Se afișează postările cu eticheta Cicîrlău. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cicîrlău. Afișați toate postările

joi, 7 decembrie 2023

Semnificațiile zilei de 7 decembrie 2023

 


Evenimente

43 î.Hr.: Cicero (foto) este asasinat din ordinul lui Marcus Antonius.
1972: În drum spre Lună, echipajul misiunii Apollo 17 a realizat fotografia „The Blue Marble”, prima fotografie clară a feței luminate a Pământului.
1732: Royal Opera House din Covent Garden, Londra se deschide cu piesa The Way of the World a lui William Congreve.

Nașteri

Decese

Sărbători


Accesati https://www.youtube.com/watch?v=2xbxyMA2qjs&ab_channel=TVR


Sursa: Wikipedia

miercuri, 21 iunie 2017

O întâlnire cu Nicolae Sabău este ca o zi de duminică însorită!


Zilele trecute am trecut cu treabă prin frumoasa comuna Cicîrlău, motiv de-al vizita pe cunoscut cântăreţ de muzică populară Nicolae Sabău. Cu o ospitalitate pe care o găseşti doar la marii artişti, acesta ne-am primit în Casa muzeu Nicolae Sabău şi am depănat amintiri şi ne-a vorbit despre proiectele imediat următoare.
Pentru cei care nu ştiţi, „Niculaiu Mării a Gheorghii Zaharii” din Cicârlău s-a născut, acum mai bine de 85 ani, într-o familie cu 9 fraţi iar vocea deosebită o moşteneşte de la mama Domniei sale, care era „o femeie frumoasă cu un glas care ar stârni admiraţia multora. Cântecele ei o însoţeau la lucrul câmpului, în casă şi ogradă sau în vie, la bucurii, dar mai ales la necazuri."
L-am felicitat pentru emisiunea TVR a Iulianei Tudor „O dată-n viaţă” unde maestru Sabău a cântat live şi a avut o audienţă însemnată. Mi-a povestit de premiul oferit de TVR şi Elise Stan „ pentru 50 de ani în spectacole pentru neamul românesc”. Tot de puţină vreme a fost laureat pentru şlagărul „Rozmarin în colţul mesei” iar în judeţul vecin Satu Mare are loc un festival folcloric care se intitulează aşa iar Consiliul judeţean Maramureş la numit, luna trecută  „Ambasador al turismului maramureşean” distincţie oferită de preşedintele CJ MM Gabriel Valer Zetea. Dar cea mai mare bucurie pe care ne-a mărturisit-o marele solist vine prin faptul că din acest an (a ajuns la ediţia cu numărul 26!) festivalul folcloric se va numi „Festival Concurs Naţional de Floclor –NICOLAE SABĂU- Alină-te dor, alină!”, în acest sens obţinând şi o sentinţă judecătorească.
Cu patos şi sinceritate a vorbit despre prieteniile care le-a legat de-a lungul timpului cu: Fraţii Petreuş, Emil Gavriş, Alexandru Grozuţă, Felician Fărcaşu, Petre Săbădeanu, Sofia Vicoveanca, Dumitru Sopon, Florica Bradu, Valeria Peter Predescu, Ion Cristoreanu, Dumitru Fărcaş, Angela Buciu, Victor Negrea, Dumitru Dobrican ş.a.
Să spunem că a fost primarul comunei Cicîrlău până în 2008, tot din dragoste pentru oamenii locului, ca să ajute comuna să se dezvolte.
Pasiunea şi dăruirea exemplară cu care cântă un repertoriu îngrijit, autentic din Transilvania, cântecele patriotice, i-au adus numeroase premii naţionale şi internaţionale. A cântat pe mai multe continente şi cu fiecare deplasare traista cu întâmplări mai mult sau mai puţin haioase s-a îmbogăţit.
Preşedintele României Ion Iliescu i-a conferit la 29 noiembrie 2002 „Crucea Naţională Serviciul Credincios, clasa a III-a pentru crearea şi transmiterea cu talent şi dăruire a unor opere literar-muzicale semnificative pentru civilizaţia românească şi universală”.
Cântece ca „Bate vântul dorule”, „Arză-te focu Gutâi”, „Rozmarin în colţul mesei”, „Ţupa, ţupa Văsălii”, „Imnul minerilor”, „Strânge mândra sânzâiene”, „Când am zis daina, daina” se cântă şi de cei trecuţi de 70 de ani dar şi de tinerii solişti care bat la porţile afirmării sau la serbările şcolare!
Pentru întreaga carieră, pentru sutele de înregistări la radio şi televiziune, pentru zecile de mii de spectacole şi turnee realizate cu ansambluri folclorice profesioniste şi de amatori, în decursul celor şase decenii de cântec românesc, un simplu dar sincer „Vă mulţumim Nicolae Sabău că existaţi!”-

                                                                               Gelu Dragoş


duminică, 21 august 2016

Anunţ. Festivalul de literatură "Vasile Lucaciu" Cicîrlău va avea o nouă ediţie la început de decembrie



În perioada 3­-4 decembrie 2016, comuna Cicîrlău din judeţul Maramureş organizează a XX­-a ediţie a Festivalului naţional de literatură "Vasile Lucaciu". Se acordă şapte premii, în valoare totală de 2.000 lei (500 lei, 2x300 lei, 2x250 lei, 2x200 lei). Tinerii scriitori care n­-au debutat încă editorial sunt invitaţi să trimită în concurs 20 de poezii şi/sau 20 de pagini de proză (cu diacritice) la adresa de e­mail:
festivalulvasilelucaciu@yahoo.com, până la data limită de 31 octombrie 2016. De asemenea, o scurtă autobiografie literară şi datele de contact. Nu­-i nevoie de fotografie şi nici de motto. Juriul este alcătuit din critici literari din Baia Mare, Bistriţa, Cluj-Napoca, Satu Mare şi Zalău. Câştigătorii vor fi invitaţi să participe la manifestările festivalului, cheltuielile de cazare şi masă fiind suportate de organizatori (Consiliul Local Cicîrlău, Consiliul Judeţean Maramureş şi Fundaţia culturală "Vasile Lucaciu"). Tel. 0262­-277903, 0362-807891, 0730-­930235, Nicolae Goja.

joi, 18 august 2016

Efectul de piramidă

       -Al patrulea interviu cu doctorul Coriolan Dragomir –

Întrebându-l într-una din zile la telefon ce mai face, aflu de la doctorul Coriolan Dragomir  că tocmai a coborât din podul locuinței sale (casa din comuna Cicârlău), unde și-a instalat o piramidă pentru reechilibrare psiho-fizică. Asta m-a îndemnat să continuăm dialogurile noastre dedicate vieții în general, celei înțelepte în special, cu captivanta lecție despre efectul de piramidă.
George PETROVAI: Domnule doctor, am citit diverse lucruri (unele mai năstrușnice ca altele) despre acest mult trâmbițat efect de piramidă. Concret, ce hram poartă și cum își justifică faima pronunțat esoterică și nițel ocultă?
Dr. Coriolan DRAGOMIR: Având în vedere vârsta multimilenară a piramidelor egiptene și a ziguratelor mesopotamiene, precum și marile bătăi de cap pe care ele continuă să le dea științificilor din zilele noastre, sunt de acord cu calificativul „esoteric”. Dar calificativul „ocult”, de regulă asociat cu esoterismul, nu face altceva decât să tulbure și mai mult percepția noastră asupra acestor făloase construcții ce sfidează timpul, prin îndesirea și înălțarea enigmei în ceea ce privește monumentalitatea și uimitoarea precizie a execuției lor până la cotele supranaturalului.
Prin urmare, ocultismul n-are ce căuta aici, asta deoarece el este generat și încurajat chiar de concepția noastră eronată privind istoria. Da, căci cum se împacă piramidele și alte multe vestigii antice (statuete-astronauți, obiecte confecționate din fier-alfa cu incredibila puritate de peste 99,9%, calculator, baterie electrică etc.) cu convingerile noastre nefondate vizavi de preistorie și primitivismul predecesorilor din acele timpuri îndepărtate?!...
Revenind la întrebare, fac precizarea că orice piramidă (la urma urmei lesne de construit), modifică în sens pozitiv sau negativ câmpurile din apropierea ei, astfel că se produc două fenomene importante, pe care „primitivii” de-atunci poate că nu le-au cunoscut la centimă, dar e sigur că măcar le-au intuit:
a)Energiile implicate într-un atare proces se reduc simțitor în raport cu valorile resimțite de noi în viața de zi cu zi în mod obișnuit;
b)Procesele, foarte influențate de mediul înconjurător, se desfășoară cu o viteză mult mai mică.
De ce spun că sunt influențate de mediul înconjurător? Pentru că masivele obiecte metalice de felul structurilor din fier-beton, meselor și dulapurilor metalice, respectiv a liniilor electrice de înaltă tensiune, motoarelor electrice , televizoarelor, cuptoarelor cu microunde și monitoarelor de calculator, aflate în apropierea piramidei unde se desfășoară experimentul, pot influența în sens negativ câmpurile, ceea ce fatalmente duce la eșecul parțial sau total al experimentului.
Menționez câteva dintre efectele benefice înregistrate, atunci când sunt îndeplinite condițiile de amplasare, precum și cele pentru construirea piramidei (unghiul vector al undei purtătoare de energie să fie de 52,606 grade, caz în care, indiferent de materialul întrebuințat, piramida este deodată transmițător și receptor): apa pierde din mirosul de clor și are un gust mult mai bun, mâncarea rămâne proaspătă o perioadă de timp mai lungă decât cea neașezată sub piramidă, lucrurile de sub piramidă se deshidratează (piramida stopează procesul de putrezire și mucegăire), lamele de ras se mențin ascuțite un timp mult mai îndelungat prin punerea lor sub piramidă după fiecare utilizare, plantele nu numai că se dezvoltă sub piramidă de două ori mai repede, dar sunt și mai sănătoase, recurgând la ajutorul piramidei, oamenii cunosc starea de imponderabilitate, de ridicare a temperaturii pielii și de amorțire a sistemului nervos.
George PETROVAI: Componenta ocultă a piramidei mi-a fost sugerată de cele două simboluri masonicetriunghiul de la vârful piramidei și ochiul plasat în el...
Dr. Coriolan DRAGOMIR: Nu sunt simboluri masonice, ci creștine! Astfel, acel triunghi echilateral de la vârful piramidei, triunghi în care este inserat ochiul, simbolizează Sfânta Treime catolică (dovadă că în secolul al XVIII-lea catolicii au protestat vehement împotriva abuzului prin care francmasonii și-au însușit aceste simboluri), iar ochiul este la rândul lui un simbol creștin, fapt ilustrat, printre altele, de Psalmul 33/18: „Iată, ochiul Domnului privește peste cei ce se tem de El, peste cei ce nădăjduiesc în bunătatea Lui...”
George PETROVAI: Credeți în steaua efectului de piramidă?
Dr. Coriolan DRAGOMIR: Da, sunt convins că în curând omul va apela din ce în ce mai mult la el în diverse domenii (sănătate, agricultură etc.). Cercetările continuă. Cândva eu însumi am colaborat în acest incitant domeniu cu Academia Română, mai exact cu doamna academician Marioara Godeanu.

Sighetu Marmației,                                                   George PETROVAI
    




luni, 6 iunie 2016

Comunicat de presă - senator Marius Sorin BOTA

06.06.2016
  Victoria PSD în Maramureş ne îndeamnă la responsabilitate

Senatorul Marius Sorin Bota salută victoria PSD în Maramureş şi îi felicită pe candidaţii partidului pentru victorie şi pentru o campanie electorală curată şi onestă.
„Pot să declar că PSD a făcut o treabă bună la aceste alegeri locale în Maramureş, mai ales prin câştigarea alegerilor în Ţara Lăpuşului la Cupseni, unde după atâta timp Primăria redevine „roșie”, chiar dacă orașul încă mai așteaptă alegerile din toamnă. De asemenea, la Primăria Cicârlău am câştigat o bătălie importantă împotriva „Generalului” PDL-PNL. Desigur că, per ansamblu, se putea şi mai bine, însă prin muncă în folosul cetăţeanului şi prin proiecte care să aducă bunăstarea în rândul cetăţenilor, la viitoarele alegeri vom putea să ne mândrim cu rezultate şi mai bune.
Aceste rezultate ne îndeamnă la responsabilitate. Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu sprijinul comunității vreau ca în următorii 4 ani toate proiectele propuse de candidaţii noştri să fie duse la îndeplinire”, a declarat senatorul PSD.

         
         
                                         Cabinetul senatorulu

marți, 27 octombrie 2015

Andreea Ghiţiu din Rohia, marea câştigătoare a trofeului „Nicolae Sabău Alină-te dor, alină”, ediţia XXIV, 2015

Sâmbătă şi duminică, 24-25 octombrie în prospera comună maramureşeană Cicîrlău, primar Vasile Zete, s-a desfăşurat ediţia a XXIV-a a Festivalului Naţional de Folclor „Nicolae Sabău – Alină-te dor, alină”.
Un juriu exigent, profesionist şi corect, format din: prof. dr. Elize Stan, etno-muzicolog, solista Angela Buciu, solista Leontina Dorca, Adriana Irimieş, realizatoare emisiuni TV, Minodora Luca, primar Băişoara, prof. dr. Pamfil Bilţiu şi Călin Pop, redactor muzical, după deliberare a hotărât premianţii.
Marele premiu şi Trofeul festivalului „Măgăruşul Alin” – Andreea Ghiţiu, Rohia – Târgu Lăpuş;
Secţiunea solişti vocali:
Premiul I – Silvia Timiş din Borşa şi Camelia Cherecheş din Zalău;
Premiul II – Alexandra Gabriela Artusătan din Groşii Băii şi Oana Venţel din Turda;
Premiul III – Denisa Vasile din Tăşnad şi Bianca Cionca din Tarna Mare;
Secţiunea solişti instrumentişti:
Premiul I – Teodor Burzo din Suciu de Sus şi Emanuel Silaghi din Satu Mare;
Premiul II – Laurenţiu Chiorean din Ocna Mureş;
Premiul III – Ionuţ Toroc din Satu Mare.
S-au mai acordat şi alte premii speciale, următorilor: Marius Vasile Marghita, Narcisa Alexandra Bledea, Gabriel Blaga, Alexandra Miclăuş, Gabriela Voichiţa Marincaş.
La Gala Laureaţilor au cântat solişti de muzică populară faimoşi iar la finalul acestei ediţii toţi participanţii, cu mic, cu mare i-au cântat maestrului Nicolae Sabău „La mulţi ani” pentru ziua sa de naştere, care va fi de Sfântul Nicolae!
La mulţi, mulţi ani domnule Nicolae Sabău şi din partea noastră!

                                                                                                   

luni, 12 octombrie 2015

Festivalul Concurs Naţional de Folclor „Alină-te dor, alină” Cicîrlău a ajuns la ediţia a XXIV-a !

Tinerii interpreţi de muzică populară din ţară şi diaspora sunt invitaţi să participe la Festivalul concurs de muzică populară „Alină-te dor, alină”, organizat în comuna Cicîrlău, Maramureş, de renumitul interpret Nicolae Sabău, ajutat de Primăria comunei şi Consiliul Local, Consiliul Judeţean Maramureş, Asociaţia Comunelor din România, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, sponsori locali, judeţeni şi naţionali.
La concurs se pot înscrie interpreţi vocali şi instrumentişti, români şi de alte etnii, cu vârsta între 16 şi 28 de ani. Înscrierile se mai pot face până în data de 15 octombrie 2015. Informaţii suplimentare la: tel. fix 0262-481555 sau mobil 0720-012524.
 Premiile vor consta în animale vii şi importante sume de bani. Marele Premiu, ca de fiecare dată: Măgăruşul Alin.
Festivalul Concurs Naţional de Folclor „Alină-te dor, alină” va avea loc în perioada 24 şi 25 octombrie 2015 iar juriul va fi format din personalităţi ale culturii şi folclorului românesc.


joi, 17 septembrie 2015

Festivalul lui Nicolae Sabău

Tinerii interpreţi sînt invitaţi să participe la Festivalul concurs de muzică populară „Alină-te dor, alină”, organizat în Cicîrlău, de renumitul interpret Nicolae Sabău, ajutat de Primăria Comunei, Consiliul Judeţean Maramureş, Asociaţia Comunelor din România şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. Se pot înscrie interpreţi vocali şi instrumentişti, români şi de alte etnii, cu vîrsta între 16 şi 28 de ani, din toată ţara şi din alte ţări. Cererea (va cuprinde: numele şi prenumele concurentului, data naşterii, seria şi numărul cărţii de identitate, domiciliul, telefonul şi cîteva date despre activitatea sa artistică) va fi trimisă prin poştă, fax sau e-mail, la Primăria comunei Cicîrlău, pînă în 15 octombrie 2015. Informaţii: 0262-481555 sau 0720-012524. Premiile vor consta în păsări şi animale vii şi sume de bani. Marele Premiu: Măgăruşul Alin. Festivalul Concurs Naţional de Folclor „Alină-te dor, alină” va avea loc în 24 şi 25 octombrie 2015, ediţia a XXIV-a.Preluare Graiul Maramureşului


                                                                           Nicolae  GOJA

joi, 3 septembrie 2015

Festivalul Concurs Naţional de Folclor „Alină-te dor, alină”, la ediţia a XXIV-a

În zilele de 24 şi 25 octombrie 2015, va avea loc ediţia a XXIV-a a Festivalului Concurs Naţional de Folclor „Alină-te dor, alină”, organizat de renumitul interpret de muzică populară Nicolae Sabău. Sponsori ai evenimentului muzical: Primăria  şi Consiliul Local al comunei Cicîrlău, Consiliul Judeţean Maramureş, Asociaţia Comunelor din România,  Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. Parteneri media: eMaramures, Graiul Maramureşului, Informaţia zilei de Maramureş, Glasul Maramureşului, Izvoare codrene, Jurnal MM.
Pentru concursul de folclor, se pot înscrie interpreţi vocali şi instrumentişti de muzică populară, români şi de alte etnii, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 28 de ani, din toată ţara şi din alte ţări. Cererea de înscriere, cu numele şi prenumele concurentului, data naşterii, seria şi numărul cărţii de identitate, domiciliul şi câteva date despre activitatea sa artistică, va fi trimisă prin poştă, fax sau e-mail, la Primăria comunei Cicîrlău, până în data de 15 octombrie 2015. Informaţii suplimentare, la tel. 0262-481555 sau 0720-012524, Nicolae Sabău.
Premiile vor consta în păsări şi animale vii (certificate din punct de vedere sanitar veterinar), trofee, diplome, obiecte de artizanat şi importante sume de bani. Marele Premiu va fi Măgăruşul Alin. 

miercuri, 29 octombrie 2014

FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „VASILE LUCACIU” CICÎRLĂU

În 29 şi 30 noiembrie 2014, va avea loc la Cicârlău, Maramureş, ediţia a XIX-a, bienală, a Festivalului Naţional de Literatură „Vasile Lucaciu”, concurs pentru tinerii creatori care n-au debutat în volum. Textele (inedite) – 10-15 pagini de poezie şi/sau proză – vor fi trimise în două exemplare, până la 10 noiembrie 2014, pe adresa Primăriei Cicîrlău, cod poştal 437095, judeţul Maramureş, sau pe adresa de e-mail primariacicarlau@yahoo.com. Juriul, format din scriitori de la reviste literare din Cluj-Napoca, Oradea, Zalău, Bistriţa, Satu Mare şi Baia Mare, va acorda premii constând în publicare şi în bani (marele premiu – 500 de lei, trei premii pentru poezie (300, 250 şi 200 de lei) şi trei premii pentru proză (300, 250 şi 200 de lei). Concurenţii propuşi pentru premii vor fi invitaţi la festival, cazarea şi masa fiind asigurate de organizatori. Informaţii suplimentare: tel. 0730-930235 sau nicolaegoja@yahoo.com.
Primăria Cicîrlău, cod poştal 437095, judeţul Maramureş,
e-mail primariacicarlau@yahoo.com