beligan a murit miercuri, 20 iulie 2016, la Spitalul Elias, în jurul orei 13.00, la vârsta de 97 de ani, au confirmat reprezentanţii spitalului pentru MEDIAFAX. El a fost cel mai longeviv actor aflat încă în activitate pe scena de teatru.
Radu Beligan, născut pe 14 decembrie 1918, a avut o bogată activitate în teatru, film, televiziune şi radio. El a interpretat roluri celebre, în mari capodopere ale dramaturgiei române şi universale, piese semnate, printre alţii, de Ion Luca Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Muşatescu, Mihail Sebastian, William Shakespeare, Carlo Goldoni, Nicolai Vasilievici Gogol, Anton Cehov, George Bernard Shaw, Maxim Gorki, Albert Camus, Eugen Ionescu, Jean Anouilh etc. Totodată, el este cunoscut publicului român în calitate de regizor al unor spectacole precum "Egoistul" de Jean Anouilh, "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale, "Doctor fără voie" de J. B. P. Molière, "Străini în noapte" de Eric Assous.
Radu Beligan a fost director al Teatrului de Comedie din Bucureşti, între anii 1961 şi 1969, şi director al Teatrului Naţional Bucureşti, între 1969 şi 1990. Totodată, a fost profesor la Institutul de Teatru şi Film, între 1950 şi 1965, şi a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004, în semn de recunoaştere a activităţii sale în domeniul artei.
A fost decorat, printre altele, cu Ordinul "Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofiţer, Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan şi Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare în grad de Ofiţer, din partea Franţei. Este Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L. Caragiale" din Bucureşti.
Actorul Radu Beligan a primit în 2011 o stea pe Aleea Celebrităţilor - Piaţa Timpului, spaţiul bucureştean dedicat marilor valori ale filmului şi scenei româneşti.
În februarie 2014, Radu Beligan a fost inclus într-un top al celor mai puternice o sută de personalităţi din lume din domeniul divertismentului, alături de actorul român în clasament regăsindu-se numeroase celebrităţi de toate vârstele, de la Hollywood, printre care Robert De Niro, Martin Scorsese, Clint Eastwood, Woody Allen, Judi Dench, Helen Mirren şi Angelina Jolie, potrivit site-ului american Business Insider.
DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE! S-A DUS LA ÎNTÂLNIREA CU MIRCEA ALBULESCU, GHEORGHE DINICĂ, DEM RĂDULESCU, GEORGE MOTOI şi alţi mari actori români care dau spectacole în RAI!











joi, 2 iunie 2016

„Primarii noştri“. Un film despre corupţia şi incompetenţa din primăriile ţării

Accesati
http://adevarul.ro/news/societate/documentar-primarii-nostri-film-despre-coruptia-incompetenta-primariile-tarii-8_574ec0595ab6550cb8868933/index.html?





sâmbătă, 13 iunie 2015

Festival de foarte scurt metraj la Sighetu Marmaţiei


Sâmbătă, 13 iunie şi duminică 14 iunie, ora 19,oo la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca, filiala Sighetu Marmaţiei va avea loc „Festivalul filmului de foarte scurt metraj”. Organizatori Asociaţia „Valea Verde”şi prof. Crina Voinaghi. Preţul de intrare 10 lei.


luni, 2 februarie 2015

Cel mai scump film iranian, despre viaţa profetului Mohamed, va avea premiera astăzi !

Filmul "Muhammad, Messenger of God", o peliculă despre profetul Mohamed, considerat cel mai scump lungmetraj din cinematografia iraniană, produs cu un buget de 30 de milioane de dolari, va avea premiera mondială duminică, la un festival de film din Teheran.
Într-o perioadă în care controversele abundă pe plan mondial în privinţa felului în care este reprezentat profetul Mohamed, un film biografic despre tinereţea acestuia - cel mai scump film iranian realizat vreodată - va avea premiera mondială duminică, informează irishtimes.com.
Festivalul Internaţional de Film Fajr din Teheran, care coincide cu cea de-a XXXVI-a aniversare a Revoluţiei Islamice din 1979 din Iran, conţine în programul său un film care prezintă propria versiune a acestei ţări despre felul în care a trăit cea mai venerată personalitate religioasă a islamului.
Potrivit organizatorilor festivalului, pentru a proteja demnitatea profetului, filmul va fi proiectat în afara competiţiei.
Iranul a fost un critic vehement a felului în care profetul Mohamed este portretizat în Occident, condamnând cea mai recentă copertă a revistei franceze de satiră Charlie Hebdo, publicată după atentatul terorist de la Paris de pe 7 ianuarie, care îl prezintă pe profetul musulman plângând şi ţinând în mâini o pancartă cu mesajul "Je Suis Charlie".
Filmul, ce va fi lansat cu titlul "Muhammad, Messenger of God" în ceremonia de deschidere a festivalului, este regizat de Majid Majidi, un cunoscut regizor iranian, care a lucrat mai mult de cinci ani - şi în mare secret - pentru a produce acest lungmetraj, care este doar al doilea film de mare buget din istoria cinema-ului iranian despre viaţa profetului Mahomed.
Primul film iranian de amploare despre profetul Mahomed a fost "The Message", regizat în 1976 de Moustapha Akkad, cu Anthony Quinn în rolul principal, care a generat la rândul său controverse, în ciuda faptului că nu l-a arătat nicio secundă pe profet pe ecran, pentru a nu ofensa credinţele musulmanilor.
Majid Majidi spune că a avut propriile dubii despre filmul biografic regizat de Moustapha Akkad, considerând că acel lungmetraj nu a reuşit să prezinte în mod corect viaţa profetului Mohamed, "arătând doar Jihad şi război", dar şi pentru că "imaginea islamului din acel film este imaginea unei săbii".
Filmul lui Majid Majidi, finanţat de statul iranian, care reprezintă prima parte dintr-o trilogie ambiţioasă despre viaţa profetului, prezintă povestea lui Mohamed de la naşterea lui şi până la vârsta de 12 ani, încheiindu-se cu prima lui vizită la Sham (în Siria), unde Bahira, un călugăr creştin, i-a prezis că va ajunge într-o bună zi un profet.
Iranul intenţionează să distribuie pe scară largă acest film începând din luna martie, cel puţin în ţările vorbitoare de limbă engleză, ca şi în cele arabe.
Chipul lui Mohamed nu va fi arătat pe ecran, iar directorul de imagine al filmului, italianul Vittorio Storaro, recompensat cu trei premii Oscar pentru trei capodopere ale cinematografiei - "Apocalipsul acum", de Francis Ford Coppola, "Roşii", de Warren Beatty, şi "Ultimul împărat", de Bernardo Bertolucci -, a folosit o varietate de combinaţii de lumini şi umbre, pentru a face posibilă reprezentarea unei figuri religioase în acest film.
O problemă ar putea fi reprezentată de faptul că filmul este produs de iranieni şiiţi. Spre deosebire de sunniţi, iranienii şiiţi au o atitudine relativ relaxată faţă de reprezentarea vizuală a personalităţilor religioase, fapt care a generat numeroase controverse în trecut.

miercuri, 20 noiembrie 2013

Filmul „Matei, copil miner“, regizat de Alexandra Gulea, în cinematografe din 22 noiembrie 2013

Premiera lungmetrajului de debut al Alexandrei Gulea, Matei, copil miner, o coproducție România – Germania – Franța, produs de Europolis Film, va avea loc pe 21 noiembrie 2013, ora 20.00, la Cinema Studio. Filmul va fi lansat la București cu sprijinul Institutului Cultural Român, este distribuit de Independența Film și va rula în cinematografe începând cu data de 22 noiembrie 2013. La eveniment vor fi prezenți regizoarea Alexandra Gulea și producătorul Thomas Ciulei.
Matei (Alexandru Czuli) are 11 ani și este pasionat de științele naturii. El locuiește împreună cu bunicul lui (Remus Mărginean) în Valea Jiului. Părinţii fiind plecați la muncă în Italia, între copil și bunic se dezvoltă o relaţie de profundă complicitate. În urma unui incident, Matei este exmatriculat din școală, spre disperarea bunicului care reacţionează violent. Copilul fuge de acasă, iar peregrinările se transformă într-un traseu inițiatic. Filmul tematizează pierderea înainte de vreme a copilăriei si confruntarea lui Matei cu duritatea vârstei adulte.
Alexandra Gulea este regizoare, monteuză și scenaristă. A absolvit cum laude Ecole Nationale Supérieure des Beaux Arts la Paris și a studiat filmul documentar la Munich Film School. Documentarul Alexandrei Gulea, God Plays Sax, the Devil Violin/Dumnezeu la Saxofon, Dracu’ la Vioară a câştigat opt premii internaţionale, printre care renumitul German Short Film Prize.
Producătorul filmului, Thomas Ciulei (Europolis Film), a reușit să atragă 10 cofinanțatori și coproducători din 3 țări – România, Germania și Franța pentru a face posibilă producția cinematografică.
Palmares:
Festivaluri: IFF Rotterdam 2013, Zlin Film Festival 2013, Valencia Cinema Jove Film Festival 2013, TIFF Cluj 2013, Pesaro International Film Festival of New Cinema 2013, Festivalul Anonimul 2013, International Festival of Film Producers REGIOFUN 2013
Premii: Nominalizat la „Big Screen Award” IFF Rotterdam, Marele Premiu „Lino Micciche” - Pesaro, Italia, Premiul „Giuria Jovane” - Pesaro, Italia, Marele premiu la „Festivalul Internațional al Producătorilor REGIOFUN 2013” – Katowice, Polonia
Intrarea la evenimentul din 21 noiembrie este liberă (confirmare: anca @ punkpr.ro).


                                                                               GDL

luni, 21 octombrie 2013

Festivalul Filmului Românesc de la Londra va avea loc în perioada 28 noiembrie - 2 decembrie 2013

  Festivalul de Film Românesc de la Londra (FFR), care prezinta in fiecare an, la un cinematograf londonez de top, o selectie a celor mai incitante si mai premiate titluri, se va desfasura anul acesta in perioada 28 noiembrie - 2 decembrie. Ajuns la a zecea editie, Festivalul de Film Romanesc de la Londra este unul dintre evenimentele culturale romanesti majore ale anului in Marea Britanie, se arata intr-un comunicat postat pe site-ul festivalului.
FFR a inceput modest, in 2003, la un mic cinematograf de arta din centrul Londrei si a crescut constant, avand in program un spectru larg de filme in limba romana: succese incontestabile, productii semnate de regizori de ultima ora si retrospective. FFR isi propune sa atraga un public numeros, dornic sa aplaude realizarile romanesti. Drept urmare, festivalul a fost intotdeauna un mijloc important de a transmite un mesaj pozitiv despre Romania si despre Europa Centrala si de Est.
FFR a adus primul pe marele ecran, in Marea Britanie, scurtmetrajele si lungmetrajul de debut al multipremiatului regizor Cristian Mungiu. Acesta si-a castigat apoi o reputatie internationala semnificativa si a ramas, in acelasi timp, un prieten si un sustinator al evenimentului. In anii urmatori, un lung sir de actori si regizori - deveniti ulterior nume cunoscute - au fost prezenti la FFR. Totodata, festivalul a continuat sa onoreze cinematografia romaneasca clasica, familiarizand publicul britanic cu varfurile traditiei noastre. In 2004, de exemplu, punctul forte al festivalului a fost retrospectiva Lucian Pintilie, la care a fost prezent si marele regizor.
Cu ocazia aniversarii celor 10 ani de existenta, FFR va lansa un program anual de burse Profusion. Programul va incepe prin oferirea de mentorat, asistenta si supervizare in strangerea de fonduri, pentru a promova filme bazate pe experienta din diaspora si a incuraja dezvoltarea tinerilor care cresc in comunitatile din afara tarii.
Considerat un prilej de celebrare a României si a spiritului romanesc, FFR este sprijinit atat de comunitatea britanico-romana, cat si de diferite organizatii britanice si romanesti. FFR este o initiativa non-profit, sprijinta din punct de vedere financiar de granturi si sponsorizari primite de la numerosi prieteni si sustinatori, conform sursei citate. Agerpres


                                                                                     Cristian LAURENŢIU

vineri, 15 februarie 2013

Azi la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare


Vineri, 15 februarie 2013, ora 17,oo la  Sala de Conferințe va avea loc:

Proiecție de film documentar cu privire la consumul de apă îmbuteliată, intitulat: "Tapped" - în regia lui David de Rotschild.


Ştefan Selek
specialist relaţii publice
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

marți, 7 august 2012

Festivalul Anonimul a fost deschis luni seara cu filmul "The Door"


Festivalul Internaţional de Film Anonimul (6-12 august) a fost deschis luni seara cu filmul "The Door", de Istvan Szabo, care o are în distribuţie pe Helen Mirren, în prezenţa a câteva sute de spectatori.
Primul film al festivalului prezintă povestea Magdei, o scriitoare în căutarea afirmării, care angajează o femeie mai în vârstă, Emerence (Helen Mirren), pentru a-i face menajul. Încă de la prima lor întâlnire, este clar că Emerence nu este o menajeră obişnuită - deşi toată lumea din cartierul în care locuieşte o cunoaşte şi o respectă, nimeni nu ştie nimic despre viaţa ei privată şi nimănui nu i-a fost permis accesul în casa ei. Cu toate acestea, un eveniment neaşteptat din viaţa Magdei o face pe Emerence să se apropie de cea care a angajat-o.
La ceremonia de deschidere prezentată de Florin Piersic Jr. au participat directoarea festivalului, Miruna Berescu, selecţionera Ludmila Cvikova şi criticul de film Irina Margareta Nistor. Printre invitaţii primei seri de la Anonimul s-au numărat actorii Vlad Ivanov şi Andi Vasluianu.
Ziua de marţi este dedicată filmelor româneşti. La amiază va fi prezentat documentarul - animaţie "Crulic - Drumul spre dincolo" de Anca Damian, în timp ce, după ora 21.00, cel mai nou film al lui Tudor Giurgiu, "Despre oameni şi melci", va deschide seara românească.
Lungmetrajul "Şi caii sunt verzi pe pereţi", de Dan Chişu, şi mediumetrajul "De azi înainte", de Dorian Boguţă, se numără printre titlurile din secţiunea Romanian Off a Festivalului Internaţional de Film Anonimul. În această secţiune mai sunt incluse lungmetrajele "Despre oameni şi melci", de Tudor Giurgiu - care deschide, de altfel, seara filmului românesc -, "Trei zile până la Crăciun (Ultimele zile din viaţa Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu)", de Radu Gabrea, dar şi documentarele "Crulic - Drumul spre dincolo", de Anca Damian, "Păcătoasa Teodora", de Anca Hirte, şi un extras de 10 minute din "Chuck Norris vs Communism", de Ilinca Călugăreanu.
Printre scurtmetrajele şi mediumetrajele din această secţiune se numără "Tabăra din Răzoare", de Cristian Iftime, "30-40-50", de Iulia Rugină, Eva Pervolovici şi Stanca Radu, şi "Hello Kitty", de Millo Simulov.
În seara HBO, publicul poate vedea filmele "Alb şi negru/ The Sunset Limited", de Tommy Lee Jones, şi "Cinema Verite", de Shari Springer Berman şi Robert Pulcini, în timp ce secţiunea Eco Docs va prezenta "The Tsunami and the Cherry Blossom", de Lucy Walker, "The Landfill", de Jessica Edwards şi Gary Hustwit, şi "Meet Mr. Toilet", de Jessica Yu.
Lungmetrajul "Albert Nobbs", cu Glenn Close în rolul principal, va fi proiectat în închiderea festivalului. Filmul regizat de Rodrigo García spune povestea unei femei care se luptă să supravieţuiască în secolul al XIX-lea. Pentru a putea supravieţui, ea decide să se dea drept bărbat, pe nume Albert Nobbs, şi se angajează ca majordom la unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Dublin. După ce întâlneşte un zugrav, Albert Nobbs încearcă să scape de minciuna în care a trăit atât timp. Filmul a primit trei nominalizări la gala Oscar 2012: pentru cea mai bună actriţă în rol principal (Glenn Close), cea mai bună actriţă în rol secundar (Janet McTeer) şi cel mai bun machiaj.
Festivalul Internaţional de Film Independent Anonimul se desfăşoară între 6 şi 12 august, la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării. Preluare Mediafax


luni, 30 iulie 2012

SEMNIFICAŢII ISTORICE PENTRU 31 IULIE 2012


1784 - A încetat din viaţă filosoful şi scriitorul francez Denis Diderot: "Tatăl de familie", "Călugăriţa", "Nepotul lui Rameau", "Cugetări filozofice".
1914 - S-a născut actorul francez Louis de Funès. Într-un sondaj de opinie din 1968 a fost votat cel mai popular actor francez. Majoritatea filmelor sale de succes, ca de exemplu cele din seria "Jandarmul din Saint-Tropez", sunt bazate pe gaguri vizuale; deşi de Funès putea interpreta şi roluri serioase cu o subtilitate suficientă, a fost renumit mai ales pentru grimasele şi expresiile faciale exagerate. (d. 27 ianuarie 1983).
1938 - S-a născut actorul Nicu Constantin. A jucat în peste 30 de filme de scurt şi lung metraj, 600 de emisiuni de radio şi peste 300 de televiziune. În 2005, în cadrul Galei UNITER, a primit premiul special pentru teatru de revistă, iar un an mai târziu, premiul UNITER pentru întreaga activitate: "Secretul lui Bachus", "Alo, aterizează străbunica!", "Ministerul comediei", "Grăbeşte-te încet" (d. 15 septembrie 2009)
1944 - A încetat din viaţă Antoine de Saint-Exupéry, romancier, eseist şi reporter francez, aviator căzut pe frontul antifascist. S-a făcut cunoscut unui cerc larg de cititori în special datorită povestirii "Micul Prinţ", una din cele mai răspândite cărţi din lume, tradusă în circa 110 limbi. (n. 29 iunie 1900).
1957 - A intrat în funcţiune primul reactor atomic românesc
2006 - Fidel Castro i-a cedat puterea fratelui său, Raul Castro


sâmbătă, 23 iunie 2012

„Zilele filmului pentru copii” la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare


Luni, 25 iunie 2012 este prima zi din programul derulat în fiecare vacanţă de vară de Secţia pentru copii, “Zilele filmului pentru copii”, anul acesta la a VIII-a ediţie.
Sunt aşteptaţi preşcolari şi şcolari începând cu ora 10,oo la o noua serie de filme noi achiziţionate special pentru această manifestare de conducerea Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu” Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean.
Programul filmelor este afişat la sediul Bibliotecii Judeţene şi pe site-ul instituţiei.

                                          Corina Şandor Martin


joi, 23 februarie 2012

Nominalizările Premiilor Gopo - România

Filmul Periferic a strans 12 nominalizari, inclusiv pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cea mai buna actrita in rol principal (Ana Ularu) si cea mai buna imagine.
Cinci lungmetraje autohtone candideaza in 2012 la caștigarea Premiului Gopo pentru Cel mai Bun Film, cea mai importanta distinctie a cinematografiei autohtone:
Aurora (r. Cristi Puiu, România-Franta-Elvetia-Germania),
Crulic – Drumul spre Dincolo (r. Anca Damian, România – Polonia),
Din dragoste cu cele mai bune intentii (r. Adrian Sitaru, România – Ungaria),

Loverboy (România – Serbia – Franta – Suedia),
Periferic (r. Bogdan George Apetri, România-Austria).

Cel mai bun Regizor
Cristi Puiu
Adrian Sitaru
Bogdan George Apetri
Catalin Mitulescu

Cel mai bun Actor intr-un Rol Principal
Bogdan Dumitrache - Din Dragoste cu Cele mai Bune Intentii
Cristi Puiu - Aurora
Vlad Ivanov - Principii de Viata

Cea mai Buna Actrita intr-un Rol Principal
Ada Condeescu - Loverboy
Ana Ularu - Periferic
Natasa Raab - Din dragoste cu Cele Mai Bune Intentii

Premiul publicului
- Nasa

Verifica lista completa a nominalizarilor pe site-ul oficial al Premiilor Gopo.

Cristian Laurentiu

luni, 13 februarie 2012

Radu Beligan, un senior al scenei române!


Un genial actor, un fin cărturar, un Moliere altoit cu Urmuz şi Caragiale

Este incredibil că astăzi Radu Beligan împlineşte 93 de ani. Un talent înnăscut şi crescut numai din fibre, umor, fineţe, limpezime, cultură, vibraţie, conştiinţă, inteligenţă de laser, clarviziune de fulger, o ureche muzicală extraordinară, precizia unui arcaş în marile simboluri şi în pluralitatea de sensuri. Exercită o uluitoare fascinaţie asupra publicului care merge cu el din prima secundă.
Născut în Moldova lângă Bacău, a admirat întotdeauna şăgălnicia şi umorul moldoveanului, fineţea sfătoasă şi neaşteptată a ironiei. Pentru Radu Beligan timpul parcă a rămas în loc, are aceeaşi siluetă juvenilă, aceeaşi impecabilă eleganţă, aceeaşi voce de neconfundat,
aceeaşi rigoare în pregătirea rolurilor, acelaşi respect pentru replică, iar în ultimul timp aceeaşi rigurozitate ca regizor.
Un senior al scenei, Radu Beligan este o personalitate unică, irepetabilă, aşa cum în „Tabelul lui Mendeleev", elementele descoperite de-a lungul timpului reprezintă un unicat în plămada Naturii. El este unic dacă-l privim şi ca personalitate artistică, şi ca om.

A iubit întotdeauna teatrul. Cu patimă. Cu tenacitate. Aşa cum afirma, în volumul "Note de insomniac", "Iubesc teatrul, care este arta de a povesti opoziţiile. Teatrul te învaţă să-l cunoşti şi să-l iubeşti pe celălalt". A privit dincolo de scenă. Dincolo de replici. A înţeles personajele. A avut parteneri celebri de scenă, dar şi de echipă, „într-un soi de confrerie secretă, în care un grup de iniţiaţi în tainele alchimiei teatrale îşi comunicau cu generozitate experienţele şi scoteau împreună, seară de seară, aurul din piesele jucate", figuri legendare ca Alexandru Giugaru, „un fel de Gargantua", Liviu Rebreanu, pentru care teatrul era o formă de comunicare privilegiată cu publicul, Eugen Ionescu, „care a asistat la spectacolul magnific cu «Rinocerii» de la Bucureşti, dar şi de la Paris (în Sala Elvire Popesco), Tudor Vianu, George Vraca, „un bărbat superb de o frumuseţe virilă şi un actor nepereche, de o nobleţe pe care ştia să o dăruiască eroilor săi", Victor Eftimiu, Ion Barbu, Ion Iancovescu, Şerban Cioculescu, Lucian Pintilie, Toma Caragiu, „artistul aflat într-o permanentă tensiune a spiritului, care punea într-o lumină violentă, paroxistică situaţia trăită", dar şi, mai recent, pe Marin Moraru şi Gheorghe Dinică. L-a cunoscut pe Maurice Chevalier, despre care îşi aminteşte că, la 84 de ani, spunea: „Aş vrea să mor «en beauté», spectaculos. De pildă, să semnez un contract cu Televiziunea şi, când mi-o suna ceasul, să fiu filmat în direct. Aş încerca să zâmbesc şi să spun: Doamnelor şi Domnilor, vă mulţmesc şi... la revedere".

„Victor Ion Popa m-a făcut să înţeleg că hrana necesară vieţii unui actor este cultura. Datorită lui am simţit că dacă nu ai discernământul necesar ca să apreciezi frumuseţile, minunile artelor plastice, ale muzicii, ale arhitecturii, dacă nu eşti în stare să te emoţionezi şi să înţelegi încetul cu încetul misterele capodoperelor, mai bine să nu te apuci de meseria asta", scria Radu Beligan.

De 73 de ani, ilustrul actor vrăjeşte inimile spectatorilor cu fiecare din rolurile pe care le-a jucat, în interpretări de neegalat. Şi nu au fost puţine. E greu să te opreşti la un rol sau câteva roluri, cum ai alege o specie de copac secular, de majestate, de supremaţie a frumosului şi dăinuirii.

Şi totuşi... Peste 82 de roluri, de la Agamemnon Dandanache (în regia lui Sică Alexandrescu) la Cerchez din „Ziariştii" lui Alex andru Mirodan (r. Moni Ghelerter), de la neuitatul Profesor Miroiu din „Steaua fără nume" de Mihail Sebastian la Alexandru din „Reţeta fericirii" de Aurel Baranga (r. Marietta Sadova), de la Filipetto din „Bădăranii" la Horace din „Invitaţie la castel" de Jean Anouilh, de la Rică Venturiano din „O noapte furtunoasă" la Tuzenbach din „Trei surori", de la Robespierre din „Danton" de Camil Petrescu la Romulus din „Romulus cel Mare" de Dürrenmatt, până la mai noile Guglielmo din „Numele trandafirului", Ianke din „Tache, Ianke şi Cadîr", Bătrânul din „Cotletele" de Bertrand Blier, Léon Saint-Pé din „Egoistul" lui Jean Anouilh. Dar Radu Beligan a strălucit şi pe marile ecrane, interpretând peste 30 de personaje. Primul său rol în film a fost cel din „O noapte furtunoasă", în regia lui Jean Georgescu, în 1943, în „După-amiaza unui torţionar", în regia lui Lucian Pintilie, iar în 2010, în "Medalia de onoare".

Ce pot avea în comun dramaturgi ca Shakespeare şi Caragiale, Dürrenmatt şi Albee, Ionescu şi Anouilh? Toţi au nevoie de un actor ca Radu Beligan.
El este şi un apreciat regizor. A pus în scenă la Teatrul Naţional din Bucureşti „Egoistul" de Jean Anouilh, care se joacă şi acum cu casa închisă, „O scrisoare pierdută", „Poveste din Irkutsk" de Alexei Arbuzov, „Doctor fără voie" de Molière şi „Străini în noapte" de Eric Assous (2007).

El este totodată şi autorul unor volume de eseuri, în care se povesteşte pe sine: „Pretexte şi subtexte", „Luni, marţi miercuri..." şi „Note de insomniac", „Confesiuni despre Artă şi Viaţă". Cărţile lui au emoţie şi asta vădeşte că sunt amprentate autobiografic.
Ce a realizat în 2011? Maestrul Radu Beligan repetă, acum, ca regizor, la Teatrul de Comedie, „Spiritul de familie" (Les Belles-Soeurs) de Eric Assous, piesă pe care a tradus-o împreună cu Liviu Dorneanu. La prima lectură, în aplauzele celor prezenţi, printre care ale actorilor Lamia Beligan, Dorina Chiriac, Marius Florea Vizante, Sandu Pop, Delia Seceleanu, Marius Drogeanu şi Mirela Zeţa, care vor juca în acest spectacol, povestea cu emoţie despre istoria acestui teatru, al cărui director a fost din 1961 până în 1969, despre "Celebrul 702", în regia lui Moni Ghelerter, în care a jucat rolul titular, cât şi despre cele trei memorabile spectacole, cu care a fost la Festivalul de la Paris. "Numai munca mă poate ţine, şi de aceea m-am gândit să arăt actorilor tineri cum să facem teatru vechi, pentru că ăsta de acuma nu-l prea înţeleg".

Totodată, maestrul Radu Beligan joacă în continuare în "Egoistul", care se joacă cu casa închisă, iar recent, povesteşte live despre întâlnirea cu dramaturgul Mihail Sebastian, mort într-un straniu accident de maşină, în spectacolul-lectură "Marea iubire a lui Sebastian", după Stelian Tănase. În acest teatru-poveste din "Bucureşti strict secret", regizorul Felix Alexa construieşte un spectacol cuceritor, în care amestecă fragmente din "Jurnalul" lui Sebastian, din cel al lui Leni Caler, cu poveştile adevărate ale lui Radu Beligan, trăite la începutul secolului trecut, într-o interesantă suprapunere de planuri. El reinterpretează un Miroiu din "Steaua fără nume", care sfidează timpul, în dialog cu frumoasa Mona. Radu Beligan povesteşte despre începuturile lui ca actor la teatrul "Alhambra", într-un discurs la graniţa dintre realitate şi ficţiune. Maestrul, faţă în faţă cu propria imagine din tinereţe, are şi acum aceeaşi voce caldă şi învăluitoare, acelaşi timbru inconfundabil. Alături de el, în primul episod "Misterul Sebastian", evoluează Marius Manole şi Rodica Mandache.

Prin excelenţă actor de comedie, a marcat cu hazul său devastator o largă paletă de roluri, iar glasul său care valorează mai mult decât orice instrument muzical răsună cu o intensitate şi o gravitate unice. Râsul lui este între „râsu' plânsu'" al lui Nichita Stănescu şi intraductibilul „haz de necaz" românesc, cum îi place să spună. De altfel, el declara că a-l înţelege pe Shakespeare înseamnă „să râzi de făţărnicii, de falsele reguli, de prejudecăţi, de ifose, de vanităţi".


Succesul a însemnat pentru Radu Beligan hrană sufletească şi bucurie. Dar, gloria nu l-a schimbat. A rămas acelaşi Radu, jovial şi afabil, cuceritor de modest şi discret, în pofida faimei mereu crescânde. Ne e drag şi-l preţuim. Genialul actor este inegalabil în arta de a exprima setea devorantă de a trăi, de a râde, de a se bucura, de a captiva. „Iubirea e o pânză ţesută de natură şi brodată de imaginaţie. Dintre toate operele, cea mai frumoasă este o viaţă bine trăită. Aş zice chiar că este opera de artă prin excelenţă. Vorba prietenului meu Philippe Noiret, dacă viaţa tot e o călătorie scurtă, măcar s-o facem la clasa I".
Radu Beligan este omul de tip renascentist, care ne impresionează cu aplombul marilor navigatori care aduc pe scenă, cu fiecare rol, un nou continent. Poate că a fost prea mare pentru timpurile pe care le-a trăit. Acest Cristofor Columb al actoriei îşi pune arta la picioarele micului rege în care crede şi pe care îl răsfaţă, Măria Sa Publicul, cel ce recunoaşte de peste şapte decenii în el pe Regele teatrului românesc.
Din păcate, numai publicul. Nu şi Statul, care nu ştie să-şi răsplătească valorile, care ar trebui să-i aştearnă un covor roşu la fiecare aniversare şi care îl reduce, în schimb, alături de toţi ceilalţi artişti, la un rol care nu i s-ar potrivi nici măcar pe scenă: "prestator de servicii", plătitor de TVA.
Dar, noi, Maestre, îţi aducem, alături de aplauze, o adâncă reverenţă, urându-ţi "La Mulţi Ani", sănătate, fericire, viaţă lungă.Preluare dupa
http://reteaualiterara.ning.com
GEORGETA NEDELCU