de Constantin Marin
Spre mijlocul anului 2010, apărea, din
iniţiativa poetului Vasile Dan
Marchiş – unul dintre
exponenţii de frunte ai grupării culturale ,,Izvoare Codrene” – primul număr al
revistei cu acelaşi nume. Cum se întâmplă de obicei, scepticii au lansat opinia
conform căreia revista ,,nu va avea prea multe zile de trăit”. Însă, Dumnezeu a
vrut să contrazică această ,,profeţie mincinoasă”, iar revista apărea, an de
ani, mai viguroasă, cu un conţinut din ce în ce mai diversificat.
Când lucrurile se leagă, altfel spus
când ,,îşi dau mâna” oamenii de cultură, autorităţile locale şi oamenii de afaceri
se creează condiţiile ideale pentru creşterea unui ,,vlăstar” literar, necesar
zonei maramureşene, despre care facem vorbire.
În cel mai recent număr al acestei
reviste este prezentată opinia părintelui Radu
Botiş, despre volumul omagial 100
de ani de la Marea Unire. 100 de personalităţi maramureşene care au făcut
istorie. Sunt menţionaţi
arhiepiscopul Maramureşului, vrednicul de pomenire şi amintire Justinian Chira,
episcopul Emilian Birdaş, George Pop de Băseşti, luptătorul anticomunist Vasile
Blidar, scriitorul Petre Dulfu, folcloristul Emil Gavriş, doctorul Florian
Ulmeanu, părintele Vasile Lucaciu, ,,alături de marea pleiadă a atâtor
făuritori de unire şi întregitori de neam, cu generozitate cuprinşi în această
carte-document”.
În continuare, o poezie a
părintelui Radu Botiş, evocă atmosfera acestei ,,Mecca” a românilor:
Mai dalbă, Alba reîntregirii: În Alba ţării, sub cetate /
Sălăşluiesc, demult, eroi / Răpuşi, cu dorul de dreptate / Uitaţi, adesea, şi
de noi. // Se-aud, sub crucile creştine, / Cum lacrimile curg şuvoi, / Până la
cer răzbat suspine, / Cu jind, la pacea de apoi. // La Alba Iulia, altarul /
Mai poartă-n Catedrală semn, / Iar peste ţară, preasfânt, harul, / Scoboară la
poporul demn. // Mai dalbă, Alba reîntregirii / Răscoală-n noi chemarea sa, /
Cu pretutindenea, martirii / Unirea sfântă va dura”.
Profesoara Olimpia Mureşan face o sinteză a cărţii Dascăli din Ţara Codrului, semnată de Viorel Pop şi
Traian Rus. Aflăm, în felul acesta, de ,,amprenta” lăsată de optzeci şi şase de
,,dascăli şi dăscăliţe codrene, cu chipuri vii şi memorabile”, ale acestei
zone.
Se comentează cartea, apărută în anul
1999, semnată de Angela Monica
Jucan Optimismul
bacovian, care analizează
şapte poeme bacoviene (Plumb, Lacustră, Amurg violet, Decembre, Negru, Rar,
Tablou de iarnă). Noaptea, ploaia, golul, moartea, plânsul, nevroza, sentimentul de
monotonie exasperantă, toate amintind de creaţia lui E. A. Poe, Baudelaire si
Verlaine, devin la Bacovia, în viziunea Angelei Monica Jucan, „golul plin”.
Este probabil, „celălalt” unghi al simetriei””, asa cum spune chiar autoarea,
pe care îl regăsim în simbol, la Paul Verlaine, în poemul „Apus de sori”:
„Stranii înţelesuri, / Curg din depărtări, / Parcă sori din zări / Coborâţi la
sesuri.”
Cu poezii
valoroase apar: Ioan Dragoş, Constanţa
Abălaşei Donosă, Ioan Voicu, Carmena Felicia Băinţan, Gelu Dragoş, Olguţa
Luncaşu Trifan, Vasilica Grigoraş şi Vasile Dan Marchiş.
De la Vasile Bele, autorul
materialului intitulat Claca
şi clăcaşii din Chiuzbaia, aflăm
de existenţa unui ,,bocotan”: cel care avea mai multe pământuri de lucrat,
despre claca, din satul românesc.
Prof. Ioan Andreica ne prezintă Antologia de cultură,
literatură şi artă ,,Slove
lămurite în bătaia peniţei”.
Acest număr cuprinde o mulţime de
informaţii, referitoare la evenimente cu conţinut cultural, din spaţiul
maramureşean,şi nu numai, fapt pentru care redacţia merită toate aprecierile şi
recunoştinţa noastră, a cititorilor.
