VITRINĂ DE CARTE LA BJPD BM: Scriitorul Ioan Groșan, la ceas aniversar

Ioan Groșan la ceas aniversar – 70 de ani de la nașterea scriitorului maramureșean – vitrină de carte realizată la Sala de lectură Carte curentă a Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu”.

Ioan Groșan, este prozator, dramaturg şi publicist, s-a născut pe 3 octombrie 1954, în localitatea Mogoșești, comuna Satulung, din județul Maramureș. Absolvent al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (secţia română-spaniolă), a fost profesor, director artistic al studioului de creaţie cinematografică al Ministerului Culturii, redactor la „Contrapunct” şi „Academia Caţavencu” şi publicist-comentator la cotidianul „Ziua”. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost membru al Cenaclului de proză „Junimea”, iar împreună cu Lucian Perța, Diana Cosma și alții, a fondat gruparea „Ars Amatoria”.

De acelaşi autor: „Caravana cinematografică” (1985, Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România), „Trenul de noapte” (1989), „Şcoala ludică” (1990), „Planeta mediocrilor”, „O sută de ani de zile la Porţile Orientului”, „Un om din Est” (2010), „Lumea ca literatură”. Volumul de povestiri „Caravana cinematografică” a fost tradus în Rusia, Germania şi Anglia, iar nuvela „Trenul de noapte”– în Franţa, Germania, Polonia şi Anglia, se arată în prezentarea scriitorului.

 

Sursa: Biblioteca Județeană

Scriitorul și președintele Ligii Scriitorilor din România, Al. Florin Țene, la ceas aniversar

 

La 13 Iunie 1942 s-a născut în oraşul Drăgăşani, judeţul Vâlcea, scriitorul, publicistul şi omul de cultură ŢENE Florinel Sandu (Al. Florin ŢENE). Termină Şcoala primară şi Liceul Teoretic în oraşul Drăgăşani. Urmează cursurile de 2 ani ale Şcolii Tehnice de Tehnoredactori „Dimitrie Marinescu” din Bucureşti, apoi Institutul Pedagogic din Baia Mare, Facultatea de Filologie-istorie. În perioada 1965-2004 ocupă diferite funcţii economice în Drăgăşani şi Cluj-Napoca. În 1959 înfiinţează, pe lângă Casa de Cultură din Drăgăşani, Cenaclul literar „Gib I. Mihăescu” care funcţionează şi astăzi.

Pe când era student la Baia Mare, a înfiinţat împreună cu poetul Vasile Radu Ghenceanu „Cenaclul Literar Nord”. În 2004, la Cluj-Napoca a pus bazele cenaclului literar „Vasile Sav”, care funcţionează pe lângă o secţie a Primăriei Cluj-Napoca.

Debutează cu poezie în 1959 în revista „Tribuna”, pe când era elev în clasa XI-a, şi editorial în 1974 cu volumul de versuri „Ochi deschis”, editura Litera, Bucureşti, fiind acum autorul a 60 de volume.

În septembrie 2006, am avut şansa să fiu membru fondator al „Liga Scriitorilor Români” atunci când Dl Ţene mi-a spus că doreşte înfiinţarea acesteia. Pentru meritele sale Dl Ţene a fost ales preşedintele executiv al acestei organizaţii profesionale, care are 30 de filiale în ţară şi 12 în străinătate şi care editează 15 reviste în care se promovează literatura română autentică. Este fondatorul revistelor: „Agora Literară”, „Regatul Cuvintelor”, „Constelaţii diamantine”, „Scurt circuit oltean” etc. În prezent este directorul revistei „Agora Literară” care apare sub egida Ligii Scriitorilor Români.

Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, membru corespondent al Academiei Americană Română (A.R.A ) din anul 2011, membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Canada.

Al. Florin Ţene a primit 56 de Premii şi Diplome naţionale şi internaţionale pentru activitatea sa literară şi de promotor cultural.

 

Autor: Dana DEAC – Biblioteca Municipală „Teodor Murășanu” Turda

Ioan Dragoș, la ceas aniversar

 

Medalion literar

Poetul și publicistul Ioan DRAGOŞ este născut la 13 septembrie 1955, în Lucăceşti, comuna Mireşu Mare, Maramureş. Este licenţiat al Facultăţii de Drept economic-administrativ, Sibiu (1980), iar mai târziu face un masterat în administraţia publică la Institutul Naţional de Administraţie şi Universitatea „Babeş-Bolyai” (2005). Debutul literar absolut și-l face în revista „Semnal” a Liceului „Gh. Şincai” Baia Mare în anul 1970.

Volume: „Povara uimirii”, 1986; „Scrisori”, 1987;„Cavalerul triunghiului”, 1997; „Acestea sunt amănuntele”, 1998; „Prăpastia dintre timpurile verbului”, 2003; „Ulise în bucătărie”, 2006; „Sezonul de presiune”, 2008; „Foaia de observaţie”, 2010; „Poeme de serviciu”, 2011; „Studiu de oportunitate”, 2012; „Fişa postului”, 2013, „Acte adiţionale la foaia de observaţie”, 2016.

Prezent în antologiile: „Dor de lumină”, 1997; „Un sfert de veac de poezie”, 1998; „Într-o lacrimă trăieşte poetul”, 1998; „Prima verba”, 1999, „Clauza poeziei celei mai favorizate în lirica maramureşeană şi basarabeană”, 2010 etc.

***

binele verii sau cărarea prin gaura cheii

de Ioan DRAGOȘ

„înţelegerea aduce uitarea cea de toate zilele
singura mângâiere de care depindem
unde o fi
întreabă omul fără voie
încerci să înţelegi vocea ta de acum
gesturile tale de acum
o furnicături te străbate din creştet
până-n tălpi
bătrânii se trezesc copii
trăim într-o apă-ntoarsă
acum înţelegi de ce nu se poate ascunde
copilul
de lăcomia fructelor dintâi
înfruptă-te
strigă gura fără stăpân
ce dimineaţă caldă e aceasta
aici nicăieri
în această atât de frumoasă
atât de încăpătoare absenţă
în care am pus ordine
şi sunt fericit că mi-a trecut rândul
nici n-ai ajuns acolo şi deja ai învins
îţi şopteşte ovidiu
iar unde ai fost învingător
ai şi pierdut bătălia
de-o viaţă preparăm licori
le bem şi nu ne vindecăm
prin vis vedem cărarea/încăperea
se strecoară afară prin gaura cheii
aplecat peste umărul tău
îngerul păzitor blând te întreabă
oare unde ai fost astăzi”

***

Redăm mai jos câteva aprecieri critice la adresa domniei sale, din partea unor mari personalități ale literaturii:

„… poetul caută expresia pregnantă, versul izbitor, folosind întru acestea imaginaţia (în materia metaforelor şi comparaţiilor) şi speculaţia (în semantica asocierilor lexicale)”. (Laurenţiu Ulici – România literară, nr. 36/1986)

 „…multă fantezie la Ioan Dragoş …/ Cochetând cu textualizarea, este în fond un remarcabil imagist într-o sensibilitate preponderent depresivă”. (Petru Poantă – Tribuna, nr. 47/1987)

„… Ioan Dragoş scrie în spirit clasicizant, provoacă metafora largă, protocolară…/… cuvintele îi sunt conduse spre asocieri ingenioase de o sigură acurateţe”. (Valentin Taşcu – Steaua, nr. 2/1988)

„… versurile sunt ale unui nostalgic şi delicat poet, capabil de inefabilă reflecţie lirică” (Nicolae Manolescu – România literară, nr. 6/1988)

 „Intenţia poetului de a expune o fişă clinică a realului, în manierea unui delir abstract, se pare că reuşeşte să se impună, cu atât mai mult cu cât detaliile poetice se amestecă aici într-o viziune caleidoscopică demnă de reţinut…/ Metafizic cu precădere, autorul reuşeşte, printr-un minimum de respiraţie, un maximum de expresivitate artistică.” (Cristina Cîrstea – Convorbiri literare, nr. 2 (50)/2000)

„Poetul parcă discută continuu cu un interlocutor, cu sine şi cu lumea, despre viaţă şi moarte, despre morală şi desfrâu, se destăinuie, raţionează, dă soluţii, creează stări sufleteşti folosind adesea cuvinte de duh sau sintagme uşor de urmărit, atunci când descoperi cheie lor de lectură” (Ion M. Mihai – Nord Literar, nr. 5/2004).

La mulți ani!

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare- ROMÂNIA

Preluare https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2022/09/13/ioan-dragos-la-ceas-aniversar/

Viorica Găinariu Tazlău, la ceas aniversar

 Cunoscuta epigramistă băimăreană Viorica Găinariu Tazlău ne oferă, cu ocazia împlinirii a șaptezeci de anotimpuri calde și luminoase ca inima ei mare și a 20 de ani petrecuți în mijlocul clubului ”Spinul”, (a cărei membru fondator este), cartea de referință ”Dinspre Maramureș înspre lume”, editura ”Eurotip” Baia Mare, sponsor al volumului, nimeni alta decât fiica dumneaei Scânteioara-Magdalena: ”M-ai sprijinit în timp mereu/S-apară scrierile mele;/Acum, când merg spre apogeu,/Îmi faci ușor, drumul spre stele!”

Volumul, în cele aproape 200 de pagini, are mai multe secțiuni: ”20 de ani la clubul SPINUL” (răvașe colegiale, pamflete, fabule, poezii, urări la început și sfârșit de an); Epigrama la C.A.S.P.E.V. (lansare de carte Vasile Pătrășcoiu); Vișeul de Sus 2021 (Mândria de a zâmbi în Prier); Din Maramureș...înspre lume (revista EPIGRAMA București, Alba Iulia, Bistrița, București, Buzău, Câmpulung Muscel, Cluj-Napoca, Craiova, Covasna, Gura Humorului, Iași, Mizil, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Strehaia, Târgu Jiu, Timișoara, Urziceni, Vama-Suceava, Vaslui); Lumea înspre Maramureș, Viorica Găinariu-Tazlău, apariții editoriale.

Prefața volumului este semnată de către președintele Uniunii Epigramiștilor din România, George Corbu, care concluzionează despre autoare: ”...Viorica Găinariu Tazlău se dovedește o ființă eminamente activă nu numai în îndeletnicirile asumate în legătură cu prezența Clubului băimărean în mișcarea epigramatică din zilele noastre, ci și în activitățile cu caracter civic, ecologic - desfășurate în regim de voluntariat. Un activism pe măsura capacității sale excepționale de a se devota binelui obștesc, asigurării unui climat responsabil de conviețuire în cetate, conform volumului Voluntariatul, un bumerang (2018)?”.

Referințe critice semnează Ion Micuț și Vasile Larco - Iași, iar eu, la final, doresc să îi mulțumesc sincer  pentru sutele de epigrame dăruite nouă publicului, în care poanta este de fiecare dată savuroasă, tăioasă. Viorica Găinariu Tazlău este o generoasă, pe lângă talentul imens în ale epigramei, este o bună sfătuitoare, cultivă prietenia cu îndârjire, este o bună gospodină (am constatat asta de-a lungul timpului la Festivalul epigramistic FERSIGANA) și o talentată graficiană. Baia Mare se poate mândri cu o asemenea valoare! La mulți ani, doamna epigramei maramureșene Viorica Găinariu Tazlău!

                                                                                                     Gelu DRAGOȘ, U.Z.P.R.

La ceas aniversar

 

A scrie despre viața și personalitatea unui maestru al literaturii române contemporane, precum domnul Al. Florin Țene, este o mare onoare dar și o mare responsabilitate fiindcă ești nevoit să găsești formula potrivită pentru a prinde într-o definiție elocventă și completă, atât pe omul Al. Florin Țene, cât și pe mentorul și autorul de literatură, care a construit un edificiu literar solid, variat și extrem de valoros.

Încercând să surprindem structura literară a acestui edificiu, primul palier de autoritate ne conduce, inevitabil, spre vastul și inconfundabilul teritoriul al poeziilor lui Al. Florin Țene, scriitorul care a descoperit deliciile creației poetice, de timpuriu, debutând, la frageda vârstă de 17 ani, în revista „Tribuna” cu poezia „Eu m-am născut când…”, publicată în această binecunoscută publicație clujeană la rubrica „Debut”. După câțiva ani de la prima apariție într-o revistă, s-a produs și debutul editorial al tânărului Țene, care a luminat lumea cu fiorul versurilor sale și a tipărit întâiul volum de poezie „Ochi deschis” în 1974, la Editura Litera, din București. De la momentul debutului și până azi, Al. Florin Țene s-a dăruit poeziei cu o dragoste nestăvilită și a oferit publicului 23 de volume de versuri. În toate aceste cărți, talentul „poetului se dezvăluie din plin, iar cititorul este condus spre ființarea întru poezie”(Constantin Geantă).

Sunt versuri scrise în clipe de tristețe și de bucurie, sunt versuri zămislite în miezul unor profunde dileme existențiale sau răsărite din delicate clipe surprinse în momente de spiritualitate și extaz. Fiecare poem ne poartă „într-o lume aflată sub mirajul cuvântului”(Constantin Geantă).

În palmele gândirii sale poetice s-au așezat, de-a lungul spornicilor ani de creație literară, versuri ce pot fi comparate cu poemele marilor maeștrii ai literaturii naționale și universale.

Dar, președintele Ligii Scriitorilor din România este și un adevărat maestru al prozei contemporane. Ajunși pe cel de-al doilea palier de autoritate, cel al prozatorului, este firesc să așezăm în lumina reflectoarelor, ca într-o complexă, bogată și nemuritoare expoziție și cele 5 volume de proză scurtă dar și cele 16 romane pe care le-a scris. Dintre ele, un loc dominant ocupă biografiile romanțate despre viața și opera unor scriitori români și oameni remarcabili precum : Gib I. Mihăescu, Alexandru Macedonski, Radu Gyr, Vasile Militaru, Valeriu Gafencu, Ion Minulescu, Traian Dorz. Aceste inedite pagini document, aflate la hotarul dintre realitate și ficțiune, fac parte – dacă ar fi să o parafrazez pe Mariana Cristescu, autoarea prefeței cărții „Geamănul din oglindă” – din categoria romanelor puternice, emoţionante, „aflate sub drapajul literar al unor vremuri dramatice trăite de oamenii acestui pământ românesc”.

Printre volumele tipărite de Al. Florin Țene se găsesc și piesele de teatru : „O stafie tulbură speranța”(2010), „Florile Sarmisegetusei”(2010), „Cozia, dramă istorică în versuri” (2010), „Magazinul frumoaselor vise de vânzare: farsă comică” (2017). Fără prezența acestor cărți de teatru, de pe scena celui de al treilea palier de autoritate, dl. Țene, nu și-ar fi împlinit pe deplin vocația de scriitor.

Extrem de valoroase sunt preocupările de istoric și critic literar ale dascălului Al. Florin Țene. Din perspectiva cercetărilor de estetică și critică literară vom reține că dl. Țene a insistat mereu asupra necesității ca interpretarea oricărei opere literare să se realizeze nepărat „în orizontul ei istorico-literar specific”. Aflat pe cel de al patrulea palier de autoritate, criticul, filosoful și estetul literar consideră că literatura contemporană are nevoie de o nouă carte de istorie literară, completă, actualizată, trecută prin filtrul prezentului și decantată prin prisma recentelor paradigme de critică și estetică literară. În cadrul unei noi istorii a litetarturii române, care ar putea deveni cartea de căpătâi a neamului nostru, Al. Florin Țene, crede că procesul de decantare al operelor literare ar trebui să înceapă cu filtrarea critică și responsabilă a cărților de literatură scrise în perioada comunistă.

Dorindu-și „o lume tot mai rațională, mai dreaptă, mai bună, mai frumoasă”, Președintele Ligii Scriitorilor din România, se dovedește a fi un vizionar ce are încredere în capacitatea oamenilor de a se reîntoarce la esența culturală și spirituală a sufletului românesc.

Încrezător în capacitatea culturii a ne îmbogăți spiritual, Al Florin Țene a construit, și va lăsa posterității, o solidă citadelă literară. În acest sens, s-a folosit de incomensurabila sa forță de creație, de o voință de fier și o intensă și constantă activitate de documentare și cercetare în domeniul literaturii române și universale.

Cu fiecare carte dăruită tiparului, a renăscut și s-a împlinit, atât ca om, ca autor și critic literar, dar mai ales, cu fiecare volum editat și-a mai construit câte o treaptă spre cerul nemuririi literare. În consecință, cu referire la scriitorul, jurnalistul și criticul literar Al. Florin Țene, putem afirma pornind de la Noica, marele filozof român, că : Președintele Ligii Scriitorilor Români a trăit tot atâtea vieți, câte cărți a scris!

 

Liliana Moldovan,

Secretar – LSR Mureș/UZPR

Gelu Dragoș, la ceas aniversar

 

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis” vă urează
La mulți ani și spre noi împliniri!

prof. Gelu Dragoș

Gelu Dragoș s-a născut în data de 22 februarie 1967, în Lucăcești, comuna Mireșu Mare. Activează în calitate de învățător la Școala Gimnazială Mireșu Mare, Maramureş.

Funcții, afilieri la grupări literare, publicistice, culturale:

– preşedinte al Cenaclului literar „Petre Dulfu” din comuna Satulung;

– membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România;

– membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureş;

– membru al Ligii Scriitorilor Români – Filiala Maramureș;

– membru al Asociaţiei Scriitorilor din Maramureş; 

– membru al Clubului „Spinul” al epigramiştilor maramureşeni.

Premii. Distincții:

– laureat, în anul 2002, al festivalurilor de poezie „Dragoş Vrânceanu” din Râmnicu Vâlcea şi „Vasile Lucaciu” din Cicârlău;

– premiu pentru poezie la Festivalul interjudeţean de literatură şi folclor „Armonii de primăvară”, ediţia a XXV-a, Vişeu de Sus, 3 mai 2003;

– premiul Centrului Judeţean al Creaţiei Populare Alba la Festivalul Internaţional de Poezie „Lucian Blaga”, Sebeş-Lancrăm-Alba Iulia, mai 2009;

– premiul al doilea ex aequo, pentru poemul "Corăbii de cuvinte", la prima ediţie a Concursului de creaţie literară „Limba română este patria mea”, desfăşurat în perioada 20-31 august 2013;

– premiu pentru manuscrise – poezie la Festivalul Naţional de Literatură şi Folclor „Armonii de primăvară”, Vişeu de Sus, ediţia a XXXVI-a, 17 mai 2014.

Mai multe despre colaboratorul nostru, Gelu Dragoș, au fost publicate aici:

https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2017/02/22/gelu-dragos-mapa-biobibliografica/

Este un colaborator activ al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” și al revistei noastre:

https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/?s=Gelu+Dragos

Vitrină de carte realizată la sala de lectură Carte curentă

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA